Actualitate
Sute de milioane pentru stadioane goale | Nationalul.ro
Tencuială căzută, infiltraţii, crăpături, praf şi gunoaie. Aşa arată azi stadionul din Piatra Neamţ, care fusese modernizat în urmă cu circa un deceniu, după o investiţie de şase milioane de euro a primăriei din localitate. În primii ani, el a găzduit, pe lângă partidele din Liga 1 ale clubului Ceahlăul, diverse meciuri internaţionale, inclusiv ale echipei României. Însă problemele financiare au făcut ca echipa nemţeană să ajungă în ligile inferioare (ea a promovat de curând în Liga a 3-a), iar lipsa de interes şi de finanţare au făcut ca arena de 18.000 de locuri să se degradeze. Iar în tribunele altădată pline se adună astăzi numai câteva sute de spectatori. „Jumătate dintre ei nici nu plătesc bilete, au tot felul de aranjamente, aşa că veniturile de pe urma stadionului sunt nesemnificative”, ne spune unul dintre puţinii suporteri care mai vin pe arena de sub Pietricica la fiecare meci.
Un caz încă şi mai ciudat este cel de la Ploieşti: reconstruit de la zero în perioada 2009-2011 după o investiţie de circa 18 milioane de euro şi după ce a găzduit pe 5 iunie meciul amical România-Finlanda, stadionul „Ilie Oană” nu a primit la finele lui iulie certificatul de securitate. „Acesta este un document obligatoriu ce trebuie obţinut de către fiecare administrator de bază sportivă şi care atestă faptul că respectivul teren îndeplineşte condiţiile necesare pentru desfăşurarea de competiţii, în termenii stabiliţi de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Jandarmerie şi Direcţia de Sănătate Publică. În cazul stadionului «Ilie Oană», această certificare ar fi trebuit obţinută de către Clubul Sportiv Municipal Ploieşti”, au explicat oficialii Petrolul Ploieşti. Media a scris că autorizaţiile necesare nu au fost emise după ce au fost constatate probleme la sistemul de turnicheţi, la căile de acces şi evacuare a spectatorilor, dar şi la delimitarea zonei pentru suporterii echipei adverse. Aparent chestiunile nu sunt noi, dar administratorul arenei amână să le rezolve de mai mulţi ani.
Investiţie degeaba?
Spre deosebire de Petrolul Ploieşti, care, deşi a jucat în sezonul 2016/2017 în Liga a 4-a şi în sezonul trecut în Liga a 3-a, promovând de curând în Liga a 2-a, a atras aproape la fiecare meci acasă câteva mii de spectatori (recordul fiind de aproape 14.000 la meciul din 2017 cu Dentas Tărtăşeşti), alte cluburi care au – sau vor avea în curând – la dispoziţie stadioane noi şi moderne nu reuşesc să treacă de câteva sute de spectatori pe meci. Este, de exemplu, cazul celor de la Pandurii Târgu Jiu. Echipa a jucat în Liga a 2-a în sezonul trecut şi, potrivit presei sportive, a atras în medie 289 de spectatori la fiecare partidă disputată. Mai mult, clubul este în insolvenţă şi nu este exclusă intrarea sa în faliment.
Cu toate acestea, în Târgu Jiu se construieşte în prezent unul dintre cele mai moderne stadioane din ţară, cu parcare subterană, hotel cu 30 de camere, zonă de shopping sub tribuna oficială, pistă de atletism, două tabele de marcaj şi tribune acoperite complet. Investiţia, de circa 22 de milioane de euro, se face din bani de la bugetul de stat şi s-a confruntat deja cu primele probleme încă înainte de inaugurare: amânări peste amânări (arena nu este gata, deşi iniţial trebuia inaugurată în 2016) şi probleme la acoperiş, care a cedat în urma ploilor puternice din această vară. Mai mult, pentru finalizarea lucrărilor mai e nevoie de circa două milioane de euro. „Totul este aprobat la nivel de minister. Mai trebuie să apară hotărârea de Guvern cu alocarea sumei (…) ca, mai departe, să se organizeze licitaţia şi, după licitaţie, să treacă la treabă constructorul”, explica în această vară pentru presa locală senatorul de Gorj Florin Cârciumaru.
Semne de întrebare
Potrivit informaţiilor publicate în mass-media, noul stadion din Turnu Măgurele, inaugurat în urmă cu câteva luni, a costat circa trei milioane de euro. El are 1.700 de locuri, instalaţie de nocturnă şi este dotat şi cu spaţii de cazare, spaţii pentru recuperare fizică, bucătărie şi sală de mese. Asta în condiţiile în care echipa din localitate joacă în Liga a 3-a şi are, în medie, 100 de spectatori pe meci.
Tot în Teleorman, de această dată în oraşul reşedinţă de judeţ, Alexandria, este în derulare proiectul de construcţie a unui nou stadion. Acesta ar urma să aibă 5.500 de locuri cu spaţii pentru sportivi, oficiali şi presă şi să fie dotat şi cu un hotel cu 40 de camere cu paturi duble şi baie proprie, zonă de recepţie, restaurant, spaţii de recuperare pentru sportivi şi spa. Investiţia, de circa 12 milioane de euro, ar urma să fie finanţată de la bugetul de stat. Problema este că echipa din localitate, FCM Alexandria, evoluează de ani buni în Liga a 3-a şi atrage în medie câteva sute de spectatori pe meci. Nici nu e de mirare, de altfel, având în vedere lipsa de interes tot mai mare a publicului faţă de fotbalul românesc, dar şi faptul că oraşul este unul mic (puţin peste 40.000 de locuitori). Dincolo de oportunitate, experţii au criticat şi costul investiţiei. După cum s-a arătat, un stadion de atletism cu capacitate similară se construia în Craiova la jumătate din preţ. Asta în timp ce la Arad un stadion cu peste 12.000 de locuri urma să coste sub 12 milioane de euro.
Un caz fericit
Nu la fel de neinspirate s-au dovedit, totuşi, alte investiţii publice în zona sportului. În toamna anului trecut, lucrările la noul stadion din Craiova au fost finalizate. Arena, care a costat 240 de milioane de lei, are aproape 31.000 de locuri şi este dotată cu spaţii pentru sportivi (vestiare, săli de antrenament, cabinet medical, facilitaţi de recuperare, camere pentru cazare), pentru presă (tribună media, zonă de lucru pentru jurnalişti, sală de conferinţe, zonă flash interviu şi studiouri TV etc.), pentru administraţie (birouri, săli de şedinţă şi proiecţie, spatii de depozitare, vestiare etc.), dar şi cu spaţii de parcare. Stadionul a fost conceput pentru a putea găzdui meciuri din cadrul UEFA Champions League, UEFA Europa League şi Liga I, dar va putea fi folosit şi pentru alte sporturi: rugby, oină, hochei pe iarbă, minihochei sau fotbal american, sau pentru concerte, târguri, expoziţii ori alte evenimente culturale şi sociale.
Până în prezent, publicul craiovean pare să aprecieze arena. În ultima ediţie de campionat, echipa locală CS Universitatea Craiova a atras în medie circa 12.000 de spectatori la meciurile disputate acasă, situându-se pe primul loc în ţară la acest capitol. Mai mult, după inaugurarea noului stadion, echipa alb-albastră a avut o asistenţă medie de peste 18.000 de persoane pe partidă.
Alb şi negru
Despre stadionul cu peste 30.000 de locuri din Cluj, construit cu 45 de milioane de euro, părerile sunt împărţite. Pe de o parte, echipa de fotbal cu rezultate bune în ultimul deceniu este CFR Cluj, care are propria arenă la care nu vrea să renunţe. Asta în timp ce Universitatea Cluj, cea care utilizează Cluj Arena, joacă în Liga a 2-a (după ce în sezonul 2017/2018 a evoluat în Liga a 3-a) şi atrage cam două-trei mii de spectatori pe meci. De cealaltă parte se află, însă, restul evenimentelor pe care Clujul le poate găzdui datorită Cluj Arena. Festivalul Untold atrage între 70.000 şi 90.000 de spectatori pe zi, iar concerte precum cele susţinute de Depeche Mode, Scorpions sau Deep Purple au atras şi ele zeci de mii de spectatori fiecare.
La câţiva paşi de stadion se află Sala Polivalentă, care a costat şi ea peste 15 milioane de euro şi este astăzi cea mai mare din România. Pe arenă au fost organizate numeroase meciuri internaţionale de handbal, baschet, tenis sau box, dar şi zeci de evenimente culturale (printre care concertele lui James Blunt, Joe Satriani, Jose Carreras, Lara Fabian, Sting sau Julio Iglesias), iar între inaugurarea din 2014 şi februarie 2018 evenimentele de aici au atras două milioane de spectatori.
Profitul, un vis frumos
Merită menţionat că firma Cluj Arena SA, deţinută de Consiliul Judeţean Cluj, a intrat în insolvenţă anul trecut cu datorii de circa 26 de milioane de lei către bugetul de stat şi către primăria Cluj. Totul s-a întâmplat din cauza unei recalculări a TVA-ului, dar şi din cauza unui control al Curţii de Conturi care a stabilit (inclusiv retroactiv, pentru perioada 2011-2014) taxe pe clădire şi teren plus penalităţi în valoare de peste 15 milioane de lei. Asta în condiţiile în care stadionul generase venituri de puţin peste un milion de lei pe an. În consecinţă, în toamna lui 2016 Consiliul Judeţean a luat decizia rezilierii contractului de administrare a Cluj Arena şi preluarea administrării de către un departament al instituţiei. „Acele datorii vor urma regimul oricăror datorii pe care le are o societate care intră în procedura de insolvenţă. Stadionul nu va fi închis nici măcar o zi pentru că sunt competiţii, evenimente, deja sunt concerte anunţate”, explica la acel moment Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj.
O ştire de anul trecut arăta că şi Sala Polivalentă din Cluj Napoca avea probleme financiare, înregistrând pierderi variind între 0,3 şi 1,7 milioane de lei în fiecare an de la inaugurare. Nici National Arena din Capitală nu o duce mai bine: după o investiţie de circa 250 de milioane de euro, aceasta a înregistrat între 2011 şi iulie 2017 venituri de circa 4,8 milioane de euro şi cheltuieli de aproximativ opt milioane de euro.
Trebuie subliniat, totuşi, că, indiferent de numărul de spectatori de la evenimentele sportive periodice şi chiar şi în condiţiile unui număr rezonabil de evenimente culturale găzduite, investiţia de zeci sau sute de milioane de euro într-un stadion sau o sală polivalentă nu prea poate fi amortizată. Cel puţin nu la actualul nivel al puterii de cumpărare, unde un bilet la un meci costă câţiva euro, iar intrarea la un concert se calculează în zeci de euro.
6 milioane de euro a costat în 2007 modernizarea stadionului Ceahlăul din Piatra Neamţ. După doar câţiva ani, echipa locală a ajuns în Liga a 4-a şi media de spectatori pe meci este azi de câteva sute
289 de spectatori pe meci este media înregistrată la partidele din Liga a 2-a a celor de la Pandurii Târgu Jiu. Clubul este în insolvenţă, însă statul îi construieşte un stadion nou de 24 de milioane de euro
12 milioane de euro urmează să coste noul stadion din Alexandria. Acesta va avea 5.500 de locuri şi un hotel cu 40 de camere. Echipa din localitate joacă în Liga a 3-a şi atrage în medie câteva sute de spectatori pe meci
(Articol publicat în ediţia revistei Capital de luni, 20 august 2018. Publicaţia este disponibilă la centrele de difuzare a presei din întraga ţară.)
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Comunicateacum 2 zileHidroizolații bituminoase profesionale: ghid pas cu pas pentru siguranta cladirii tale
-
Comunicateacum o ziCum să alegi ușa de garaj perfectă pentru casa ta
-
Uncategorizedacum 16 orePuterea unui smartphone pliabil, într-o nouă generație. HUAWEI Mate X7 – excelență în fotografie și durabilitate remarcabilă
-
Lifeacum 12 oreCum își aleg românii formele de divertisment în 2026




