Funcționarii din primăriile care, pe calculele guvernului, au prea mulți angajați stau cu sufletul la gură așteptând să vadă cum se termină episodul reducerilor de posturi din administrația publică. Primarii insistă că tăierile nu pot fi făcute de-a valma.
De la Primăria Balș ar trebui să plece cei mai mulți oameni acasă FOTO: Alina Mitran
În
foarte multe primării tensiunea este în creștere, după ce pe
site-ul guvernului au apărut cifrele în funcție de care se va
decide câți angajați din administrația locală și județeană
trebuie să plece. La reducerea cu 40% a numărului de posturi din
schema fiecărei instituții situația este grea, la 45% se complică
și mai mult.
Primari aflați – pe simulările prezentate – în
situația de a concedia dintre angajați insistă că este nevoie de
fiecare om în parte, pentru că de-a lungul anilor s-au delegat
către primării noi și noi sarcini. Alții spun că se impun
analize detaliate, pentru că nu toate primăriile sunt în aceeași
situație, chiar dacă numărul de locuitori și schema de personal
pot fi asemănătoare.
Peste
toate, în scenariul negru în care se ajunge la concedieri, cu toții
se întreabă care vor fi criteriile folosite, cu atât mai mult
acolo unde sunt posturi unice.
„În
județul Olt, 50% dintre primării vor trebui să mai dea afară câte
unu-doi”
Pe
simulările realizate la guvern, în județul Olt, din totalul de
4.476 posturi pe hârtie, sunt ocupate 2.709. După reducere ar urma
să rămână în schemă 3.019 posturi (din 4.476), iar din
posturile ocupate să se desființeze 188, 56 de unități
administrativ-teritoriale (UAT) fiind afectate, ceea ce reprezintă
50% din totalul localităților.
„Cel
mai important lucru este ca datele pe care ni le-a transmis premierul
să corespundă cu datele pe care le au primăriile. Adică posturile
ocupate, cele din machetă, să corespundă cu cele din teren.
Asta e cel mai important lucru. După aceea vom vedea. Nu știm,
deocamdată sunt doar discuții. Nu se știe dacă se vor tăia 40%
din posturi, 45%, sunt discuții. Mai
este o ordonanță 63, care aduce un lucru foarte important în ceea
ce privește posturile pe fonduri europene. Mai sunt șoferii, care
au fost prinși în organizarea primăriei și ei conduc microbuzele
școlilor. Deci sunt mai multe aspecte”, a declarat
vicepreședintele Consiliului Județean Olt, Virgil Delureanu.
Deși
din 56 de primării ar trebui să mai plece oameni, deocamdată
lucrurile sunt tratate cu calm. „Să știți că nu se va întâmpla
nimic deosebit. Eu cred că, în județul Olt, 50% dintre primării
vor trebui să mai dea afară câte unu-doi, iar 50% se încadrează
în schema propusă de către guvern”, a adăugat Delureanu.
„Sunt
sume de bani pe care guvernul trebuie să ni le dea înapoi. Nu sunt
pomană, ni se cuvin”
Conform
simulărilor, cele mai multe concedieri ar trebui făcute, în județul Olt, la Primăria
Orașului Balș. De aici ar trebui să plece 25 de oameni în
scenariul reducerii cu 40% a numărului de posturi, respectiv 31 la
scenariul cu 45% reducere. De la Consiliul Județean Olt nu pleacă
nimeni, chiar și după reducerea cu 45% rămânând aproape 200
posturi care ar mai putea fi ocupate. Nu ar trebui să existe
îngrijorări nici la Primăria Slatina, de asemenea „pe plus” cu
72 posturi în scenariul cu 45% reducere. În schimb, la Slatina ar fi
prea mulți polițiști locali dacă intră în vigoare norma de
1/1.200 locuitori.
Primarul
orașului Balș, Cătălin Rotea, spune că simularea făcută de
guvern este greșită și că cei 31 de angajați „în plus”
sunt de fapt salariați care în alte localități sunt încadrați
fie la societăți private care prestează servicii către primărie,
fie la societăți ale primăriei.
Vicepreședintele CJ Olt, Virgil Delureanu FOTO: Alina Mitran
„Din
punctul meu de vedere, este o simulare greșită, pentru că sunt
două chestiuni care trebuie luate în calcul: 1- cele zece posturi
pentru fonduri europene care sunt luate în calcul atunci când se
raportează acest procent la Primăria Balș sunt vacante, niciodată
n-am angajat pe cineva extra-primărie pe fonduri europene; 2-
trebuie făcută o distincție foarte clară între primăriile care
au externalizat serviciile de salubritate, spații verzi și
ecarisaj. La mine salubritatea este externalizată de mult timp,
dinainte să fiu primar, iar spațiile verzi și ecarisajul sunt
angajați în cadrul primăriei, și vorbim de 31 de persoane.
Trebuie făcută o distincție foarte clară, pentru că sunt
foarte-foarte multe primării în țară care au spațiile verzi
externalizate fie pe o firmă a primăriei, fie pe o firmă privată
care a câștigat licitația, la fel și ecarisajul”, a declarat
primarul Cătălin Rotea, pentru „Adevărul”. Pe o „raportare
corectă”, a mai adăugat Rotea, Primăria Balș ar mai avea loc
de cinci, șase angajați.
Primarul
sancționează de asemenea graba cu care se operează aceste măsuri.
În plus, reamintește că primăriile așteaptă la rândul lor, de
la guvern, banii cu care au contribuit deja pentru plata
indemnizațiilor persoanelor cu handicap și a salariilor
asistenților personali, majoritatea aflându-se în situația în
care au achitat din fonduri locale mai mult de 10% din aceste
cheltuieli, cât prevede legea.
„Cred
că toate primăriile din țara asta așteaptă nu doar tăierea
personalului, așteaptă și o rectificare de buget. Care sigur nu va
fi pozitivă, că e clar că pe ce înseamnă păstrarea deficitului
actual nu va fi o rectificare de buget pozitivă, dar măcar pe parte
de asistenți personali, pe parte de persoane cu indemnizații de
handicap, cred că sunt sume de bani pe care guvernul trebuie să ni
le dea înapoi. Pentru că le-am ținut de la noi și nu sunt pomană,
ni se cuvin”, mai spus Rotea.
Primăria Balș și-ar putea susține cheltuielile de funcționare din fonduri proprii la schema actuală de angajați, însă când vine vorba de investiții este clar că nu sunt bani și că este nevoie de susținere de la centru, amai precizat primarul.
„Când
e să luăm și noi un spor de vacanță suntem demnitari, acum ne
bagă cu funcționarii”
Primăria
Poboru, tot din județul Olt, se află și aceasta în situația de a
concedia dintre angajați, dacă se merge cu măsurile până la capăt.
Conform simulărilor, șase angajați din cei 16 ar trebui să
plece. Primarul, supărat, spune că nu înțelege de ce dintr-odată
lucrurile stau așa. Toți sunt angajați pe funcții unice, în
plus, primăriilor le-au tot fost delegate sarcini de-a lungul
anilor.
„Eu am 15
(n.
red. – în documentul de pe site-ul guvernului figurează în schimb
cu 16),
dar
eu nu știu de ce ne bagă pe noi, pe primar și pe viceprimar, în
beleaua asta, că la noi, când e să luăm și noi un sport de
vacanță sau de un ceva,
suntem demnitari. Acum ne bagă cu funcționarii publici. Noi
mereu am fost în aer, noi n-avem drept la sport de vechime, că
suntem demnitari, n-avem drept la bonuri de vacanță, n-avem drept
la nimic, că suntem demnitari”,
a spus primarul Iulian Bărăscu.
Situația posturilor din primăriile din Olt FOTO: document gov.ro
Nici
nu se gândește că lucrurile ar putea rămâne așa, pentru că
efectiv nu știe cine ar putea să plece. Și, oricum, s-a decis să
nu fie el cel care face concedierile. La cel de la starea
civilă nu poate renunța, la agentul agricol – nu, la inspectorul de
la cadastru – nu, la asistenta socială – nu, la cel de la ISU
(care se ocupă și de partea de urbanism) – nu, la responsabilul
cu achizițiile publice – nu, la cotabil – nu, la casier – nu,
paznicul, „băiatul de la apă” și biblioteca au și aceștia sarcini
clare…
„Am
scos postul de contabil la concurs, a venit
o fată
de la
Slatina, face naveta. Nu mai găsim, nu mai găsim nici personal,
dacă-mi pleacă unul… Și așa au
cumul de funcții, să zic, pentru
că
de la ministere și la tot felul de agenții coboară în spinarea
noastră totul,
la primării. Și
le pui în cârcă, să mai facă și altceva, și altceva, dar tot
pe salariul ăla. Au salariile
în jurul la 3.000 de lei. Noi
nu știm cum să-i mai ținem, că vor să plece. Atunci să
plece și să punem lacătul”, a adăugat primarul.
Iulian Bărăscu spune că nu doar angajații, dar și oamenii din sat sunt din ce în
ce mai supărați că pe de o parte s-au trezit cu mai puțini bani
în ziua de pensie, cei care au pensii peste 3.000 lei, pe de altă
parte se gândesc îngroziți că vor plăti taxe și mai mari din
2026. „De acolo, de sus, de la etajele superioare, lucrurile se văd
cumva. Să coboare aici, să dea ochii cu oamenii. Iar acest Bolojan
îmi dă mie exemplu Oradea. Păi, ce a făcut el la Oradea a făcut
în 15 ani, nu dai cu barda tu dintr-odată, acum. Păi, tu tai și
din salarii, din pensii, acum și tot acum să mărim și taxele și
impozitele și toate cele. Încep omenii să-și pună ștreangul de
gât”, a continuat primarul Iulian Bărăscu.
Primarul
spune că au întors problema pe toate fețele, au luat fiecare post
la analizat, tot căutând postul „neimportant”. Să taie postul
de bibliotecar, pentru că de-abia dacă trece când și când
câte-un copil pe acolo, și atunci mai mult să se joace la calculator?
„După ce că învățământul, educația, sunt la pământ, să
închei și cu biblioteca, deși ar trebui să fie printre utimele?”,
se întreabă primarul. Să fie „omul de la apă”? Dar cine mai
are grijă atunci să fie totul în regulă cu alimentarea cu apă în
toată comuna. Să fie cel de la Stare Civilă și să-i preia secretarul primăriei atribuțiile?
Deși
sunt într-un pericol real de a-și pierde locul de muncă, angajații
de la Primăria Poboru n-au făcut grevă, mai spune primarul, pentru
că „nu e ca la oraș, să nu te știe lumea, nu poți să o
trimiți pe băbuță că ești în grevă și să mai vină mâine, când pe ea o doare azi”.
Din același motiv, mai spune Iulian Bărăscu, nu ar putea să fie
părtaș la concediere. „Dai ochii cu oamenii, nu ești ca domnul
Bolojan. Plec la pensie și n-o fac”, a mai spus primarul.