Connect with us
agentie marketing politic

Actualitate

Solidarizarea intelectualilor din România cu mesaj clar transmis președintelui Klaus Iohannis de a nu se mai opune Referendumului pentru Familie

Publicat

pe

Solidarizarea intelectualilor din România cu mesaj clar transmis președintelui Klaus Iohannis de a nu se mai opune Referendumului pentru Familie

Peste 400 de personalități ale vieții românești i-au scris Președintelui Klaus Iohannis, rugându-l să nu se mai opună desfășurării Referendumului pentru Familie. Printre semnatarii scrisorii se află doctorul Pavel Chirilă, biofizicianul Virgiliu Gheorghe, inventatorul Mircea Tudor, medicii Corneliu Zeană și Anca Nițulescu sau scriitorul Răzvan Codrescu. Mesajul vine după ce Președintele Klaus Werner Iohannis  a afirmat că „nu e nicio grabă” în organizarea Referendumului pentru Familie, deși au trecut doi ani de când s-au validat cele aproape 3 milioane de semnături pentru organizarea lui.În scrisoarea deschisă, semnatarii îi amintesc președintelui că a fost ales în funcție de un popor tolerant, animat de valorile creștine care stau la baza civilizației europene.

Numărul semnăturilor a depășit pragul de 450. Printre aceștia se numără Comisarul Florin Șinca, Profesorul Cristi Pantelimon, teologul și scriitorul Andrei Dîrlău, artista Carmen Bazilescu, mai mulți ofițeri MAPN în rezervă și oameni de toate meseriile, din țară și din diaspora.

Având în vedere numărul mare de semnături, se estimează că se vor strânge toate numele într-un document care va fi înmânat, de 9 Mai, Ziua Independenței României, președintelui țării, premierului și șefilor celor două Camere ale Parlamentului.

Până atunci organizatorii acestei petiţii pro-referendum vă invită să semnați în număr cât mai mare, trimițând un email la adresa vremreferendumum@activenews.ro precizând clar numele, prenumele și profesia sau ocupația dumneavoastră. De asemenea, ei roagă publicul să informeze prietenii, vecinii, colegii, neamurile și să le ceară susținerea și semnătura motivând că ar fi ” singura noastră șansă, dat fiind boicotul mediatic la care este supusă această inițiativă.”

„Ce dovadă mai mare de înțelepciune și de spirit creștin decât faptul că un popor de 89% creștini ortodocși v-a ales pe Dumneavoastră, care sunteți etnic german și luteran, să-i fiți Președinte? Să fi fost oare un comisar european care ne-a învățat pe noi, neam profund îngăduitor, toleranța în regim de urgență sau dorința acestui popor de a se reface din hăul istoric în care a intrat, prin calitatea unui om? Iar calitatea, domnule Președinte, nu aparține nici majorității, nici minorității, își aparține sieși! Și de aici, dorința și strigătul disperat al acestui popor de a nu-și pierde calitatea de român și mai ales aceea de a fi și a rămâne creștin”, au scriu inițial inițiatorii acestei petiții.
De asemenea, autorii îl roagă pe președinte să se constituie în „în principalul paznic al ființei acestui neam, apărându-i credința și rosturile lui sfinte!”.

Vă prezentăm textul integral:

Stimate domnule Presedinte Klaus Werner Iohannis ,
Recent ați apărut pe ecrane anunțând că nu sunteți de acord cu organizarea Referendumului pentru familie, în luna mai și mai târziu – „nici o graba.”
Această veste proastă pe care ne-ați dat-o ne determină să vă spunem părerea noastră și să le dăm ocazia și altor români care gândesc la fel să se exprime.
Poporul român v-a ales, crezând că înaintea lumii de azi, prețuiți valorile lui, pe care s-a clădit și a dăinuit istoric, și nu simptomele unei noi „civilizații” europene în derivă, ce-și neagă în mod dureros propriile fundamente! Care sunt acestea? Ascultați afirmațiile unei înalte conștiințe europene, Paul Valery, și vă veți aduce aminte de cele trei cărămizi fundamentale pe care s-a clădit cu adevărat civilizația europeană, din care întotdeauna, în mod firesc, am făcut parte: temelia civilizației greco-latine, educația dreptului roman și credința creștină. Dacă le scoateți pe acestea întregul edificiu al lumii civilizate riscă să se prăbușească afectând și reflexele încă sănătoase ale acestei țări.
Toate strigătele, agitația și potrivnicia din zilele noastre sunt îndreptate împotriva elementului creștin-cel de-al treilea stâlp al Europei.
Vă rugăm ca prin poziția Dumneavoastră să nu slujiți această atitudine.
Când ați devenit Președintele României ne-ați dat de  înțeles că veți fi „președintele tuturor românilor”, înțelegând desigur prin aceasta ortodocși, luterani, neoprotestanți, atei, etc.
Trei milioane dintre ei – bărbați, femei, tineri, bătrâni, români, evrei, maghiari, germani, sârbi, bulgari, ucraineni, armeni, etc s-au bazat pe Constituția României, pe care credeți că vă bazați și Dumneavoastră – și au cerut schimbarea articolului 48 din Constituție pentru ca definiția căsătoriei să fie clară în acest spațiu european unde v-ați născut și Dumneavoastră și unde v-ați căsătorit cu o femeie.
„Libertatea unui om are drept limită libertatea celuilalt!” Iar în cazul nostru „celălalt” este un întreg popor, adică poporul român! În clipa în care un neam
întreg este afectat, deturnat de la rosturile lui fundamentale de către așa-zisele libertăți individuale ale unor cetățeni care nu țin cont în mod deliberat de credința, tradiția și în fond, de felul de a fi al poporului din care se trag, aceste „libertăți” se denunță singure a fi niște jalnice „libertinaje” ce se vor constitui în timp ca vectori de transmisie a unor dezechilibre sociale și morale.
 
 
Domnule Președinte,
 
Aveți datoria – și ne-am bucura să reușiți aceasta – să păstrați sănătos și eficient reflexul  imunitar al poporului român și să vă  constituiți degrabă în principalul paznic al ființei acestui neam, apărându-i credința și rosturile lui sfinte!
Majoritatea covârșitoare din cei 3 milioane de locuitori au făcut acest demers pentru că le e frică de Dumnezeu și  vor să respecte cu sfințenie învățătura lor de credință. Ei nu sunt fanatici și nici nu doresc răul nimănui și nici nu încalcă libertatea de gândire sau de mișcare a semenilor lor.
Nu solidarizați cu cei care în mod premeditat creează false tensiuni inter-etnice, construiesc cu vicleană abilitate, cu cinism și perversitate, fantoma discriminărilor de tot felul, într-un popor infinit tolerant cu toți și cu toate, până la aproape negarea de sine! Nu uitați pământul acesta în care v-ați născut, căci el vă cere acum, în momentele acestea de criză majoră sufletească pentru această țară, să nu vă aplecați urechea la vocea ispititoare a sirenelor străine. Ce dovadă mai mare de înțelepciune și de spirit creștin decât faptul că un popor de 89% creștini ortodocși v-a ales pe Dumneavoastră, care sunteți etnic german și luteran, să-i fiți Președinte? Să fi fost oare un comisar european care ne-a învățat pe noi, neam profund îngăduitor, toleranța în regim de urgență sau dorința acestui popor de a se reface din hăul istoric în care a intrat, prin calitatea unui om? Iar calitatea, domnule Președinte, nu aparține nici majorității, nici minorității, își aparține sieși! Și de aici, dorința și strigătul disperat al acestui popor de a nu-și pierde calitatea de român și mai ales aceea de a fi și a rămâne creștin!
Dumneavoastră îndată ce ați ajuns la putere i-ați numit pe cei 3 milioane de români fanatici și ați considerat că sunt demni să li se respingă dorința și inițiativa.
Creștinilor nu le-ați făcut nici o favoare. Au procedat legal adunând 3 milioane de iscălituri.
Dacă Dumneavoastră vreți să oferiți aceleași drepturi minorităților sexuale din România, Dreptatea, Constituția și valorile democratice cu care vă afișați, vă obligă să-i trimiteți și pe ei la adunat semnături, nu să profite de Referendumul creștinilor pentru a li se oferi  cadoul numit parteneriat civil.
 
 
Domnule Președinte,
Noi nu știm dacă acționați la îndemnul conștiinței Dumneavoastră sau la îndemnul, rugămintea sau presiunea vreunui politician din alte ținuturi.
Oricum ar fi, e grav pentru democrația românească, pe care în felul acesta o reduceți la valoarea unui coș de gunoi european iar pe poporul care v-a ales, la valoarea unei populații, care „oricum nu contează”.
Oare chiar 2000 de ani de viață întemeiată pe valori creștine, nu contează pentru Dumneavoastră?
Când ați candidat la Președinție nu ați spus că aveți ceva împotriva valorilor creștine și a creștinilor și nu v-ați dat seama nici Dumneavoastră, nici cei care vă sfătuiesc, că mai mult de jumătate din votanții Dumneavoastră sunt „fanatici”, căci, poate dacă vă dădeați seama- nu ați fi candidat.
Pe cei care vă cer- prin noi- să nu vă opuneți Referendumului, îi rugăm respectuos să trimită un mail la vremreferendum@activenews.ro de aderare la conținutul și mesajul acestei scrisori.
Vă dorim sănătate trupească și sufletească și să încheiați cu bine primul Dumneavoastră mandat de președinte slujind poporul român și fiind cu adevărat „președintele tuturor românilor”.
Nu vă opuneți Referendumului.

Lista primilor 113 români care au semnat până acum:

1.Anca Tesici – Medic
2.Paula Paliuc – Profesor
3.Claudiu Dobrotă – Economist
4.Öztürk Mariana – Actriță
5.Dorina Delibas – economist
6.Ilie Vasile – preot
7.Liana Nuțu – economist
8.Mihai Minodora – Medic specialist reumatolog
9.Sebastian Novăcescu – student
10.Bogdan Teodorescu – economist
11.Alexandru Stan – agent de vânzări
12.Viviana Moșteanu – inginer
13.Daniel Dominte
14.Giman Nemona – mama
15.Flori Dragu
16.Stela Moraru
17.Brîndușa Cristina Secuiu – profesor de limba și literatura română
18.Sgăvârdea Nelu – pensionar
19.Marian Mihail – preot
20.Ramiro Melinte
21.Ștefan Paraschiv – Student
22.Mihailescu Alexandru Dan – Profesor de fizica/Fizician
23.Turcu Carmen Veronica – Inginer chimist
24.Dorina Condurachi
25.Sanda Muresan – profesor
26.Adrian Mihăilescu – analist programator
27.Cristina Țigănuș – medic stomatolog
28.Dorin Drăgan – cadru militar
29.Sorin Coteneanu – medic veterinar
30.Tibori Gheorghe – Inginer
31.Bogdan Cărăușu – poet, economist
32.Giuclea Amira-Amalia, studentă la UMF „Carol Davila”
33.Popa Lucian
34.Popa Cornelia
35.Mircea Olar – profesor
36.Mihai Daniel Popa
37.Giuclea Roliana – profesoară
38.Corin Dobrescu – inginer
39.Lenuța Pârșu
40.Sergiu Munteanu – inginer
41.Gabriel Stănescu – economist
42.Trișcă Petru – marinar
43.Guta-Ciucur Vasile – analist programator
44.Cătălin Andrei Itu – jurnalist
45.Lăzărescu Elisabeta
46.Necea-Vasiloni Titus-Cristian – student
47.Henke Gabriel-Dinu – pensionar
48.Burlă Mihai  – zidar
49.Adelina Bodnaras – medic
50.Zaharia Rodica – pensionara
51.Moțan Daniel-Crăciun – Tehnician mentenanță.
52.Preot Vasile Gordon – profesor universitar
53.MESTEREAGA SAMUIL  – REVIZOR TEHNIC
54.MESTEREAGA DANIELA – ECONOMIST
55.Petru Bălan – Mohah
56.Luisa Ivana  – profesor
57.George Duinea – jurist
58.Lucian Belei – inginer
59.Maidaniuc Stelian – Tehnician Dentar
60.Claudia Maria Catană – Medic stomatolog
61.Marius Ilie Hofenpradli – programator
62.Cristian Vântu – medic
63.Dobrin Mihai – preot
64.Florentin Clipa – pastor
65.Cristina Pârvu – Prof. Dr. Georgrafie
66.Miruna Bolea – mamă
67.Dorel Mihail Dușmănescu – Profesor universitar dr.
68.Ștefan Popescu – liber profesionist
69.Nineta Angela Dulamă – profesor română
70.Claudia Crăciun – profesor biologie
71.Rodica Bilt – Medic Stomatolog
72.Buduc Mihaela  – profesor
73.Daniel Dăcilă – inginer software
74.Hădașa Comănescu
75.Nicu Comănescu
76.Mirela Comănescu
77.Maia Maironi – Designer
78.Simona Bigiu – medic
79.Carmen Bordeiu – economist
80.Grecu Constantin – electronist
81.Poșea Minodora – profesor
82.Marian Nicolae Velea –  doctor inginer, lector universitar
83.Sorin Croitoru
84.Eugen Marius Badauta – Inginer (pensionar)
85.Ioan Ciobota – jurnalist (Premiul Civic Media Awards – 1998, Premiul ONU pentru jurnalism – 2005)
86.Maria Stoica – inginer
87.Roșca Nicușor-Andrei – preot.
88.Roșca Iuliana – profesor
89.Petrisor Lenuta – pensionara
90.Herman Daniela – patiser
91.Marian Babusanu –  QHSE Project Manager
92.Constantin-Cezar Tolvai
93.Georgeta Tolvai
94.Vasiliu Constantin Alexandru – pensionar militar
95.Mihai Văduva – Workover Engineer
96.Florin Borza
97.Adrian David Ionita – Inginer IT
98.Bamburic Catalin – inginer electronist
99.Sorin Vințeanu – pictor-restaurator
100.Cosmin Potra – economist
101.Corbeanu Dan-Constantin – profesor
102.Petrușe Constantin
103.Silvia Ghiorghiu – medic
104.Rodica Baciu – Conferențiar
105.Bratu Bogdan – arhitect și restaurator pictură murală
106.Pavel Stinghe – inginer, Sibiu
107.Monica Stinghe – profesoara de engleza, Sibiu
108.Gabi Kulcsar
109.Radu Pârvu – arhitect
110.Anca Barbu – inginer
111.Cristian Imbrea – Traducător
112.Iulian Tretelnițchi – informatician
113.Florin Georgescu –  functionar public
Cine dorește să semneze această scrisoare, poate trimite un email cu numele și profesia la adresa vremreferendum@activenews.ro.
Redacția platformei media Naționalul susține acest demers ce susține și apără familia tradițională.Reamintim de asemenea amănuntul conform căruia, încă din toamna anului 2015, Coaliția pentru Familie a decis demararea procedurilor de revizuire a Constituției României pentru modificarea art. 48, alineat 1, prin referendum pentru a defini căsătoria ca fiind uniunea dintre un bărbat şi o femeie. Inițiativa a fost semnată de peste trei milioane de cetățeni ai României.
Comentarii Facebook
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

NATO trebuie să se pregătească pentru cel mai negru scenariu, avertizează președintele Letoniei

Publicat

pe

Chiar dacă pe canalele diplomatice internaționale se încearcă resuscitarea dialogului pentru a pune capăt războiului din Ucraina, flancul estic al NATO rămâne pe un butoi cu pulbere. Într-un interviu acordat postului TVP World, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a lansat un avertisment dur: Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru cele mai grave scenarii, în condițiile în care Rusia lui Vladimir Putin rămâne un actor geopolitic extrem de periculos și imprevizibil.

Edgars Rinkēvičs, prreședintelr Letoniei/FOTO:X

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Liderul de la Riga a ținut să demonteze din start o iluzie optică tactică: o eventuală incursiune rusă în statele baltice nu ar fi doar o criză regională izolată, ci un atac direct împotriva NATO și a Uniunii Europene în ansamblul lor.

„Dacă va exista un atac împotriva statelor baltice, acesta va fi un atac împotriva NATO și a Europei”, a punctat Rinkēvičs, subliniat că un astfel de cataclism militar ar atrage automat în conflict forțe majore precum Polonia, Germania și Marea Britanie.

Eșecul militar al Rusiei sporește imprevizibilitatea lui Putin

Potrivit analizei președintelui leton, incapacitatea Moscovei de a obține o victorie decisivă în Ucraina, dublată de presiunea economică sufocantă a sancțiunilor și de primele semne de nemulțumire internă, nu face Rusia mai docilă, ci mult mai periculoasă. Impasul strategic poate împinge Kremlinul spre mișcări disperate, greu de anticipat. În acest context, descurajarea militară devine singura monedă de schimb validă.

„Cu cât vom fi mai bine pregătiți, cu atât mai puțin vom arăta că ne este teamă”, a explicat șeful statului leton.

Pentru a răspunde acestei realități, Letonia își strânge legăturile cu Kievul. Rinkēvičs a anunțat că țara sa cooperează strâns cu Ucraina în sectorul tehnologiilor militare de vârf – în special în dezvoltarea capacităților de drone și sisteme anti-drone – și că un acord bilateral de apărare urmează să fie semnat în viitorul apropiat.

America este indispensabilă, dar Europa trebuie să plătească

În ceea ce privește arhitectura de securitate de pe continent, poziția Letoniei reflectă o viziune realistă și pragmatică, des întâlnită în capitalele din estul Europei. Statele Unite rămân un pilon „indispensabil” pentru umbrela de protecție a continentului, însă Europa nu mai poate funcționa ca un pasager clandestin al propriei securități.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Președintele Letoniei a insistat că statele europene trebuie să își majoreze masiv investițiile în apărare și să extindă cooperarea regională pe axa formată din țările nordice, statele baltice, Polonia și Germania.

Putin se va așeza la masă doar când va simți că pierde

Referindu-se la dinamica diplomatică recentă, în special la scrisoarea deschisă trimisă de președintele Volodimir Zelenski către Vladimir Putin, prin care propunea reluarea discuțiilor directe și expunea condițiile Kievului pentru o încetare a focului, Rinkēvičs a apreciat demersul ca fiind o analiză matură a poziției Rusiei. Totuși, el a avertizat împotriva unui optimism naiv.

Kremlinul funcționează încă sub falsa impresie că poate ocoli Kievul în negocieri, căutând termeni favorabili prin intermediari sau direct de la marile puteri occidentale.

Un progres real este imposibil în acest moment. Rusia nu este pregătită să își schimbe comportamentul agresiv și nu se va așeza serios la masa tratativelor până când nu va realiza, la nivel militar și economic, că pierde acest război. Orice tentativă de a marginaliza Ucraina în negocieri este sortită eșecului. Europa trebuie să mențină o presiune constantă prin sancțiuni și să continue sprijinul militar necondiționat pentru Kiev, suțiene președintele leton.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Explozia dronei din Portul Constanța poate afecta sezonul estival. Adrian Negrescu: „Vom pierde și bruma de turiști străini care vin pe litoral”

Publicat

pe

Explozia dronei marine în Portul Constanța și măsurile de securitate luate ulterior de autorități riscă să alimenteze temerile privind siguranța vacanțelor pe litoralul românesc, avertizează analistul economic Adrian Negrescu. Acesta susține că reacția instituțiilor a fost disproporționată și că lipsa unei strategii de comunicare poate avea efecte negative asupra turismului.

Explozia dronei din Portul Constanța poate afecta sezonul estival. Foto Facebook

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Analistul Adrian Negrescu consideră că incidentul din Portul Constanța ridică întrebări legitime privind securitatea în zona litoralului, însă modul în care au reacționat autoritățile riscă să amplifice starea de panică și să genereze efecte economice nedorite.

„Explozia dronei din Portul Constanţa ridică, într-adevăr, semne de alarmă privind siguranţa vacanţelor de pe litoral. Din păcate, asistăm la un nou episod de exces de zel din partea autorităţilor care s-au grăbit să evacueze turiştii de pe plajele din toate staţiunile. Da, avem nevoie de măsuri preventive, însă să faci o demonstraţie de forţă de pe urma incidentului din port este prea mult. Deja pe social media a apărut o adevărată teorie a conspiraţiei privind securitatea vacanţelor de pe litoral şi pare că autorităţile nu au nicio strategie menită să limiteze efectele negative ale acestui tip de psihoză naţională”, a declarat pentru „Adevărul” Adrian Negrescu.

Potrivit acestuia, problema nu este doar incidentul în sine, ci și modul în care instituțiile statului comunică și gestionează situațiile de criză, în condițiile în care informațiile alarmiste se răspândesc rapid în mediul online.

„Din păcate ne-am obişnuit ca autorităţile să acţioneze post eveniment şi să nu aibă, de fapt, nicio strategie de acţiune menită să elimine panica. De regulă fac exact pe dos, dovadă şi incidentul de la Galaţi acolo unde am asistat la o demonstraţie de forţă, cu girofaruri şi sirene pornite la maxim”, a mai spus analistul.

Temeri privind impactul asupra turismului

Negrescu avertizează că lipsa unor măsuri eficiente de combatere a dezinformării și a panicii poate afecta imaginea litoralului românesc chiar la începutul sezonului estival.

„Au autorităţile o strategie pentru a preveni fake-news-ul legat de siguranţa vacanţelor pe litoral? Mă îndoiesc. Le e mai uşor să evacueze staţiunile decât să prevină astfel de incidente, să monitorizeze.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În acest ritm heirupist de acţiune, ne vom trezi că tot mai mulţi turişti vor evita litoralul şi nu doar din România. Vom pierde şi bruma de turişti străini care vin în staţiunile de pe litoral, mai ales la festivalurile muzicale”, a adăugat acesta.

O dronă maritimă a explodat vineri în Portul Constanța

O dronă marină descoperită vineri dimineață în Portul Constanța s-a autodetonat în jurul orei 10.30, explozia fiind auzită la mai mulți kilometri distanță. Incidentul a declanșat o mobilizare de amploare a autorităților, care au activat Planul Roșu de Intervenție și au securizat zona, turiștii din mai multe stațiuni de pe litoral fiind evacuați pentru câteva ore.

Potrivit Departamentului pentru Situații de Urgență, la fața locului au fost mobilizați aproximativ 80 de pompieri din cadrul ISU Constanța, opt autospeciale de stingere, 11 echipaje SMURD, trei autospeciale pentru transport victime multiple, un echipaj CBRN, echipe de scafandri și unități de terapie intensivă mobilă. De asemenea, au intervenit aproximativ 20 de jandarmi, 35 de polițiști și 42 de polițiști de frontieră.

Pentru supravegherea zonei au fost ridicate în aer un elicopter SMURD și un elicopter Black Hawk din cadrul bazei de la Tulcea. În paralel, structuri ale Serviciul Român de Informații și ale Ministerul Apărării Naționale au participat la operațiunile de gestionare a situației și de securizare a perimetrului.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Autoritățile au transmis mesaje RO-ALERT în județele Constanța și Tulcea, recomandând populației să evite zona de coastă și să respecte indicațiile oficiale. Totodată, au fost dispuse evacuări preventive în anumite zone considerate cu risc.

Potrivit informațiilor apărute pe parcursul zilei, în apropierea litoralului ar fi fost detectate și alte drone marine, ceea ce a determinat menținerea măsurilor sporite de supraveghere și intervenție. Nu au fost raportate victime.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Masacrul de la Câmpia Mierlei. Bătălia care a schimbat soarta Balcanilor și a influențat destinul românilor

Publicat

pe

O câmpie întinsă din Kosovo, situată în apropierea capitalei Priștina, este locul unde s-a rescris destinul Balcanilor acum mai bine de șase secole. Aici s-au purtat două bătălii care au schimbat istoria statelor din regiune, inclusiv pe cea a principatelor românești.

Bătălia de Kossovo Polje din 1389 FOTO wikipedia

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

La aproximativ 5-10 kilometri nord-vest de Priștina, în partea centrală a regiunii Kosovo, se întinde o câmpie vastă. Poartă numele de Kosovo Polje, care se traduce prin „Câmpia Mierlei” sau „Câmpul Mierlei”. Pentru sârbi, acest loc are o semnificație sacră, fiind un simbol al identității naționale.

Importanța sa depășește însă granițele Serbiei. Kosovo Polje ocupă un loc aparte în istoria întregului spațiu balcanic, inclusiv în cea a românilor. Aici s-a decis, într-o mare măsură, destinul regiunii. Pe această câmpie s-au purtat două bătălii majore, în care s-au confruntat forțele creștine și cele islamice, iar rezultatul lor a influențat evoluția politică a Balcanilor timp de secole.

Prima dintre aceste confruntări, desfășurată la sfârșitul secolului al XIV-lea, este considerată cea mai importantă, mai ales prin consecințele sale pe termen lung.

Lupii Anatoliei se aruncă asupra Balcanilor

Întreaga poveste începe, de fapt, cu ascensiunea unui stat turc în centrul Anatoliei, teritoriu aflat formal sub autoritatea Bizanțului, dar tot mai des traversat și ocupat de triburi turcice. Dintre acestea s-a remarcat clanul condus de Osman, care și-a extins treptat puterea. Sprijinit de războinicii săi, Osman a cucerit unul după altul micile sultanate și principate din regiune. Până la sfârșitul secolului al XIII-lea, o mare parte a Anatoliei se afla sub controlul său.

Osman avea să dea numele noii dinastii și statului pe care l-a întemeiat. De atunci, urmașii și supușii săi au fost cunoscuți sub numele de osmanlâi sau otomani. La început, capitala statului său a fost la Yenișehir. Cucerirea acestui oraș a îngreunat legăturile dintre Niceea și Bursa, două dintre cele mai importante centre bizantine din Asia Mică.

Doi ani mai târziu, Osman a învins armata bizantină în apropierea Nicomediei, un oraș-port strategic care controla ruta maritimă spre Constantinopol. Treptat, forțele sale au ajuns până la Bosfor, la Marea Marmara și la țărmul Mării Negre. În cele din urmă, în 1326, în timp ce Osman se afla pe patul de moarte, turcii au cucerit Bursa, transformând-o în prima capitală a statului otoman.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Fiul său, Orhan, a continuat expansiunea. Niceea a căzut în 1331, iar Nicomedia în 1337. Orhan a fost cel care a transformat o comunitate de ghazi, războinici de frontieră ai lumii islamice, într-un stat puternic, în adevăratul sens al cuvântului. Astfel lua naștere un imperiu clădit pe forța cavaleriei otomane și pe o organizare militară tot mai eficientă.

Cu o armată impresionantă, din care se remarca corpul nou-înființat al ienicerilor, o infanterie disciplinată și excelent pregătită, otomanii băteau la porțile Europei la mijlocul secolului al XIV-lea. De la baza lor din Gallipoli, au avansat treptat în Balcani, urmând marile văi fluviale care duceau spre Dunăre.

În acea perioadă, Balcanii erau fragmentați politic între posesiunile bizantine și diferitele țarate și cnezate bulgărești și sârbești. La nord de Dunăre, Țara Românească, stat aflat cel puțin teoretic sub suzeranitatea regilor Ungariei, se afirma tot mai mult ca o putere regională, consolidându-și independența politică, militară și culturală.

Cneazul Lazăr al Serbiei FOTO wikipedia

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Lumea balcanică era însă profund fragmentată. Marii feudali se confruntau între ei pentru putere și influență, contestând adesea autoritatea țarilor și a cnejilor. La rândul lor, diferitele state și formațiuni politice bulgărești și sârbești se aflau într-o permanentă competiție. Acest mozaic feudal părea o pradă ușoară în fața expansiunii otomane.

Plovdiv a căzut în mâinile otomanilor în 1363, iar Komotini (Gümülcine) în 1364. În 1369, aceștia au cucerit Adrianopolul, iar sultanul Murad I, fiul și succesorul lui Orhan, și-a mutat capitala acolo.

În septembrie 1371, otomanii i-au învins pe cei mai puternici seniori sârbi din Macedonia în marea bătălie de pe râul Marița. „Această victorie a fost poate cel mai important succes al otomanilor înainte de cucerirea Constantinopolului din 1453, deoarece valea Mariței le-a deschis drumul spre restul Balcanilor”, scria Thomas Emmert în lucrarea The Battle of Kosovo: Early Reports of Victory and Defeat.

În doar câțiva ani, singura forță capabilă să opună o rezistență serioasă înaintării otomane a rămas principatul sârb condus de cneazul Lazăr.

Lazăr Hrebeljanović, canonizat ulterior de Biserica Ortodoxă Sârbă, își avea centrul puterii la cetatea Kruševac, în nordul Serbiei, departe de nucleul tradițional al statului sârb. Această situație era consecința bătăliei de pe Marița, după care aproape toate teritoriile aflate la sud și est de Kosovo au intrat sub dominația otomană.

Ferit, deocamdată, de înaintarea turcilor, principatul lui Lazăr a devenit un refugiu pentru numeroși oameni politici, militari, cărturari și lideri religioși proveniți din regiunile ocupate. Curtea sa a atras preoți, călugări, scriitori, arhitecți și artiști din spațiile bulgăresc, grec și sârb sudic. În această provincie de frontieră a început să se dezvolte o nouă epocă culturală, care avea să atingă apogeul în timpul domniei fiului său, despotul Ștefan Lazarević.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Ascensiunea lui Lazăr s-a bazat și pe resurse economice considerabile. Cele mai importante centre miniere ale Serbiei, Rudnik și Novo Brdo, se aflau sub controlul său. De asemenea, sprijinul Bisericii Sârbe a jucat un rol esențial în consolidarea poziției sale politice, fiind favorizat de eforturile lui Lazăr de a pune capăt schismei dintre Biserica Sârbă și Patriarhia de la Constantinopol.

Pentru cneazul Lazăr, toate acestea aveau însă să se dovedească insuficiente.

„Când un torent de săgeți s-a abătut peste ostașii sârbi”

Puterea cneazului Lazăr era în creștere. Acest lucru nu i-a descurajat însă pe otomani. Ei urmăreau să ajungă la Dunăre și, dincolo de ea, în Europa Centrală. Pentru Murad I, principatul sârb reprezenta ultimul obstacol important în calea acestei expansiuni.

În primii ani, sultanul și-a trimis forțele în teritoriile sârbești mai ales pentru raiduri de pradă și recunoaștere, menite să testeze capacitatea de rezistență a adversarului. O cronică din 1381 menționează că doi comandanți sârbi, Vitomir și Crep, au învins un detașament otoman pe râul Dubravnica. Pentru o vreme, confruntările au încetat. În 1386 însă, potrivit unei alte cronici, „Murad a pornit împotriva prințului Lazăr și a cucerit Nișul”.

Sârbii nu au fost însă adversari ușor de învins. Din contră, reprezentau o forță militară redutabilă, iar succesele s-au împărțit de ambele părți. După ocuparea Nișului, armata lui Lazăr a reușit să-i învingă pe otomani în apropierea râului Toplica.

Murad a înțeles că o confruntare directă cu întreaga putere a lui Lazăr era riscantă, mai ales dacă acesta ar fi reușit să formeze o alianță cu statele vecine sau chiar cu principatul de la nordul Dunării. Din acest motiv, sultanul a adoptat o strategie de izolare a adversarului. Încă din anii 1380, otomanii au început să ocupe teritorii din sudul Bulgariei. În 1388, bănuind că țarul Ivan Șișman era pregătit să rupă legăturile de vasalitate și să se alăture unei coaliții antiotomane, Murad a lansat o nouă campanie și l-a obligat să capituleze. În același timp, influența otomană s-a extins asupra unei mari părți a Bosniei.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Principatul lui Lazăr era acum aproape complet încercuit. Lovitura decisivă avea să vină în vara anului 1389.

Otomanii au ales să atace în regiunea Kosovo, un spațiu de mare importanță strategică. Aflat la intersecția principalelor drumuri balcanice, acesta controla legăturile dintre bazinul Dunării și Marea Egee, precum și rutele comerciale dintre estul și vestul peninsulei. Cine stăpânea Kosovo deținea una dintre cheile puterii în Balcani.

Cneazul Lazăr a decis să le iasă în cale pe Câmpia Mierlei. Armata lui Murad, alcătuită în principal din cavalerie, este estimată de majoritatea istoricilor la câteva zeci de mii de oameni. Printre aceștia se aflau și aproximativ 5.000 de ieniceri, infanteria de elită a Imperiului Otoman. Un rol important îl aveau și azapii și akîngiii. Azapii formau o infanterie ușoară, alcătuită în mare parte din arcași experimentați. Akîngiii erau călăreți ușori specializați în raiduri rapide, recunoaștere și hărțuirea inamicului. Moștenitori ai tradiției războiului de stepă, aceștia pătrundeau adânc în teritoriul advers, provocau dezordine și evitau confruntările directe cu forțe superioare.


O istorie puțin cunoscută a românilor. Cum s-au salvat Principatele Române de la transformarea în provincii otomane

Bătălia de la Kosovo Polje FOTO wikipedia

Acești călăreți erau renumiți pentru mobilitatea, viteza și atacurile lor surpriză. De cealaltă parte, cneazul Lazăr dispunea de aproximativ 25.000 de oameni, incluzând atât propriile trupe, cât și contingentele aliaților săi, în special cele conduse de Vuk Branković și de voievodul bosniac Vlatko Vuković. Lor li se adăugau și luptători croați aflați sub comanda lui Ivan Paližna.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Câteva mii de oameni formau cavaleria, inclusiv câteva sute de cavaleri puternic înarmați, protejați de armuri complete. Restul armatei era alcătuit din infanterie. Sârbii erau considerați luptători curajoși și rezistenți, bazându-se în special pe șarje puternice de cavalerie menite să spargă liniile inamice.

În tabăra otomană, centrul armatei era comandat de sultanul Murad, în timp ce fiul său, Baiazid, conducea flancul drept. Forțele otomane se sprijineau pe disciplina ienicerilor, pe eficiența arcașilor și pe atacurile spahiilor, cavaleria grea de elită a imperiului.

Potrivit cronicilor, lupta a început cu un bombardament masiv de săgeți asupra formațiilor sârbești. Mii de arcași otomani au lansat salve succesive pentru a slăbi și dezorganiza atacul advers: „Când un torent de săgeți s-a abătut peste ostașii sârbi, care până atunci stătuseră nemișcați ca niște munți de fier, ei au pornit înainte, tunând și vuind ca marea.”

În ciuda pierderilor, cavaleria sârbă a lansat un atac frontal devastator și a reușit să străpungă flancul stâng al armatei otomane.

Căpetenii moarte, o victorie misterioasă și munți de cadavre

Cavaleria sârbă, sprijinită ulterior de atacul infanteriei, a provocat pierderi grele flancului comandat de Yakub Çelebi. Din acest moment, desfășurarea bătăliei devine neclară. Sursele contemporane sunt contradictorii, iar istoricii încă dezbat ce s-a întâmplat cu adevărat și cine a obținut victoria.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Cert este că înfruntarea de la Kosovo Polje, din 1389, s-a transformat într-un măcel. Dacă otomanii au fost învingătorii, atunci victoria lor a avut un cost uriaș. Dacă sârbii au reușit să respingă atacul, pierderile suferite au fost atât de mari încât orice rezistență eficientă pe termen lung a devenit imposibilă.

Există însă câteva fapte asupra cărora istoricii sunt de acord. În urma bătăliei, statul sârb și-a pierdut o parte din teritorii și a intrat treptat în sfera de dominație a Imperiului Otoman, ajungând în cele din urmă vasal al acestuia. De asemenea, ambii conducători ai armatelor și-au găsit sfârșitul pe câmpul de luptă: atât cneazul Lazăr, cât și sultanul Murad au murit în timpul sau imediat după confruntare.

Tocmai această combinație de violență extremă, pierderi uriașe și relatări contradictorii face ca bătălia de la Kosovo Polje să rămână una dintre cele mai controversate și misterioase confruntări din istoria medievală a Europei.

„Istoricul se confruntă cu o problemă dificilă atunci când încearcă să afle ce s-a întâmplat în Bătălia de la Kosovo. Nu există relatări ale martorilor oculari ai bătăliei, iar între sursele contemporane care menționează evenimentul există diferențe semnificative. Nu există îndoială că confruntarea a avut loc pe câmpia de la Kosovo la 28 (15) iunie 1389, între forțele creștine conduse de prințul Lazăr al Serbiei și forțele otomane conduse de sultanul Murad I. Când totul s-a încheiat, ambii conducători erau morți, iar fiul lui Murad, Baiazid, s-a întors la Edirne pentru a-și asigura succesiunea. Dincolo de aceste detalii sumare, imaginea devine foarte neclară. Documentele timpurii nu sunt preocupate în mod deosebit de armament, tactici, mărimea forțelor sau desfășurarea generală a bătăliei. În mod surprinzător, nici măcar nu este posibil să se știe cu certitudine, din materialul contemporan existent, dacă una sau cealaltă parte a fost victorioasă pe câmpul de luptă. Există însă puține indicii că ar fi fost o mare înfrângere sârbă; iar cele mai vechi relatări ale conflictului sugerează, dimpotrivă, că forțele creștine au câștigat”, precizează Thomas Emmert în aceeași lucrare.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Uciderea sultanului Murad FOTO wikipedia

La câteva secole după bătălie au început să apară numeroase relatări cu caracter legendar, care evocau fapte de eroism și martiriul cneazului Lazăr, canonizat ulterior de Biserica Ortodoxă Sârbă. Potrivit unei versiuni păstrate în tradiția și cronicile sârbești, sultanul Murad ar fi fost ucis de Miloš Obilić, un cavaler sârb care a pătruns în tabăra otomană sub pretextul că dezertase. Odată ajuns în apropierea sultanului, acesta l-ar fi atacat și l-ar fi omorât cu un pumnal.


Cum a ajuns Roxelana, „fecioara din Rutenia“, din târgul de sclavi în haremul lui Soliman Magnificul

Alte surse oferă însă o versiune diferită. Într-o scrisoare adresată de regele Tvrtko I al Bosniei Senatului din Florența, prin care anunța victoria creștinilor la Kosovo, se sugerează că Murad și-ar fi găsit sfârșitul în timpul unui atac puternic al cavaleriei sârbe, fără a fi menționat numele unui asasin.

„Norocoase, de trei ori norocoase sunt acele mâini ale celor doisprezece nobili credincioși, care, deschizându-și drumul cu sabia și străbătând liniile inamice și cercul de cămile înlănțuite, au ajuns eroic la cortul însuși al lui Amurat. Norocos mai presus de toți este acela care a ucis cu atâta putere un atât de puternic voievod, străpungându-l cu sabia în gât și în abdomen. Și binecuvântați sunt toți aceia care și-au dat viața și sângele prin gloria martiriului, ca victime ale conducătorului mort deasupra cadavrului său urât”, preciza regele Bosniei.

La rândul său, cneazul Lazăr a fost fie rănit grav în timpul luptei (după unele surse), fie a fost prins și executat după bătălie de Baiazid, ca răzbunare pentru uciderea tatălui său. Cert este că Miloš Obilić și cneazul Lazăr au devenit simboluri centrale ale poporului sârb, eroi naționali și martiri. De altfel, bătălia de la Kosovo este comemorată în fiecare an în Kosovo, cu prilejul unei sărbători care coincide cu Vidovdanul (Ziua Sfântului Vitus).

Bătălia care a hotărât soarta Balcanilor

Ambele tabere au suferit pierderi uriașe. Cu toate acestea, otomanii dispuneau încă de resurse umane și materiale considerabile, în timp ce sârbii nu își mai puteau reface cu ușurință forțele. O parte a statului sârb a supraviețuit încă aproximativ șapte decenii, însă moartea cneazului Lazăr și pierderile suferite la Kosovo l-au slăbit decisiv.

Bătălia de la Kosovo a reprezentat unul dintre marile momente de cotitură din istoria Balcanilor. Noul sultan, Baiazid I, a continuat expansiunea otomană, iar în deceniile următoare nicio putere din regiune nu a mai reușit să oprească înaintarea Imperiului Otoman.

Turcii și-au consolidat treptat dominația în Peninsula Balcanică. Aproape șase decenii mai târziu a avut loc și a doua bătălie de la Kosovo Polje, în octombrie 1448, când armata creștină condusă de Iancu de Hunedoara a încercat să oprească avansul otoman. Și această confruntare s-a încheiat cu o victorie a turcilor.

După înfrângerea cruciaților, dominația otomană asupra Balcanilor a devenit practic incontestabilă. Pentru secole întregi, Imperiul Otoman avea să influențeze decisiv evoluția politică, culturală și religioasă a regiunii.

„Sârbii suferiseră pierderi importante în luptă, dar Murad și un număr mare de turci fuseseră uciși, iar Baiazid și armata sa se retrăseseră la Edirne. În realitate, o mare parte a Serbiei a reușit să supraviețuiască, păstrând un anumit grad de autonomie timp de încă șaptezeci de ani. Desigur, eulogii lui Lazăr nu puteau fi conștienți de lunga perioadă de tranziție care avea să urmeze conflictului de la Kosovo. Ceea ce era însă foarte clar pentru ei era faptul că bătălia îi răpise principatului lui Lazăr forța și conducerea. Autorul anonim al lucrării Slovo o knezu Lazaru afirmă că moartea prințului Lazăr a lipsit Serbia de apărătorul său; iar când „ismaeliții necredincioși” s-au întors după o vreme în Serbia, au reușit să distrugă țara și să înrobească poporul”, preciza Emmert.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Actualitateacum 4 ore

NATO trebuie să se pregătească pentru cel mai negru scenariu, avertizează președintele Letoniei

Chiar dacă pe canalele diplomatice internaționale se încearcă resuscitarea dialogului pentru a pune capăt războiului din Ucraina, flancul estic al...

Actualitateacum 10 ore

Explozia dronei din Portul Constanța poate afecta sezonul estival. Adrian Negrescu: „Vom pierde și bruma de turiști străini care vin pe litoral”

Explozia dronei marine în Portul Constanța și măsurile de securitate luate ulterior de autorități riscă să alimenteze temerile privind siguranța...

Actualitateacum 17 ore

Masacrul de la Câmpia Mierlei. Bătălia care a schimbat soarta Balcanilor și a influențat destinul românilor

O câmpie întinsă din Kosovo, situată în apropierea capitalei Priștina, este locul unde s-a rescris destinul Balcanilor acum mai bine...

Actualitateacum 23 de ore

Peste 2,7 miliarde de euro pentru energie verde. Cine poate obține finanțare și în ce condiții

Companiile, autoritățile locale și comunitățile de energie vor avea la dispoziție, în perioada 2026–2027, peste zece programe de finanțare pentru...

Momentul în care drona a explodat în Portul Constanța, filmat în direct în timpul unei transmisiuni TVR Momentul în care drona a explodat în Portul Constanța, filmat în direct în timpul unei transmisiuni TVR
Actualitateacum o zi

Momentul în care drona a explodat în Portul Constanța, filmat în direct în timpul unei transmisiuni TVR

Momentul exploziei dronei navale eșuate în Portul Constanța a fost filmat în direct în timpul unei transmisiuni TVR. Jurnalista care...

Lifturi de marfă pentru uz industrial: investiția care optimizează logistica și reduce timpii operaționali Lifturi de marfă pentru uz industrial: investiția care optimizează logistica și reduce timpii operaționali
Actualitateacum o zi

Lifturi de marfă pentru uz industrial: investiția care optimizează logistica și reduce timpii operaționali

În orice depozit sau hală de producție, transportul vertical influențează direct ritmul de lucru. Dacă marfa circulă greu între niveluri,...

Actualitateacum o zi

Ce cărți recomandă românii la Bookfest 2026. „Este pierdere de timp să te întorci cu Dostoievski și Camus”

Bookfest 2026 continuă la Romexpo până duminică, 7 iunie. Mulți români pasionați de lectură au oferit recomandări pentru vizitatori, de...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro