Coruptie
EXCLUSIV/Generalul Silviu Predoiu, actual “interimar” al Serviciului de Informatii Externe, implicat pana in gat in trafic cu arme! Interceptari ilegale ale SIE pe teritoriul Romaniei/ DOCUMENT!
Motto: “Exista o categorie speciala de surzi: aceia care nu vor sa auda decat ce spun ei”
Scriam in articolul anterior ca pagubitii FNI s-au constituit in asociatii non-profit pentru a-si apara mai eficient si unitar/coerent drepturile.
Una dintre aceste asociatii a luat fiinta la Ploiesti, ASOCIATIA PAGUBITILOR FNI – PROCES PENAL PLOIESTI, cu sediul in str. Pinului nr. 6 (e-mail: asociatiapagubitilorfniploiesti@yahoo.ro), reprezentata legal de dl. STANCIU MISU – presedinte, dl. MANDRICEL ION – vicepresedinte si d-na BODOIU VICTORIA – contabil, cu un nr. de cca. 700 membri.
Cu modestele sale posibilitati si avand la dispozitie o gama extrem de redusa de mijloace (identificarea avocatilor care sa-i reprezinte, a executorilor judecatoresti obligatoriu din Bucuresti, sub aspectul competentei teritoriale si adresarea de memorii si petitii autoritatilor competente pentru a explica argumentat si a atrage atentia asupra problematicii grave in care se afla de aproape 8 ani pagubitii FNI), asociatia s-a zbatut zadarnic pentru casigarea drepturilor legitime castigate definitiv prin Sentinta penala nr. 423/20.03.2007 pronuntata in dosarul nr. 24632/3/2006 de Tribunalul Bucuresti, Sectia a II-a penala, Decizia nr. 164A din 18 iunie 2008 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala si pentru cauze cu minori si de familie si Decizia penala nr. 2098/04.06.2009, pronuntata in recurs in dosarul cu nr. unic 24632/3/2006 de de Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Cu un titlu executoriu legal, valabil si cu creantele certe, lichide si exigibile, in anul 2011, membrii asociatiei, regasiti printre cei aproximativ 10.000 de pagubiti din Romania, au pasit pe calea executarii silite a debitoarei CNVM, in prezent AAAS, obtinand incuviintarea inceperii executarii silite in formele/modalitatile prevazute de C. proc. civ.
Din acel moment a inceput un nou calvar, generat si sustinut chiar de Guvernul Romaniei, la cererile/interventiile CNVM/AAAS, doua fiind modalitatile abuzive prin care statul blocheaza punerea in executare a unui titlu executoriu si nu respecta hotararile definitive ale instantelor judecatoresti:
- Guvernul se contazice cu AAAS in privinta alocarii fondurilor de la buget destinati despagubirii pagubitilor FNI in baza titlului executoriu, care au castigat definitiv si irevocabil, Executivul sustinand ca, anual, prevede in buget sume de bani in acest sens, AAAS din contra, ca nu are, desi, de ex., in 2014, AAAS a inregistrat venituri de 977,29 milioane lei, incheind anul cu un excedent de 924 milioane lei. Refuzul autoritatilor de a aloca sumele necesare platii debitului, ori de a le avea dar a le deturna de la capitolul bugetar avand aceasta destinatie, constituie, conform CEDO, si o atingere adusa dreptului prevazut de art. I Protocolul I, iar statul nu poate sa refuze, sa omita sau sa intarzie intr-un mod nerezonabil executarea unor hotarari irevocabile, lipsa fondurilor nefiind un motiv justificat pentru intarziere.
- Pentru a-i zapaci complet pe creditori si a le da dureri de cap si prilej de controverse profesionale avocatilor si executorilor judecatoresti, precum si pentru a provoca deruta printre judecatori, Guvernul a reorganizat, tranformat, comasat, absorbit etc. in mod repetat pe debitoarea initiala din hotararea penala, adica pe CNVM, in alte institutii ale statului (AVAS, AVAB, AAAS), ba pe AAAS a infiintat-o printr-un act normativ (OUG nr. 93/2012) al carui titlu nu are nicio legatura cu aceasta, denumirea ordonantei fiind „privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii de Supraveghere Financiara – ASF”. Astfel, a necesitat efort si putere de persuasiune pentru a convinge instantele care este adevarata debitoare, respectiv ca noua entitate care tot aparea in timp, era succesoarea in drepturi si obligatii a celeilalte reorganizate/absorbite/desfiintate etc., astfel ca trebuia sa-i preia si procedura de executare silita in stadiul in care se afla la data intrarii in vigoare a actului normativ de infiintare.
- Guvernul emite acte normative (OG si OUG, a doua categorie fiind aprobata de Parlament) care blocheaza executarea debitoarei. Cu privire la aceasta practica, sunt multe de spus, existand o multitudine de acte normative succesive ale Executivului care, fie exclud anumite categorii de venituri ale AAAS de la executare, fie instituie interdictii de a se trece la executarea silita a debitoarei, prorogand (amanand) abuziv, potrivit propriului interes, de fiecare data, termenul de incepere a acesteia. Dezvoltarea acestui aspect ar implica un text greoi, tehnic, cu multiple elemente de tehnica legislativa si explicarea semantici terminologiilor / sintagmelor juridice, inaccesibil stimatilor nostri cititori care nu au, toti, pregatirea profesionala de specialitate.
De aceea, vom incerca sa consemnam doar sinteza: in realitate, textele legale amintite nu fac altceva decat sa acopere, printr-un cadru legislativ inadecvat, refuzul autoritatii de a se conforma imediat si de buna voie unui titlu executoriu, aflandu-se pe o pretinsa pozitie de superioritate fata de orice alta persoana debitoare.
Pentru a asigura o minima concretete afirmatiei de mai sus, va spunem ca cel mai uzitat act normativ, invocat obsesiv repetitiv, pana la saturatie, de AAAS in apararea sa este OG nr. 22/2002, pe care o utilizeaza ca pe un panaceu juridic universal, bun la rezolvarea oricarei probleme pe care considera ca o vatama in interese si a a ajuns un fel de argumentum ad nauseam dupa trecerea a peste 10 (zece ani) de cand creditorii au titlu executoriu si debitoarea refuza plata, opunandu-le acest act normativ contrar legislatiei europene si jurisprudentei CEDO.
In cadrul legislativ actual, OG nr. 22/2002 reglementeaza executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii. Acest act normativ este contrar legislatiei europene. Creantele stabilite prin titluri executorii in sarcina institutiilor si autoritatilor publice se achita din sumele aprobate cu aceasta destinatie prin bugetele acestora sau, dupa caz, de la titlurile de cheltuieli la care se incadreaza obligatia de plata respectiva, iar in masura in care “executarea creantei stabilite prin titluri executorii nu incepe sau continua din cauza lipsei de fonduri, institutia debitoare este obligata ca, in termen de 6 luni, sa faca demersurile necesare pentru a-si indeplini obligatia de plata. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somatia de plata comunicata de organul competent de executare, la cererea creditorului” (art. 2 din O.G. nr. 2/2001). In fine, legiuitorul a prevazut in art. 3 al actului normativ in discutie ca “In cazul in care institutiile publice nu isi indeplinesc obligatia de plata in termenul prevazut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executarii silite potrivit Codului de procedura civila si/sau potrivit altor dispozitii legale aplicabile in materie”.
In primul rand, s-a instituit termenul de 6 luni in care poate fi indestulata creanta creditorului pe seama institutiei publice debitoare exclusiv in ipoteza in care “executarea creantei stabilite prin titluri executorii nu incepe sau continua din cauza lipsei de fonduri”; prin urmare, termenul in discutie nu isi gaseste aplicabilitatea in cazul tuturor creantelor care izvorasc din titluri executorii si cu privire la orice institutie publica ci, eventual, in ipoteza in care debitoarea face dovada certa a lipsei de fonduri (ceea ce, in practica, nu se intampla niciodata).
De altfel, instituirea termenului de 6 luni nu reprezinta altceva decat o modalitate legislativa, indirecta, de sustragere a institutiilor publice de la plata creantelor izvorate din titluri executorii in conditiile in care, daca s-ar merge pe rationamentul legiuitorului, ar exista intotdeauna garantia ca, in decurs de 6 luni de zile, termen care curge pentru fiecare titlu executoriu in parte de la momentul primirii somatiei de plata, toate institutiile publice vor avea bugetul alimentat astfel incat sa fie satisfacute creantele creditorilor (si aceasta o ipoteza teoretica si iluzorie).
Sustinerile AAAS (regasite in toate raspunsurile la memoriile si petitiile pe care le-am enumerat mai jos), potrivit carora nu poate efectua decat acele cheltuieli care au fost prevazute in bugetul propriu de venituri si cheltuieli, buget aprobat prin hotarare a Guvernului, sumele preluate de la CNVM nefiind prevazute in bugetul sau, nu pot fi primite avand in vedere ca obligatia ce incumba acesteia – preluata de la CNVM prin subrogare in drepturi si obligatii conform Legii nr. 113/26.04.2013[1] – nu poate fi conditionata de existenta fondurilor alocate in acest sens de stat. Daca s-ar da eficienta acestor sustineri, ar insemna sa se accepte ca obligatia ce incumba acesteia ar fi una potestativa pura, fiind afectata de o conditie care depinde perpetuu si in exclusivitate de vointa debitoarei, ceea ce este inadmisibil.
In mod constant, CEDO a statuat, chiar si in Decizia de inadmisibilitate din data de 8 ianuarie 2013 (cererea nr. 48006/11a pagubitilor FNI): “Totuşi, Curtea a reamintit faptul că nu va accepta ca o autoritate publică să invoce lipsa resurselor financiare pentru a se opune executării obligaţiei de plată decurgând din hotărârile judecătoreşti. A constatat cu satisfacţie că instanţele naţionale nu au acceptat un asemenea motiv invocat de debitoare în cadrul contestaţiei la executare. Mai departe, Curtea a notat că restricţiile privind plata creanţelor, adoptate prin măsuri legislative pertinente în temeiul O.U.G. nr. 4/2011 şi al Legii nr. 116/2011, sunt temporare.”
Or, astazi, dupa 10 ani, reglementarile in materie numai „temporare” nu mai pot fi!
Concret, raportat la hotararea pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Sandor vs. Romania, instantele din Romania (majoritatea, nu toate!) au constatat ca dispozitiile art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 110/2007, care instituie acel termen de 6 luni in favoarea debitorului institutie publica, pentru a-si indeplini obligatia de plata, termen in care debitorul nu poate fi supus executarii silite, chiar conditionat de probarea lipsei fondurilor alocate pentru executarea obligatiei de plata, constituie o incalcare a dreptului creditorului la un proces echitabil, contrara prevederilor art. 6 alin. 1 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.
Drept urmare, constatand existenta unui conflict intre dispozitiile nationale si normele juridice europene, in baza art. 11 si 20, alin. 2 din Constitutie, avand in vedere forta supralegislativa a tratatelor internationale in materia drepturilor omului in dreptul intern, cvasi-majoritatea completelor de judecata investite cu solutionarea contestatiilor la executare introduse de AAAS (la fond sau in recurs), au inlaturat de la aplicare dispozitiile din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 110/2007.
Alte instante au avut alte considerente, astfel ca asa se explica – printre alte motive – de ce unii au castigat, iar altii au pierdut procesele cu CNVM/AVAB/AVAS/AAAS, desi obiectul cauzelor era similar.
Pe de alta parte, dar in aceeasi ordine de idei, conducerea Asociatiei ne-a informat ca, deoarece – dupa 13 ani de procese – nu a mai identificat solutii juridice pentru a obtine banii castigati in instante (chiar unii terti popriti refuzand, la randul lor, amenintati de CNVM/AAAS, sa ii execute conturile din Trezorerie si din bancile comerciale unde le au deschise), a apelat la o campanie sustinuta de a incunostiinta, atentiona si sensibiliza, prin memorii si petitii, autoritatile si institutiile/organele competente ale statului roman, solicitandu-le, argumentat, legal, legitim si procedural, in functie de competentele fiecareia/fiecaruia sa deblocheze situatia complet anormala, contrara principiilor statului de drept, determinand, in final, inceperea platilor cu titlu de despagubiri.
Astfel, asociatia s-a adresat:
– Presedintelui Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, la aceea data (nr. 687/08/04.2013);
– Prim-ministrului Victor Ponta, la aceea data (nr. 2230/21.10.2013, nr. 03/06/2014, nr. 1/26.09.2014 si o notificare din martie 2015, depusa direct);
– AAAS Bucuresti (nr. R/7555/09.03.2015);
– Activitatea de Trezorerie si Contabilitate Publica a Municipiului Bucuresti (42796/30.04.2015);
– Presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis (nr. 4/21.05.2015);
– Ambasadei SUA la Bucuresti pe 03.12.2015;
– Prim-ministrului Dacian Ciolos, la aceea data (nr. 4/03.12.2015);
– Institutiei Prefectului Judetului Prahova (3545/L106/24.02.2016.
Nici aici nu vom detalia istoria fiecarui demers in parte si nici continutul fiecarui raspuns (daca l-a primit, deoarece nu toti cei sesizati de Asociatie au catadicsit sa-si asume un punct de vedere propriu), ci vom consemna ideile principale care le-am desprins noi din citirea tuturor memoriilor si raspunsurilor puse la dispozitie:
– AAAS a raspuns cu arhicunoscutele alegatii stiute de atatia ani din contestatiile, intampinarile si recursurile sale depuse la dosarele in care pagubitii se judeca; asadar, nicio noutate!
– majoritatea autoritatilor/organelor sesizate s-au derobat instantaneu de orice obligatie si complicatie si au transmis petitiile, in tembelul obicei romanesc, chiar institutiei reclamate/incriminate, in loc sa faca propriile verificari / cercetari, sa o traga la raspundere pentru situatia grava creata, care treneaza de ani de zile si nemultumeste zeci de mii de cetateni romani (includem aici si membrii familiilor pagubitilor) si/sau sa-si puna capul la contributie sa gaseasca o solutie, astfel ca ASOCIATIA PAGUBITILOR FNI – PROCES PENAL PLOIESTI s-a trezit cu raspunsul „standard” tot de la … AAAS!;
– una din petitiile adresate prim-ministrului Romaniei a fost directionata la … Ministerul Economiei, Comertului si Turismului (sic!);
– cea adresata Presedintelui Romaniei, a fost trimisa la „Cancelaria Primului-ministru”.
Cazul nu face decat sa confirme ca neasumarea responsabilitatilor, lipsa de seriozitate si de respect pentru cetatean, sunt endemice in Romania zilelor noastre, iar ping-pong-ul cu reclamatiile tinde sa devina sport national.
Concluzii: Pe undeva, este si explicabil (dar nu si normal si moral, iar in unele cazuri poate ca nu este nici legal), sa nu fie bani la buget, atata timp cand:
Guvernul
– aloca sute de milioane de euro ANRP in vederea acordarii despagubirilor conform legii, valorii reale de despagubire si potrivit unei ordini de prioritati, si conducerea instititiei, Comisia de Evaluare a Despagubirilor, le acorda clientelei de partid, acolitilor si altor rechini imobiliari cu conexiuni in spatiul politic.
Administratia Prezidentiala cheltuie sute de milioane de euro pentru:
– reconditionarea / modernizarea resedintei Presedintelui;
– pentru avioane (la propriu), in scopul dotarii flotilei prezidentiale;
– pentru schimbarea sistemului de irigatii al Gradinii Palatului Cotroceni si pentru hrana animalelor;
– pentru vacantele si deplasarile repetate si indelungate ale familiei prezidentiale (una dintre ele la Washington ca sa asiste la ‘Festivalul Cireșilor Înfloriți’ și nu a avut timp de chestiuni plictisitoare și inutile cum a făcut, de exemplu, Președintele Erdogan, care a avut întâlniri separate de peste o oră și cu Barack Obama și cu Joe Bidden);
– pentru naveta cuplului prezidential de la Bucuresti la Sibiu si retur, actualmente „navetand” singur;
– pentru designeri, croitori, stilisti ai cuplului prezidential si haine personalizate.
Parlamentul, care are un numar nesimtit de membri, 588, numar de parlamentari comparativ cu tari cu populatie dubla, sfidarea la adresa cetateanului roman fiind cu atat mai mare cu cat, la referendumul din 2009, romanii au votat ca isi doresc ca Parlamentul tarii sa fie limitat la 300 de membri, iar trei ani mai tarziu acest numar aproape s-a dublat, cheltuie alte sute de milioane de euro anual pe:
– multiplele deplasari inutile catre destinatii exotice si pe inca alte cate si mai cate matrapazlacuri tot din banii publici, pe care presa le dezvaluie zilnic;
– cazarea parlamentarilor in Bucuresti, transportul din localitatea de domiciliu, telefon mobil, autoturism de la Parlament;
– indemnizatiile consistente ale acestora, indemnizatia lunara fiind cuprinsa intre 4.570 lei si 6.000 de lei, sumele destinate intretinerii birourilor parlamentare teritoriale si platii angajatilor acestora (peste 10.000 lei/luna);
– in decembrie 2015, Presedindele le-a promulgat Legea privind pensiile speciale, in baza careia un parlamentar cu un mandat ar urma să primească o astfel de pensie;
– ANRP, care a primit sute si sute de milioane de euro pe care le-a praduit in directa convenita cu politicieni verosi, mafioti, exponenti ai crimei organizate, corupti etc., adica exact asa cum a „dovedit” DNA-ul, nu o spunem noi.
Serviciile secrete, care au primit anual bugete din ce in ce mai mari.
Intregul aparat bugetar de stat este supradimensionat, parazitat cu incompetenti care primesc degeaba salariile, carora li s-a gasit o sinecura intr-o institutie a statului doar pentru ca este ruda, afin, prieten, amanta etc. cu cine trebuie.
Sinceri sa fim, ctitind cu atentie toate materialele (care va si stau la dispozitie), am ramas uluiti de nedreptatea care se face acestor oameni si de indolenta statului (prin anumite autoritati, cum sunt, de exemplu, Guvernul si AAAS). Pentru a scapa de aceasta uluiala, noi apelam la ajutorul DNA, careia ii propunem sa se autosesizeze cu privire la cazul „AAAS-Pagubitii FNI”, deoarece avem, asa, un feeling, ca ceea ce a depistat la ANRP a fost „parc de distractii” pe langa ce se intampla cu cheltuirea banului public la AAAS si cu „schema” despagubirilor pagubitilor FNI! (Ec Adrian Radu).
[1] In temeiul Legii nr. 113/23.04.2013 pentru aprobarea OUG nr. 93/2012 – infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii de Supraveghere Financiara, art. II, alin. (1) “Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului preia fără plată toate drepturile şi obligaţiile Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, rezultate din actele juridice prin care Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a fost obligată, ca parte responsabilă civilmente, la plata de despăgubiri către investitorii la Fondul Naţional de Investiţii”. In baza art. II, alin. (2) „Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului se subroga in toate drepturile si obligatiile procesuale ale Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si dobandeste calitatea procesuala pe care aceasta o are, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, in toate procesele si cererile aflate pe rolul instantelor judecatoresti, indiferent daca este vorba de faza de judecata sau de executare silita”.
Coruptie
Programul de Sprijin pentru Marea Industrie, cu dedicație de la Ciolacu pentru ”băieții deștepți”
Introducere
Iata ca avem noi informatii cu privire la o posibila aplicare a viitoarei scheme de ajutor de stat de 1,25 de miliarde de lei pentru 15 companii care implementeaza investitii in productia de materii prime industriale (tevi, profile, bare, aluminiu, cupru etc.), promisa de catre candidatul la alegerile prezidentiale din acest an, premierul Marcel Ciolacu, prin “Program de Sprijin pentru Marea industrie din Romania – metalurgie, siderurgie si industria chimica”[1].
Beneficiarii schemei de ajutor
Din investigatiile noastre jurnalistice una dintre beneficiarele schemei de ajutor de stat ar putea fi firma “Eco Wind Power” SRL, cu sediul in Bucuresti, sect.1, str. Gheorghe Bratianu nr.36, J/40/17312/2007, avand ca asociati pe nimeni altii decat renumitii: Dorin Umbrarescu, Mirela Umbrarescu, Alexandru – Teodor Umbrarescu si Petru – Razvan Umbrarescu.
Extinderea activităților
Interesant este ca prin AGA a SC “Eco Wind Power” SRL din data de 14.02.2024 s-a decis infiintarea unui punct de lucru al societatii in jud. Caras – Severin, oras Otelu Rosu, str.22 Decembrie nr.7A, precum si suplimentarea activitatilor firmei cu o noua activitate si anume “productia de metale feroase sub forme primare si de feroaliaje” – cod 2410.
Întrebări cu privire la inițiativele lui Umbrarescu
Oare ce o fi determinat modificarile fulminante anterior precizate si care se pare ca merg in directia strategica a politicii PSD in Guvernul Romaniei, initiata de cu totul intamplator de Marcel Ciolacu si Radu Oprea, in vara anului acesta.
Oare ce premonotie o fi avut Dorinel Umbrarescu sa initieze activitati economice in domeniul productiei de materii prime industriale prin firma “Eco Wind Power” srl ?[2]
Pai o sa incercam noi sa luminam cititorii nostri si nu numai, sens in care va prezentam mai jos urmatoarele;
Istoricul problematic al Laminorului Danube Metallurgical Enterprise
- Otelaria si laminorul de la Otelul Rosu cu o vechime de peste 200 de ani, se afla in inactivitate de peste 11 ani, iar in prima parte a anului trecut (2023) o instanta specializata in drept comercial a admis ca societatea Laminorul Danube Mettallurgical Enterprise SRL (LDME), proprietara oteleriei si laminorului de la Otelul Rosu, sa intre in insolventa, ca urmare a faptului ca nu si-a mai putut achita datoriile catre stat.;[3]
- In fapt Laminorul Danube Metallurgical Enterprise SRL (LDME) a incheiat in data de 07.09 2020 un Contract de cesiune a creantelor bugetare nr.1 cu creditorul bugetar Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili, din cadrul ANAF, iar in baza art.264, indice1, din Legea nr.207/2015 privind Codul de Procedura Fiscala, cesionarul LDME se obliga sa plateasca pretul cesiunii
- Oferte de cesiune a creanțelor
- obliga sa plateasca pretul cesiunii in cuantum de
- obliga sa plateasca pretul cesiunii in cuantum de 96.144.316 lei. Astfel, prin contractul in cauza cesionarul LDME se obliga fata de ANAF sa plateasca creanta achizitionata in 6 transe esalonate pana in anul 2023, cu dobanda aferenta ratei stabilite, astfel:
- In 15.09.2020 – 9.515.200 lei;
- In 15.02.2021 – 9.805.900 lei;
- In 15.08.2021 – 10.149.800 lei;
- In 15.02.2022 – 10.499.400 lei;
- In 15.08.2022 – 10.843.300 lei;
- In 15.02.2023 – 45.330.716 lei.
- Urmare a incapacitatii de plata si a intrarii in insolventa generala a societatii LDME in data de 23.02.2023, prin procedura inregistrata la Tribunalul Caras – Severin, in dosarul nr.1053/115/2023, constatam cu surprindere ca firma lui Umbrarescu & Co, “Eco Wind Power” SRL, din neant, apare cu o oferta (scrisoare de intentie) de cesionare a noilor creante certe, lichide, si exigibile, detinute de catre Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili – DGAMC, din cadrul ANAF, asupra LDME, in cuantum de 123.756.937 lei[4], adresata in data de 08.08.2023 catre AJFP Caras – Severin, in atentia sef administratie Cozma Doru Constantin, catre ANAF, presedinte Nicoleta Mioara Carciumaru si catre CITR – Ilfov, in atentia administrator judiciar Florin Constantin;
- Proceduri defectuoase
- Prin scrisoare de intentie sus rubricata, inregistrata in data de 16.08.2023 la nivelul DGRFP Timisoara, AJFP Caras – Severin, societatea “Eco Wind Power” SRL transmitea autoritatilor in drept “intentia ferma de a achizitiona creanta detinuta” de catre filiala locala a ANAF anterior amintita asupra societatii LDME, “impreuna cu toate garantiile si accesoriile asociate respectivei creante, la valoarea nominala, 123.756.937,00 lei, cu plata acesteia in termenul si conditiile ce urmeaza a fi agreate de comun acord de catre parti, conform Ordinului nr.942/2019[5] privind cesiunea creantelor bugetare datorate de debitorii aflati in procedura insolventei”;
Din analiza prevederilor Ordinului ANAF nr.942/2019 aflat in vigoare la data solicitarii firmei in cauza nu rezulta existenta emiterii vreunei scrisori de intentie pentru cesionarea unor creante de catre terti interesati, cu atat mai mult cu cat o “procedura de cesiune a creantelor bugetare poate fi initiata de creditorul bugetar, respectiv organul fiscal central, care s-a inscris in tabelul definitiv de creante cu creante bugetare, denumit in continuare organ fiscal”.
De altfel “procedura privind demararea selectiei cesionarului se realizeaza de catre organul fiscal, prin serviciul/biroul juridic, prin publicarea unui anunt privind invitatia de participare la procedura competitiva organizată in vederea cesiunii creantelor bugetare, pe pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, conform modelului prevazut in anexa nr. 3 la ordin”.
Deci se poate observa ca termenii procedurali ai Ordinului sus amintit sunt inversati de interesele firmei familiei Umbrarescu prin transmiterea scrisorii de intentie anterior rubricata.
- Mai mult administratorul SC “Eco Wind Power” SRL, doamna Nunu Alina, informa oficialitatile solicitate prin “scrisoarea de intentie” in cauza, ca subscrisa are ca principala intentie, printre alte multe obiective, de “a reduce pasivul debitoarei si a repune in functiune activitatea Otelariei Combinatului Siderurgic de la otelul Rosu”, asigurandu-se astfel asigurarea unui “real interes public susceptibil sa rezolve problemele locale/nationale”, printre care se poate enumera si “detinerea unei capacitati nationale de productie a materialelor feroase ce va permite un control asupra costurilor de productie, evitand astfel fluctuatiile pietei globale generate de pandemii, razboaie sau alti factori externi cu care sectorul metalurgic national se confrunta.”;
- La finalul documentului sus amintit firma cesionara solicita celor in drept din ANAF sa binevoiasca “a lua legatura cu reprezentantul nostru, indicat mai jos, pentru a demara procedura de cesiune a creantei bugetare conform Ordinului nr.942/2019..”
- Schimbări legislative controversate
- Ulterior acestei adrese de prezentare a intentiei de cesionare a creantelor detinute de catre ANAF asupra LDME, in mod surprinzator se emite Ordinul ANAF nr. 1940/27.11.2023, sub semnatura presedintelui Nicoleta – Mioara Carciumaru, prin care se abroga Ordinul ANAF nr.942/1019, act normativ ce intra in vigoare la data publicarii in MoF, respectiv in 11.12.2023.
- Prin noul Ordin nr. 1940/27.11.2023 apar schimbari normative substantiale fata de cel abrogat si care a stat la baza ofertei firmei “Eco Wind Power” SRL, din luna august 2023, ce ridica o serie de intrebari, in special pentru autoritatile publice cu rol de control si protectie a intereselor economice nationale. Schimbarile esentiale sunt in ceea ce priveste “Procedura privind cesiunea creantelor bugetare datorate de debitorii aflati in procedura insolventei”, anexa nr.1 la Ordinul sus rubricat. Astfel, la Cap1, Dispozitii generale, art. 3 apar urmatoarele noi prevederi:
“Cesiunea creanţelor bugetare datorate se realizează dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
- a) preţul cesiunii ofertat acoperă cel puţin 50% din prețul de pornire a cesiunii;
- b) plata preţului cesiunii se realizează integral sau într-o perioadă de maximum 3 ani de la data încheierii contractului de cesiune a creanțelor bugetare, astfel:
b1) integral, până la data încheierii contractului de cesiune a creanțelor bugetare;
b2) integral, în termen de 30 de zile inclusiv, de la data încheierii contractului decesiune a creanțelor bugetare, cu constituire de garanții, care să acopere prețul cesiunii;
b3) în maximum 3 ani de la data încheierii contractului de cesiune a creanțelor bugetare, cu constituire de garanții, care să acopere atât prețul cesiunii, cât și valoarea dobânzilor aferente acestuia, calculate potrivit legii (…)”
Noutatea modificarii este aceea ca nu se mai impune cesionarilor plata prevazuta prin forma abrogata a Ordinului nr.942/2019, si anume:
- ca “pretul cesiunii” sa fi “cel putin egal cu valoarea creantelor bugetare” (si nu cu cel putin 50% din pretul de pornire a cesiunii), asigurându-se, astfel, “recuperarea integrală a creanțelor bugetare înscrise în tabelul definitiv de creanțe”;
- iar “cesionarul justifica un interes public in vederea cesionarii creantei”.
In drept, “smecheria” introdusa prin Ordinul nr. 1940/27.11.2023, prin care preţul cesiunii ofertat acoperă cel puţin 50% din prețul de pornire a cesiunii, nu corespunde nici cu prevederile stipulate prin Legea nr. 113 din 8 iulie 2020 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 88/2018[6] pentru modificarea și completarea unor acte normative in domeniul insolventei si a altor acte normative, respectiv “pct.19 La articolul VII punctul 2, alineatele (1), (2) și (3) ale articolul 264^1 (din Legea nr.207/2015 privind codul de procedura fiscala) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(1) Creditorul bugetar poate cesiona creanțele bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței.
(2) Dacă până la data stabilită în anunțul publicitar nu se înregistrează decât o singură ofertă, prețul și celelalte clauze ale contractului de cesiune se stabilesc prin negociere directă. În situația în care există mai mulți ofertanți, cesiunea de creanță se va realiza ca urmare a unei proceduri competitive organizate de către creditorul bugetar bazate pe criteriul celui mai mare preț al cesiunii oferit și pe al celui mai scurt termen de plată a prețului cesiunii.
(3) În situația în care plata prețului cesiunii se face într-o perioadă mai mare de 30 de zile de la data încheierii contractului de cesiune, se datorează dobânzi sau majorări de întârziere, după caz, potrivit prezentului cod. Nivelul majorării de întârziere este de 0,5% pe lună sau pe fracțiune de lună, după caz.
In concluzie presedintele ANAF a modificat termenii cesionarii creantelor bugetare de catre creditorul bugetar in favoarea unor terte parti interesate in astfel de tranzactii financiare, respectiv in cazul sus expus in favoarea firmei “Eco Wind Power” SRL, societate care in primele zile ale anului 2024 a depus o noua oferta dar, “total intamplator”, cu alte date financiare, respectiv o oferta reprezentand cu putin peste 50% din cuantumului creantelor bugetare datorate de debitorul LDME catre ANAF, anterior amintite.
Intrucat oferta depusa a fost singura inregistrata la nivelul ANAF local, evident cu “totul intamplator” (unele guri rele spun ca in fapt nu s-au respectat cerintele de anuntare a invitatiei de participare la procedura competitiva organizata in vederea cesiunii creantelor bugetare), s-a decis incheierea Contractului nr.826/16.022024 de cesiune a creantelor bugetare, intre creditorul bugetar Serviciul Fisacl Orasenesc Otelu Rosu, reprezentat prin Obrejean Florinel, in calitate de cedent si, SC “Eco Wind Power” SRL, cu domiciliul fiscal in localitatea Otelu Rosu, strada 22 Decembrie 1989, nr.7A, prin imputernicit Alexandru Umbrarescu, in calitate de cesionar.
Conform art.3 al Contractului anterior referit cesionarul a platit pretul cesiunii in cuantum de 63.000.000 lei, prin documentul de plata nr.10 din data de 15.02.2024, fara alte obligatii conform normelor legale in vigoare.
Deci printr-o inginerie normativa cesionarul “Eco Wind Power” SRL[7] a platit in fapt doar 50,78 % din valoarea stabilita a creantei bugetare de 124.071.654 lei la data incheierii contractului de cesiune.
In final ne intrebam cum a fost posibil ca statul prin ANAF sa piarda o suma importanta de resurse financiare si sa nu valorifice cat mai eficient creantele bugetare detinute.
Concluzie:
Sa speram ca autoritatile in drept (Curtea de Conturi, Corpul de Control al Prim – Ministrului, Ministerul Finantelor, Ministerul Public etc.) se vor autosesiza pe subiectul sus enuntat in vederea verificarii corectitudinii tranzactiei financiare realizate la nivelul administratiei fiscale locale si centrale. (Cristina T.).
[1] https://www.incisivdeprahova.ro/2024/09/30/ipocrizia-programului-de-sprijin-pentru-marea-industrie-din-romania-ipocrizia-lui-ciolacu-ii/
[2] https://economedia.ro/cine-sunt-companiile-care-primesc-ajutor-de-stat-de-la-ministerul-economiei-prin-schema-pentru-industria-prelucratoare-de-la-familia-regelui-asfaltului-dorinel-umbrarescu-pana-la-p.html
[3] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/foto-siderurgia-istorica-de-la-otelu-rosu-detinuta-anterior-de-rusii-de-la-mechel-reintra-in-insolventa-dupa-10-ani-de-aceasta-data-sub-control-moldo-polonez-21212510
[4] Astfel cum apare in “Tabelul preliminar actualizat al creantelor impotriva debitoarei Laminorul Danube Mettallurgical Entrepise SRL”, publicat in Buletinul Procedurilor de Insolventa nr.12767/04.08.2023.
[5] https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OPANAF_942_2019.pdf
[6] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/227684
[7] https://www.capital.ro/combinatul-siderurgic-de-la-otelu-rosu-a-fost-cumparat-de-dorinel-umbrarescu-cu-12-milioane-de-euro.html
Coruptie
Donald Trump, din nou ținta unei tentative de asasinat în timp ce se afla la golf
Fostul președinte Donald Trump este în siguranță în urma unei noi tentative de asasinat la terenul său de golf din Florida, iar un „potențial suspect” este în custodie, au confirmat autoritățile americane.
Donald Trump, după prima tentativă de asasinat FOTO: Arhivă
Agenții Secret Service au observat țeava unei puști ieșind
prin niște tufișuri și au deschis focul asupra lui, au declarat oficialii. FBI
a declarat că Trump se afla la o distanță de 300-500 de metri (275 – 455 m) în
acel moment.
O armă de foc de tip AK47 și o lunetă, împreună cu două rucsacuri și o cameră GoPro, au fost găsite ulterior la fața locului, potrivit bbc.com.
Un martor a declarat că l-a văzut pe suspect fugind din
niște tufișuri și sărind într-o mașină Nissan neagră după ce agenții au tras în
el de mai multe ori.
Martorul a fotografiat vehiculul și numărul de
înmatriculare, iar acesta a fost oprit ulterior în Martin County, la nord de
club.
„Am luat legătura cu biroul șerifului din comitatul
Martin, i-am alertat, iar ei au reperat vehiculul, l-au oprit și l-au reținut
pe individ”, a declarat șeriful Ric Bradshaw din comitatul Palm Beach.
„După aceea, l-am luat pe martorul care a asistat la
incident, l-am dus acolo cu avionul și el a identificat persoana pe care a
văzut-o fugind din tufișuri, care a sărit în mașină”, a declarat șeriful în
cadrul unui briefing de presă.
Într-un e-mail adresat susținătorilor săi, Trump a declarat
că este „în siguranță și bine”.
„Nimic nu mă va încetini”, a scris el. „Nu mă voi
preda niciodată!”
Incidentul are loc la aproape exact două luni după ce un
bărbat înarmat a încercat să îl asasineze pe Trump la un miting în Butler,
Pennsylvania, fostul președinte fiind împușcat în ureche.
Secret Service a confirmat într-o postare pe X că
investighează un „incident de protecție” care îl implică pe Trump și
care a avut loc cu puțin timp înainte de ora 14:00 EST (19:00 BST) duminică.
Ulterior, șeriful Bradshaw a declarat că „agentul Secret
Service care se afla pe teren a făcut o treabă fantastică”.
El a adăugat: „Ei au un agent care a reușit să vadă țeava
puștii ieșind din gard și să atace imediat individul, moment în care acesta a
plecat.”
În prezent, pe drumurile și în apele din jurul proprietății
Mar-a-Lago a fostului președinte din Florida, precum și pe terenul său de golf
din apropiere, de la West Palm Beach, există o prezență intensă de securitate.
Presa americană, citând oficiali anonimi din domeniul
aplicării legii, a numit suspectul Ryan Wesley Routh, 58 de ani, din Hawaii.
BBC Verify a găsit profiluri de social media care corespund
acestui nume. Acestea indică faptul că Routh a făcut apel la luptători străini
să meargă în Ucraina pentru a lupta împotriva forțelor ruse.
Routh a fost acuzat și condamnat pentru numeroase
infracțiuni în comitatul Guilford, Carolina de Nord, între 2002 și 2010,
potrivit unei surse de aplicare a legii care a vorbit cu CBS News, partenerul
BBC din SUA.
Infracțiunile au inclus purtarea unei arme ascunse,
împotrivirea la arestare, lovire și fugă de autovehicul, conducere cu permisul
anulat și deținere de bunuri furate.
Casa Albă a declarat că președintele Joe Biden și
vicepreședintele Kamala Harris au fost informați cu privire la incidentul de pe
terenul de golf.
„Sunt ușurat că fostul președinte este nevătămat”, a
spus Biden într-o declarație.
Harris se află într-o cursă strânsă împotriva lui Trump în
alegerile prezidențiale – votul din 5 noiembrie este de așteptat să atârne de
rezultatele din câteva state cheie.
Harris a postat pe X că a fost informată cu privire la acest
caz și că se bucură că Trump nu a fost rănit. „Violența nu își are locul în
America”, a scris ea.
Trump a fost rănit în timp ce se adresa mulțimii din Butler,
Pennsylvania, la 13 iulie, când un bărbat înarmat, Thomas Matthew Crooks, a
tras în el cu o pușcă de tip AR-15 de pe acoperișul unei clădiri din apropiere.
Împușcăturile au provocat moartea unui spectator, în timp ce
Crooks, în vârstă de 20 de ani, a fost ucis la fața locului de un lunetist al
Secret Service.
Secret Service s-a confruntat cu o examinare intensă a
modului în care trăgătorul din Bethel Park, Pennsylvania, a putut deschide
focul asupra fostului președinte.
Directorul agenției, Kimberly Cheatle, a demisionat la două
săptămâni după incident.
Coruptie
Nicușor Dan a EXPLICAT de ce nu a candidat acum la alegerile prezidențiale, dar și când s-ar putea întâmpla acest lucru: „În viitor”
Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a explicat, duminică seară, de ce nu a candidat la alegerile prezidențiale din acest an, dar și când s-ar putea întâmpla acest lucru.
„Eu am candidat la alegerile locale, în urmă cu câteva luni… Și atunci mi s-a pus întrebarea asta, de mai multe ori. Eram într-un moment în care partidele politice își stabiliseră deja, în mare măsură, opțiunea lor pentru prezidențiale și parlamentare. Și atunci declarația mea a fost că mă concentrez pe locale (alegeri-n.r.) și mai vedem în viitor, adică peste doi-trei ani și chiar mai mulți”.
-
Actualitateacum 2 zile
Maria Tebieș, ispita medic rezident de la „Insula iubirii”, a apărut într-un film porno. Scene fierbinți, alături de Eva Kent
-
Politicaacum o zi
INTERVIU Cristina Dumitrache, PSD Constanța: Un parcurs dedicat sănătății și cetățenilor
-
Comunicateacum o zi
Comunicat de presă „PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!“
-
Actualitateacum 3 zile
OMV Petrom începe execuția proiectului fotovoltaic de la Işalniţa. Când va fi gata
-
Turismacum 2 zile
Alege Bonaventura pentru vacanța ta din 2025! Uite croaziere, sejururi și circuite la ofertă!
-
Actualitateacum 2 zile
Planul lui Trump de a curăța armata americană de generalii «woke»
-
Breakingacum 2 zile
Când va fi deschis LOTUL 3 de pe A0 – Sud? Ionel Scrioșteanu „Dacă lucrau cum au lucrat în ultima lună și astă-vară, acum aveam dare în trafic”
-
Actualitateacum 3 zile
Cum arată cea mai nouă și modernă Unitate de Primiri Urgențe de la un spital din România