Vladimir Kara-Murza, care ispășea o pedeapsă de 25 de ani într-o colonie penitenciară din Siberia pentru trădare și alte acuzații după ce a denunțat invazia Ucrainei, a fost unul dintre cei 16 disidenți ruși și cetățeni străini eliberați la 1 august în cadrul celui mai mare schimb de prizonieri Est-Vest de la Războiul Rece.

Într-un interviu acordat Agenției France-Presse la Paris, Kara-Murza, în vârstă de 43 de ani, a prezis că se va putea întoarce în țara sa natală deoarece „regimul” lui Putin nu va dura.

Sosit în Franța după vizite în țări precum Germania, el a recunoscut că există o „oboseală” în societățile occidentale cu privire la războiul declanșat de invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022, dar a insistat că „regimul Putin trebuie învins”.

”Este foarte important să nu-l lăsăm pe Vladimir Putin să câştigă războiul împotriva Ucrainei”, declară într-un interviu acordat AFP Kara-Murza, care urma să fie primit luni de către preşedintele francez Emmanuel Macron.

”Este foarte important să nu-i permitem lui Vladimir Putin să-şi salveze faţa la sfârşitul acestui război”, insistă el. Vladimir Kara-Murza, care ispăşea o pedeapsă de 26 de ani de închisoare într-o colonie penitenciară din Siberia, face parte dintr-un grup de disidenţi şi cetăţeni străini eliberaţi luna trecută în cadrul unui schimb de deţinuţi. El declară că este încrezător în şansele pe care le are de a se întoarce într-o bună zi în ţara sa de origine, pentru că ”regimul” lui Putin nu va dura, cu condiţia să înceteze ”realpolitika” occidentală faţă de preşedintele rus, care l-a transformat în ”monstrul care este astăzi”.

”Ajunge cu realpolitika”, spune opoznatul. ”Dacă, Doamne fereşte, regimul lui Putin este autorizat să prezinte sfârşitul acestui război ca pe o victorie a lui şi să rămână la putere, într-un an sau 18 luni vom vorbi despre alt conflict sau altă catastrofă”, avertizează el.

Solidar cu ucrainenii

Kara-Murza, în vârstă de 43 de ani, care are dublă naţionalitate rusă şi britanică, a declarat că ar fi ”onorat” să se ducă în Ucraina şi să-l întâlnească acolo pe preşedfintele Volodimir Zelenski, apreciind că este necesar să se creeze legături între mişcările în favoarea democraţiei rusă şi Ucraina. ”Trebuie să găsim mijloace de trăi împreună şi de a depăşi această oribilă tragedie pe care regimul lui Putin a declanşat-o”, declară el.

”Acest lucru nu va fi uşor, nu va fi rapid, dar ştim că este posibil”, declară opozantul, care adaugă că a nutrit o ”solidaritate specială” faţă de ofiţerii ucraineni închişi în aceeaşi tabără de detenţie cu el, chiar dacă nu putea să comunice cu ei.

El era ”absolut sigur” că va muri în colonia penitenciară siberiană în care era încarcerat. Până când, într-o dimineaţă, a fost ucat brusc într-un avion către Moscova, iar apoi eliberat într-un schimb cu alţi deţinuţi în capitala turcă, Ankara, povesteşte el.

”Nimeni nu ne-a cerut vreodată acordul”, declară el. ”Ne-au îmbarcat într-un avion ca pe nişte animale şi ne-au aruncat în afara Rusiei”.

Însă, ”nu numai că regimul lui Putin nu este etern, dar eu cred că se va sfârşi într-un viitor foarte apropiat”. La acel moment, ”vom avea o sarcină uriaşă de îndeplinit pentru a ne reconstrui ţara din ruinele pe care le va lăsa Putin”.

Evocând căderea regimului ţarist în 1917 şi căderea Uniunii Sovietice în 1991, Kara-Murza susţine că ”schimbările politice majore în Rusia au loc brusc şi neaşteptat şi nimeni nu este pregătit niciodată de ele”.

În dificultate din cauza incursiunii ucrainene în Kursk, Vladimir Putin s-ar putea bucura de un alt gen de câștiguri teritoriale, și anume în sfera politicii germane, mai precis în fosta Germanie de Est, unde au loc alegeri regionale. Rezultatul lor în favoarea partidelor extremiste ar putea declanșa un adevărat cutremur politic, relatează Politico, care scrie despre un „puci” simbolic al Moscovei.

Partide prietenoase cu Rusia din trei landuri germane – Brandenburg, Saxonia și Turingia – au mari șanse să obțină mari câștiguri în alegerile legislative din septembrie, dintre care două au loc duminică.

Partidul pro-rus Alternativa pentru Germania (AfD) are șanse bune să termine pe primul loc în toate cele trei landuri.

În contextul în care nou-formata Alianță Sahra Wagenknecht (BSW) de stânga continuă să crească rapid în sondaje, Moscova ar putea să restabilească legături puternice cu zone vaste din fosta Germanie de Est, o regiune pe care a dominat-o timp de mai mult decenii în timpul Războiului Rece.

Rezultate favorabile răsunătoare ar marca  o victorie personală pentru Putin. Liderul rus s-a format ca spion KGB în anii 1980 la Dresda, o experiență în urma căreia a căpătat o fascinație pentru tot ceea ce este german. Un biograf chiar l-a numit odată „germanul de la Kremlin”.

Partidele prietenoase cu Moscova, de la ambele extreme ale spectrului politic, ar urma să câștige cel puțin 50% din voturi în alegerile din cele trei regiuni, potrivit sondajelor. Doar în Turingia, aceste partide sunt estimate să atragă un total de 65% din voturi,  partidul AfD urmând să iasă pe primul loc cu aproximativ 30% din voturi.

Cu toate că nu toate partidele sunt la fel de fățiș pro-ruse precum AfD, ele împărtășesc două idei susținute de extrema dreaptă: faptul că NATO ar fi de vină pentru războiul din Ucraina și că o soluție pașnică a conflictului ar fi fost posibilă dacă Occidentul ar fin luat diplomația mai serios.

Declinul forțelor centriste

Cifrele arată un declin spectaculos al partidelor centriste care au modelat viața politică din regiunea Germaniei de Est după reunificare.

Nici măcar cumulând procentele cu cea mai importantă forță centristă, conservatorii creștin-democrați, aceste partide nu depășesc 50%.

Atât Verzii, cât și Partidul Liber Democrat (FDP), cele mai mici formațiuni politice din coaliția națională a Germaniei, ar putea fi înlăturate din parlamentele tuturor celor trei landuri, iar acum nu cumulează nici măcar 5% din voturi, potrivit sondajelor.

„Partidele democrate – SPD, CDU și chiar și Verzii – nu au reușit realmente să își consolideze poziția în Est așa cum au făcut-o în Vest, iar asta înseamnă că este mult mai ușor, bineînțeles, pentru un partid ca AfD să se insereze și să profite de un electorat mai volatil”, a explicat Johannes Kiess, sociolog de la Universitatea din Leipzig.

De la reunificare, regiunea a pierdut 15% din populație, deoarece mulți foști est-germani, în special femei, s-au mutat în vest.

Pe de altă parte, populația din Est simte frustrare față de politicienii care tratează regiunea, reprezentând doar o cincime din populația fostei Germanii de Vest, ca pe „ceilalți”.

„Trebuie să explicăm lucrurile puțin mai mult în Est decât în Vest, dar sunt bucuros să o fac și îmi place să merg acolo”, a spus liderul Uniunii Creștin Democrate (CDU) Friederich Merz într-un interviu în luna mai, referindu-se la poziția intransigentă a partidului său față de Rusia. Cu toate că Merz a spus că vor încerca să câștige alegerile în toate cele trei landuri, obiectivul pare acum aproape imposibil de realizat. Chiar și în Saxonia, unde CDU pare să conducă cu câteva procente, AfD are un avans în unele dintre cele mai recente sondaje.

Propaganda anti-Occident are încă influență în Est

Chiar dacă majoritatea germanilor din est nu își fac iluzii cu privire la Putin, populația nu a depășit încă decenii de propagandă antioccidentală. Pentru mulți, Moscova nu este mai rea decât Washingtonul, pe care politicienii populiști îl acuză că lucrează în culise pentru a-și urmări propriile obiective în Ucraina.

„SUA este o superputere în declin care luptă pentru a-și păstra hegemonia globală”, a declarat luna trecută Sahra Wagenknecht, care conduce organizația omonimă BSW.

În cea mai mare parte, politicienii de stânga din est sunt concentrați în BSW și în Partidul Stângii, succesorul fostului partid comunist est-german, și sunt mai puțin pro-Putin decât pro-pace.

„Avem nevoie de o ordine de pace europeană care să includă Rusia”, a declarat luna aceasta Bodo Ramelow, actualul premier al Turingiei și una dintre vocile cele mai critice la adresa Rusiei de pe Stânga. „Toate țările participante ar trebui să convină asupra unui pact de neagresiune și să stabilească o comunitate de apărare”.

Victoria AfD ar declanșa un cutremur politic dincolo de granițele țării

Cel mai mare pericol îl reprezintă, însă, AfD, a cărui victorie ar declanșa un cutremur politic ce s-ar resimți dincolo de granițele Germaniei, dacă partidul câștigă în toate cele trei landuri.

După atacul cu cuțitul al unui imigrant din Siria având legături cu ISIS, săptămâna trecută în Solingen, șansele de victorie ale AfD au crescut încă și mai mult.

Legăturile AfD cu Moscova sunt bine documentate. Înainte de alegerile europarlamentare din iunie, autoritățile germane au expus o operațiune rusă de influență vizându-l pe unul dintre principalii candidați ai AfD.

Totuși, partidul a terminat pe locul 2 cu 16% din voturi și a avut o evoluție bună în special în Est.

Mulți politicieni AfD nu își ascund afinitatea față de regimul autoritar al lui Putin. Björn Höcke, liderul AfD din Turingia pe care mulți îl văd ca fiind nașul spiritual al partidului, a spus că dacă va deveni vreodată cancelarul Germaniei, prima sa vizită va fi la Moscova.

Înainte ca relațiile dintre Moscova și Berlin să se răcească, Putin vizita deseori Germania, inclusiv orașul Dresda.

„Acesta este fără îndoială unul dintre centrele culturii europene, un oraș cu o istorie bogată și un șarm propriu special”, spunea Vladimir Putin în 2019, în cursul unei vizite la Dresda pentru a primi „Ordinul Sfântului Gheorghe”, medalie acordată unor personalități importante care „luptă pentru binele lumii”.