Finanțarea partidelor nu a fost niciodată o treabă curată, întrucât politicienii au căutat mereu căi alternative să își crească propria avere sau să plătească pentru campaniile electorale. Așadar, au fost folosit atât mecanisme clientelare, la limita legii, cât și instrumente ilegale. Putem porni de la clasicele sticle cu ulei sau pungi cu făină, să trecem prin campanii în școli sau facultăți sau angajați ai companiilor publice care sunt angrenați în mașinăria de partid și să ajungem până la contracte fictive. Cert este că politicienii sunt creativi și se adaptează. Finanțarea ilegală este adeseori subtilă și se leagă de crima organizată, evaziune fiscală sau spălare de bani. Pe lângă mijloacele evidente, EFOR vă oferă o listă de mijloace mai puțin vizibile prin care politicienii adună resurse, prin achiziții publice, numiri clientelare sau punerea în funcțiune a unor mecanisme locale de putere.

 #1 Oamenii de afaceri plătesc un comision (de regulă 10-20%) din valoarea contractului către președintele de consiliu județean, primar, director, ministru etc. pentru a câștiga o achiziție publică; în anumite cazuri o parte din bani merg către partid

Trei companii de construcții au oferit mită deputatului PSD Vlad Cosma și tatălui acestuia,  Mircea Cosma, Președintele CJ Prahova, precum și unui director din aceeași instituție pentru a asigura câștigarea unor contracte de lucrări de modernizare și întreținere a drumurilor și decontarea prioritară a unor lucrări deja realizate (condamnare în primă instanță). Companiile au depus documente false, iar contractele au fost prelungite și supraevaluate fraudulos. Decidenții au primit cumulat peste 6.5 milioane de lei. Banii erau transferați ca subcontractări către firme controlate de Răzvan Alexe – parte din ecuație – ulterior scoși din firme și împărțiti cash. Familia Cosma ar fi obținut bani și din vânzarea succesivă de terenuri supraevaluate. Din declarațiile din dosar, reiese că o parte din bani ar fi ajuns la PSD.

#2 Decidenții solicită mită (ex. primar, consilier județean, ministru etc) / companiile dau mită pentru aprobarea unor plăți pentru lucrări deja executate de către companii

Directorii unor firme precum Consmin sau Termogaz le-ar fi mituit în perioada 2009-2010 pe directoarea Companiei Naționale de Investiții (CNI), Ana Maria Topoliceanu și pe ministrul Elena Udrea (PDL) pentru a primi contracte sau pentru a deconta lucrările plătite deja de companii în dosarul “Gala Bute”. O parte din bani ar fi ajuns la filiala București a partidului. Banii ajungeau la cei 2 oficiali printr-un lanț de firme apropiate acestora. ICCJ reține că banii au mers pentru plata unor postaci care să atace jurnaliști ce scriau despre Gala Bute sau pentru campania electorală a PDL (condamnare în primă instanță). Consmin a donat către PNL în 2012; 45% din veniturile totale ale companiei vin de la CNI.

#3 Folosirea de contracte false sau supraevaluate de consultanță pentru mascarea finanțării ilegale a campaniei / supraevaluarea unor contracte în mod ilegal, desi nu exista justificare pentru lucrări sau servicii (consultanță, studii de fezabilitate etc)

Ioan Niculae a fost condamnat definitiv în 2015 pentru că ar fi finanțat ilegal cu un milion de euro campania prezidențială a lui Mircea Geoană din 2009, inclusiv prin contracte supraevaluate pentru studii sociologice; de fapt, banii erau finanțare ilegală mascată. Acesta a fost convins să contribuie de președintele CJ Brăila (PSD), Gheorghe Bunea Stancu, scopul lui Niculae fiind să aibă control asupra unor numiri clientelare la Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, pentru a obține prețuri avantajoase pentru gaz.

#4 Politicienii numesc persoane apropiate partidelor politice în posturi cheie (de exemplu, în fruntea companiilor de stat) pentru a facilita câștigarea de contracte din achiziții publice, urmând ca o parte din bani să ajungă la partid

Gheorghe Ștefan, fostul primar din Piatra Neamț și vicepreședinte PDL, condamnat definitiv, a recunoscut că a determinat persoane din funcție de conducere din ministere de resort să numească la conducerea unei companii naționale din domeniul energiei o persoană agreată de partid, care a fost dispusă să contribuie la finanțarea partidului prin atribuirea preferențială de contracte de achiziție publică. Prin licitațiile trucate firma deținută de Horațiu Bruno Berdilă a primit contracte din care a transferat mai departe la partid o parte din bani. Ștefan a primit la rândul său între 10 si 25% din valoarea fiecarui contract; 10 milioane de lei au ajuns în buzunarele politicianului și ale partidului.

#5 Politicienii obțin beneficii în situații de conflict de interese legal sau indirect 

1) Decidentul este acționar, administrator sau controlează firma sub orice altă formă și folosește funcția publică pe care o deține (primar, consilier local, consilier județean etc) pentru a acorda direct sau mijlocit contracte firmei sale sau din conducerea căreia fac parte persoane apropiate

#6 Politicienii solicită de la oameni de afaceri diverse produse sau servicii pentru campanii electorale (materiale pentru campanii electorale, servicii de consultanta sau publicitate, produse alimentare etc)

Florin Popescu, președinte PDL Dâmbovița a fost condamnat la un an cu executare în 2016 pentru că a solicitat și a primit de la administratorul unei firme 60.992,2 kg de pui grill, în valoare de 485.500 lei, pe care i-a distribuit alegătorilor la alegerilor locale din 2012, când a și fost ales președinte al CJ.

#7 Politicienii de la nivel central sau județean determină factori de decizie locali (primari, spre exemplu) să aducă voturi în schimbul aprobării unor fonduri (de exemplu din Programul Național de Dezvoltare Locală).

Sorin Frunzăverde, președinte PNL al CJ Caraș Severin a fost condamnat în 2016 la 2 ani cu suspendare pentru folosirea influenței vederea obținerii unui folos necuvenit. Acesta l-a influențat pe vicepreședintele CJ, Ionesie Ghiorgioni să pună presiune asupra primarilor cu ocazia alegerilor prezidențiale din 2014, pentru a aduce mai multe voturi pentru candidatul susținut de partid. Acesta din urmă le-a transmis că de rezultatul alegerilor va depinde repartizarea fondurilor pentru 2015 și 2016.

#8 Politicienii obțin fonduri în mod ilegal sub pretextul organizării unor evenimente, prin plata unor taxe de participare

Fostul premier Adrian Năstase (PSD) a fost condamnat alături de alte cinci persoane în 2012 pentru că ar fi organizat concursul Trofeul Calității în Construcții pentru a finanța campania din 2004, unde au fost invitate firme și persoane fizice (inclusiv directori de instituții, politicieni etc) să participe în schimbul unor taxe de participare. Banii strânși – 67.5 mld ROL – nu au ajuns la Inspectoratul de Stat în Construcții, ci la patru firme care au organizat evenimentul. De la firme banii au ajuns la compania EUROGRAFICA, al cărui patron a plătit materiale de propagandă electorală. Noul director al ISC, Adrian Grăjdan, a încercat să retragă instituția ca parte civilă din proces, întrucât nu ar fi existat prejudiciu; Adrian Năstase l-ar fi sunat pe Grăjdan în dimineața zilei în care acesta a retras instituția din proces.

#9 Politicienii de la nivel central alocă fonduri în mod discreționar sau manipulează legislația pentru a facilita alocările clientelare

Partidele politice alocă din bani naționali, prin mecanisme precum Programul Național de Dezvoltare Locală (PDNL) sau Compania Națională de Investiții, sume vizibil mai mari primarilor de aceeași culoare, folosindu-se de criterii neclare și proceduri netransparente. În 2007, șansa unui primar de la putere era de trei ori mai mare să ia bani decât a unuia din opoziție; în 2012-2016, șansa era de două ori mai mare. La fel se distribuie banii și din Fondul de Rezervă al Guvernului, mai ales înainte de perioadele electorale. La începutul lui 2017, prin OUG 6 și 9, Guvernul a suprimat reglementări din Legea finanțelor publice, prin care permitea primarilor să depășească anumite limite de cheltuieli, generând deci datorii, sau să schimbe destinația banilor; toate acestea în condițiile în care PNDL 2 are alocate peste 30 de miliarde, credite de angajament.

#10 Decidenții favorizează firme de partid la achiziții publice

Spre exemplu, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, în 10 județe analizate de EFOR, 4-5 firme (din 40-50 de competitori de județ care câștigă cel puțin un contract) câștigă peste 50% din achizițiile publice. Majoritatea firmelor din top 20/județ ca sume pot fi legate de partidele politice sau au probleme penale (spălare de bani, evaziune fiscală, fraude cu fonduri europene etc). La nivel de fonduri europene, din primele 30 de firme ca sume câștigate în contracte de infrastructură aproape trei sferturi din firme pot fi legate de partide politice direct sau indirect; „primul milion” pe care l-au făcut mari firme de construcții sau consultanță, care acum dețin monopol la achiziții este legat de favorizare politică. Unele dintre firme, la rândul lor, susțin politicienii sau partidele politice cu donații.

Sursa: ExperForum