Hepatita A (“boala mâinilor murdare”)

0
1664

Hepatita virală A este boala infecțioasă care determină cel mai frecvent hepatită acută și nu cronicizează niciodată asemenea hepatitei B și/sau C. Este cauzată de virusul hepatitei A, al cărui rezervor natural este numai uman. În urma unei infecții, sistemul imunitar produce anticorpi împotriva virusului hepatitei A și conferă imunitate subiectului împotriva viitoarelor infecții. Vaccinul împotriva hepatitei A este, până în prezent, cea mai bună protecție împotriva bolii.

Cum se transmite virusul hepatitei A?

Virusul hepatitei A poate supravieţui perioade îndelungate în mediul înconjurător, contaminarea apei sau a alimentelor fiind sursa principală a izbucnirilor epidemice. Transmiterea VHA se poate produce şi prin produse de sânge, dar situaţia aceasta este rar întâlnită. În funcţie de nivelul de endemicitate al infecţiei cu virusul hepatitei A, zonele geografice pot fi clasificate ca fiind ca endemicitate înaltă, intermediară şi scăzută. Nivelul endemicităţii se corelează cu condiţiile de igienă şi sanitare din fiecare zonă geografică.

 

   Structura virusului hepatitei A

sursa foto: stock.adobe.com

 

Care este tabloul clinic din hepatita A?

1) Perioada de incubaţie a bolii este de 2-6 săptămâni.

2) Perioada preicterică (prodromală) are o durată de 1-2 săptămâni, fiind caracterizată prin următoarele manifestări:

  • manifestări digestive – frecvent întâlnite (70-90%): anorexie, greţuri, vărsături, dureri intermitente în hipocondrul drept şi epigastru, balonări abdominale, dezgust pentru fumat, diaree (întâlnită la copii – în 20% din cazuri);
  • manifestări neuropsihice: astenie marcată, cefalee, vertij, irascibilitate;
  • manifestări pseudogripale: febră, cefalee, mialgii, catar respirator;
  • manifestări pseudoreumatismale: artralgii care afectează articulaţiile mari şi care cedează odată cu instalarea icterului;
  • manifestări eruptive: erupţii de tip urticarian, rujeoliform, scarlatiniform sau purpuric.

3) Perioada icterică (de stare):

 

  • icterul sclerotegumentar, precedat de urini hipercrome, se extinde de la mucoase la tegumente în 1-3 zile. Odată cu apariţia icterului fenomenele digestive regresează progresiv.

 

  • icterul durează 7-17 zile la copii şi 10-28 zile la adulţi fiind însoţit uneori de prurit.
  • icterul se asociază cu urini hipercrome şi scaune decolorate.
  • la examenul clinic obiectiv se constată hepatomegalie de consistenţă normală, discret crescută, sensibilă la palpare sau spontan. Revenirea la normal a dimensiunilor ficatului se face, în medie, în 4 săptămâni.
  • splenomegalia este prezentă la aproximativ o treime din cazuri, iar adenomegalia este inconstantă.

Ce investigații paraclinice folosim pentru a diagnostica hepatita A?

1) Teste funcţionale hepatice:

  1. a) Teste de hepatocitoliză:

TGP (alanin-amino-transferaza), enzimă cu o mare specificitate pentru afectarea hepatică, prezintă creşteri de 20-50 ori valoarea normală. Încep să crească în faza prodromală, precedînd debutul icterului. Scăderea treptată se asociază cu ameliorarea clinică, în timp ce scăderea bruscă caracterizează deteriorarea stării clinice. Creşteri ale TGP pot fi întîlnite în următoarele situaţii: alte infecţii care implică ficatul (mononucleoza infecţioasă, tuberculoza etc); toxice şi medicamente (creşteri moderate ale TGP); tumori; insuficienţa cardiacă congestivă, pierderi lichidiene prin diaree şi vărsături.

  1. b) Teste de insuficienţă hepatocelulară:
  • timpul de protrombină – indicele Quik scade puţin în forma obişnuită (50-80%), valoarea sub 30% fiind întâlnită în forma fulminantă.
  • albumina serică.
  1. c) Teste de colestază:
  • bilirubina neconjugată şi conjugate;
  • bilirubina în urină;
  • urobilinogenul urinar;
  • fosfataza alcalină;
  • GGT (Gama-glutamil-transpeptidaza).
  1. d) Teste de inflamaţie:
  • imunoelectroforeza – imunoglobulinele de tip M evoluează paralel cu necroza (distrugerea) hepatică.

2) Teste de laborator specifice:

Anticorpii IgM anti-VHA certifică diagnosticul de hepatită acută. Vârful titrului IgM anti-VHA este atins în faza acută a bolii sau în faza precoce a convalescenţei după care scade. Aceşti anticorpi pot persista > 6 luni la > 25% din pacienţi.

Care este evoluția hepatitei A?

 

  • Intensificarea icterului până la momentul de apogeu se realizează în decurs de o săptămână, se menţine constant timp de aproximativ 10 zile şi dispare, de regulă, după 3 săptămâni.

 

    • Severitatea simptomelor asociate infecţiei cu virusul hepatitei A este strâns corelată cu vârsta. Astfel, infecţia acută, simptomatică, icterică se întâlneşte cel mai adesea la adulţi şi la adolescenţii cu vârsta peste 16 ani, în timp ce copiii sub 2 ani se prezintă foarte rar cu o hepatită manifestă clinic.

 

  • Perioada de convalescenţă este prelungită, recuperarea fiind lentă.

 

  • Boala nu progresează NICIODATĂ spre un stadiu cronic.

Care este tratamentul în hepatita A?

1) Regimul igieno-dietetic

Scopul tratamentului este menţinerea confortului digestiv şi a echilibrului nutriţional. Se recomandă izolarea în spital a pacienţilor până la dispariţia icterului şi scăderea transaminazelor sub 100 UI/l (aproximativ 2-3 săptămâni). În convalescenţă reluarea activităţii se va face gradat. Dieta este largă, echilibrată în principii alimentare şi trebuie să asigure 2000- 3000 calorii /zi. În faza digestivă acută se recomandă fructe (cu excepţia: căpşuni, nuci verzi, alune etc) sub formă proaspătă, compoturi sau sucuri, legume (cu excepţia: conopidă, castraveţi, varză, vinete), paste făinoase, iaurt, lapte. Când icterul începe să regreseze se poate introduce în alimentaţie carnea de pasăre, vită, peşte (grătar sau fiartă). După dispariţia icterului se pot introduce ouăle şi smântâna. Timp de 6 luni de la debutul hepatitei se contraindică consumul de grăsimi prăjite, conservele, sosurile şi alcoolul. De asemenea, puteți citi știri medicale din domeniu referitor la alte soluții terapeutice pentru hepatita A.

2) Tratamentul simptomatic

Combaterea vărsăturilor, administrarea de soluţii perfuzabile de glucoză 10% la cei cu intoleranţă alimentară, vitamine. Pacientul va fi urmărit clinic şi biologic după externarea din spital, la o lună, la 3 luni şi la 6 luni.

3) Tratamentul profilactic

  Măsurile igieno dietetice rămân pe primul plan, dar, profilaxia se poate realiza cu vaccin anti virus hepatitic A (sub formă de monovaccin sau de vaccin combinat cu cel anti virus hepatitic B- Twinrix).

Comentarii Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here