Actualitate
Bomba ascunsă în Bugetul de Stat | Nationalul.ro
Cheltuielile statului au fost mai mari decât veniturile şi în primele şase luni ale anului trecut. Rezultatul negativ este îngrijorător în perspectiva unei ţinte a deficitului bugetar pentru întreg anul de 3% din PIB. De regulă, în prima parte a anului deficitul se menţine la niveluri foarte mici, iar creşterea se realizează în ultimele trei luni, când statul face mai multe plăţi, majorând astfel cheltuielile. De altfel, ţinta de cel mult 3% din PIB pentru deficitul bugetar a fost atinsă la limită anul trecut, chiar şi în condiţiile în care după primul semestru cheltuielile au fost doar puţin mai mari decât veniturile.
Conform estimărilor pentru bugetul din acest an, veniturile şi cheltuielile ar fi trebuie să crească în prima jumătate a anului cu aproximativ 14% fiecare faţă de cele din primul semestru din 2017. Din păcate, estimările nu s-au realizat, veniturile au crescut cu doar 12,6%, în timp ce cheltuielile au avansat cu 19%. Raportat la PIB, cheltuielile s-au majorat cu 1,4%, iar încasările cu doar 0,5%.
Datele Ministerului de Finanţe arata că veniturile bugetului general consolidat din primul trimestru s-au ridicat la 132,04 miliarde lei, adică 14,2% din PIB, iar cheltuielile au fost de 147 miliarde de lei, respectiv 15,8% din PIB, rezultând un deficit de 14,96 miliarde lei, anume 1,61% din PIB. Cifrele sunt mai mari la toate capitolele faţă de cele din anii precedenţi; în primele şase luni ale anului trecut, veniturile s-au ridicat la 117,23 miliarde lei, adică 13,7% din PIB, iar veniturile la 123,52 miliarde lei, anume 14,4% din PIB. Deficitul a fost de 0,73% din PIB. „Revoluţia” fiscală, măsurile populiste şi proasta colectare a veniturilor publice stabilesc un nou „record” absolut al guvernului PSD-ALDE în domeniul finanţelor publice, unde deficitul bugetului general la şase luni ajunge la 14,97 miliarde de lei, faţă 6,3 miliarde în 2017 şi 3,9 miliarde lei în 2016. Primul semestru al anului 2018 arată o falie accentuată a veniturilor şi cheltuielilor publice, astfel încât veniturile publice totale (inclusiv subvenţiile pentru agricultură care nu ar fi trebuit incluse în buget) au crescut în termeni nominali cu 12,6% faţă de anul precedent, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu 19%. Această evoluţie nefavorabilă este cu atât mai îngrijorătoare cu cât are loc într-un context economic bun, cu o creştere prognozată de 5,5%.
„Reducerea ritmului de creştere economică ar putea aduce România într-o stare de vulnerabilitate, cu deficite în creştere şi finanţare scumpă”, este de părere Anca Dragu, fost ministru al Finanţelor. Potrivit acesteia, rectificarea bugetară ar trebui să fie una negativă, ca urmare a veniturilor fiscale insuficiente şi a accelerării cheltuielilor cu pensii şi salarii. „Veniturile fiscale nu ţin pasul cu programul asumat de încasări şi nici cu creşterea economică, în timp ce cheltuielile cu pensii şi salarii cresc rapid. Din datele bugetare la şase luni reiese că până la sfârşitul anului ar fi nevoie de majorarea sumelor alocate pentru salarii cu circa cinci miliarde de lei şi a celor pentru pensii cu circa trei miliarde de lei”, a adăugat Anca Dragu.
Deficit dublu faţă de 2017
Creşterea deficitului este rezultatul direct al majorării simultane a sumelor alocate salariilor din sectorul bugetar, care au urcat cu 24,4%, adică 8,1 miliarde de lei, şi a sumelor pentru asistenţă socială (în principal pensii) cu 13,9%. Bugetul pentru pensii va creşte şi în a doua parte a anului deoarece de la 1 iulie punctul de pensie s-a majorat cu 10%, iar majorarea se va vedea în a doua parte a anului în execuţia bugetară.
„Deficitul bugetar înregistrat în primele şase luni din 2018 este de 2,5 ori mai mare decât cel înregistrat în primul semestru din 2018. Cheltuielile de personal sunt cu 34,2% mai mari în iunie 2018 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pentru a se încadra în deficitul bugetar de 3% este nevoie de un supliment de 10 miliarde de lei. Cheltuielile sociale sunt principala problemă. Cele cu asistenţa socială au crescut cu 30% în iunie 2018 faţă de iunie 2017. Creşterea cheltuielilor de personal e de 24,4% , faţă de 16% cât a fost bugetat pentru acest an”, a explicat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Pe capitole, cheltuielile de personal au reprezentat 4,4% din PIB în primul semestru, adică 41,43 miliarde de lei, cu 0,5 puncte procentuale mai mult decât cifrele din primele şase luni ale anului trecut, când au fost de 3.9% din PIB (33,24 miliarde lei). Cheltuielile cu bunuri şi servicii au totalizat 2,1% din PIB, respectiv 19,28 miliarde lei, cheltuielile cu dobânzile cu însumat 7,36 miliarde lei, adică 0,8% din PIB, iar cele cu subvenţiile 3,74 miliarde lei, respectiv 0,4% din PIB. Cheltuielile cu proiecte cu finanţare externă nerambursabilă au totalizat 7,65 miliarde de lei, 0,8% din PIB, aproape la fel de mult ca la capitolul „cheltuieli de capital”, cu 7,01 miliarde de lei, aproximativ 0,8% din PIB. Ponderea cea mai mare la cheltuieli revine asistenţei sociale (unde sunt incluse şi pensiile) şi care au însumat 50,23 miliarde lei, adică 5,4% din PIB, reprezentând o creştere de 0,3 puncte procentuale faţă de primul semestru din 2017 când s-au ridicat la 44,11 miliarde lei, adică 5,1% din PIB.
Venituri mai mari din contribuţii sociale
Conform datelor Ministerului de Finanţe, creşterea de 12,6% a veniturilor bugetului general consolidat a fost realizată în principal prin încasările mai mari cu 36,2% de la contribuţiile de asigurări şi cele cu 13% ale veniturilor nefiscale. Majorarea contribuţiilor este urmarea trecerii contribuţiilor sociale în totalitate în sarcina angajatului şi a majorării în consecinţă a salariului minim pe economie la 1.900 lei brut. Veniturile din TVA (taxa pe valoarea adăugată) au crescut cu 5,9% în primele şase luni, ajungând la 26,77 miliarde lei, iar veniturile din accize au totalizat 13,13 miliarde lei, cu 9,9% mai mari decât în primul semestru de anul trecut. Încasările din impozite şi taxe pe proprietate s-au majorat, de asemenea, cu 5,9% faţă de primele şase luni din 2017.
Au fost înregistrate însă scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii şi venit, cu 21,5%, evoluţie determinată de reducerea impozitului pe venit de la 16% până la 10%. O diminuare de 26,8% s-a înregistrat şi la încasările din taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor care reprezintă taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule.
De la Uniunea Europeană au fost încasate 6,9 miliarde lei în contul plăţilor efectuate, cu 22,8% mai mari decât cele încasate în 2017 în primele şase luni.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Comunicateacum 3 zileComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Comunicateacum 2 zileHidroizolații bituminoase profesionale: ghid pas cu pas pentru siguranta cladirii tale
-
Stirea zileiacum 3 zileCauciucuri si masini in centrul stirii zilei – ce se intampla pe drumurile Romaniei
-
Comunicateacum 3 zileOriflame România anunță două promovări-cheie: lideri care accelerează viitorul brandului în Europa
-
Uncategorizedacum 3 zileHONOR Magic8 Pro pus la încercare de fotografi profesioniști în condiții extreme
-
Sanatateacum 2 zileFlora intestinală „distrusă”: ce înseamnă, de fapt, disbioza și care sunt simptomele
-
Comunicateacum 11 oreCum să alegi ușa de garaj perfectă pentru casa ta




