Actualitate
Dezastru pentru Kovesi! Nu este eligibilă pentru funcția de procuror european. Criteriul care îi lipsește cu desvârșire | Nationalul.ro
Lovitură pentru Laura Codruţa Kovesi! Aceasta nu este eligibilă pentru funcţia de procuror-şef al Parchetului European, pentru că nu întruneşte una dintre condiţiile din regulament şi anume că nu are cel mai înalt grad profesional posibil în statul de provenienţă. Acest detaliu, care ar putea schimba soarta întregii proceduri de selecţie, a fost dezvăluit de Chris Terhes, preşedintele Romanian Community Coalition din SUA, cel care aminteşte că fosta şefă a DNA are doar gradul profesional de parchet de pe lângă tribunal.
Citiţi în rândurile de mai jos întreaga explicaţie oferită de Chris Terhes:
„Laura Codruta Kovesi a ascuns de Comisia/Juriul de Selectie care a intocmit lista scurta a candidatilor pentru functia de Procuror Sef European faptul ca nu are grad profesional de PICCJ ci doar grad profesional de parchet de pe langa tribunal, ceea ce ar fi facut-o neeligibila pentru functia respectiva.
Numai pentru acest singur argument candidatura acesteia ar trebui descalificata si intreaga procedura de selectie a Procurorului Sef European reluata, deoarece intregul proces de selectie a fost viciat.
Conditiile de eligibilitate pentru functia de Procuror Sef European, prevazute de art. 14 alin. 2 lit. c) din Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului de punere in aplicare a unei forme de cooperare consolidata in ceea ce priveste instituirea Parchetului European (EPPO), prevad ca si conditie necesara pentru inscrierea in aceasta competitie calificarea necesara pentru a putea fi numit la cel mai inalt parchet din tara:
„The European Chief Prosecutor shall be selected from among candidates:
(…)
(c) who possess the qualifications required for appointment to the highest prosecutorial or judicial offices in their respective Member States”.
Cu alte cuvinte, pentru a indeplini conditiile de a se inscrie in procedura de selectie si ulterior a fi selectata, era necesar ca Laura Codruta Kovesi sa fi avut calificarea necesara pentru a fi numita ca procuror la parchetul de cel mai inalt nivel in Romania, adica procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Laura Codruta Kovesi, insa, avand doar grad profesional de tribunal, nu are calificarea ceruta de lege pentru a fi numita nici macar ca procuror la nivel de parchet de pe langa vreo curte de apel, daramite la nivelul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Cunoscand cerintele pentru functia de Procuror Sef European precum si faptul ca nu detine gradul profesional de PICCJ, Laura Codruta Kovesi a solicitat Sectiei pentru procurori din cadrul CSM recunoasterea gradului profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, solicitare care insa i-a fost respinsa.
Vom prezenta mai jos o serie de date din care rezulta ca Laura Codruta Kovesi stia ca nu are grad de PICCJ, ceea ce ar fi facut-o neeligibila pentru functia de Procuror Sef European.
1. Conditiile pentru a functiona in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
Cum am aratat mai sus, conditia pentru ca o persoana sa poata intra in procedura de selectie pentru pozitia de Procuror Sef European era sa aiba „calificarile necesare” sa poata fi numita/desemnata la cel mai inalt parchet din „statul membru”.
Prin urmare, legislatia privind numirile la parchetele de cel mai inalt nivel depinde de fiecare stat membru.
In cazul Romaniei, accederea la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se poate face in prezent doar prin „promovare”, jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie fiind constanta in a recunoaste dobandirea gradului profesional doar prin concurs.
Promovarea se poate face „pe loc”, adica procurorul da o serie de examene pentru a obtine grad de PICCJ insa acesta functioneaza in continuare la parchete inferioare, sau „efectiva”, caz in care procurorul functioneaza efectiv in cadrul PICCJ.
Inainte de modificarea Legii 303/2004 prin Legea 242/2018 (una dintre legile justitiei contestate de unii), practica la nivelul parchetelor era de a permite delegarea procurorilor de la parchete inferioare la parchete superioare ierarhic, unde nu aveau dreptul de a functiona. Aceasta masura putea fi dispusa pe o perioada de 6 luni, ce se putea prelungi o singura data.
Conditiile pentru promovare si delegare s-au modificat odata cu intrarea in vigoare in 2018 a modificarilor la legile justitiei, mult blamate de o parte din presa, politica si altii, modificari prin care s-au inasprit conditiile pentru promovarea si delegarea la PICCJ.
CITESTE SI: Somnul, cel mai bun medicament împotriva durerii. Ce se întâmplă în creier când nu dormim suficient
Potrivit noilor modificari facute Legii 303/2004, intrate in vigoare prin Legea 242/2018 la data de 18.10.2018, delegarea nu mai poate fi dispusa decat la parchete la care procurorii au dreptul sa functioneze, adica la parchete de acelasi grad profesional sau la cele inferioare.
Astfel, noile dispozitii din Legea 303/2004 prevad:
„Art. 57
(7) In interesul serviciului, procurorii pot fi delegati, cu acordul scris al acestora, inclusiv in functii de conducere, dispozitiile alin. (1)-(6) fiind aplicabile in mod corespunzator. Delegarea procurorilor la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii – Sectia pentru procurori.
(8) Judecatorii si procurorii pot fi delegati numai la instante sau parchete la care au dreptul sa functioneze potrivit gradului profesional dobândit.
Art. 59
Detasarea si delegarea nu se pot face la instante sau parchete de nivel superior celor la care judecatorul sau procurorul are dreptul sa functioneze potrivit legii.”
Pe data de 09.07.2018 Laura Codruta Kovesi a fost revocata de la conducerea DNA. Pentru a nu se intoarce inapoi la Sibiu, pe data de 11.07.2018 Procurorul General al PICCJ Augustin Lazar a delegat-o pentru 6 luni pe Laura Codruta Kovesi la PICCI, in cadrul Serviciului de Indrumare si Control, profitand de legea in vigoare inca la acea data care permitea eludarea necesitatii conditiei de detinere a unui grad profesional corespunzator pentru delegare.
In noile conditii impuse de modificarile aduse Legii 303/2004 prin Legea 242/2018, insa, numirea si delegarea la PICCJ nu se mai putea face decat daca procurorul avea grad profesional de PICCJ.
Prin urmare, cheia pentru Laura Codruta Kovesi, atat pentru promovarea cat si pentru delegarea la PICCJ, in noile conditii impuse de modificarile facute la legile justitiei, era sa i se recunoasca gradul de PICCJ.
2. Actiunile Laurei Codruta Kovesi pentru recunoasterea gradului profesional de PICCJ si ascunderea fata de comisia de selectie a faptului ca nu are calificarile necesare sa functioneze in cadrul PICCJ
Vom prezenta mai jos, in ordine cronologica, desfasurarea evenimentelor care arata ca Laura Codruta Kovesi nu are grad profesional de PICCJ, aceasta neputand functiona in cadrul celui mai inalt parchet din Romania, care era una dintre conditiile pentru a accede in pozitia de Procuror Sef European.
Astfel, in toamna anului 2018 Laura Codruta Kovesi solicita Sectiei pentru procurori a CSM sa-i recunoasca gradul profesional de PICCJ.
Pe data de 06.11.2018, prin hotararea nr. 673, Sectia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea formulata de Laura Codruta Kovesi de recunoastere a gradului profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In cuprinsul hotararii, printre altele, s-a aratat ca „numirea procurorilor in functii de conducere in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu trebuie confundata cu o promovare a acestora la unitatile de parchet respective” si ca „promovarea in grad profesional a judecatorilor si procurorilor trebuie sa se realizeze exclusiv prin parcurgerea procedurilor legale de concurs”.
La acea data deja presa relata ca Laurei Codruta Kovesi nu i s-a recunoscut gradul profesional de PICCJ.
Pe data de 19.11.2018 s-a lansat de catre Comisia Europeana un apel public la candidaturi pentru functia de Procuror Sef European, cu data limita de depunere a candidaturilor 14 decembrie, ora 12.00.
Laura Codruta Kovesi isi depune scrisoarea de candidatura, in cuprinsul careia afirma:
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 3 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 3 zileImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Comunicateacum 3 zileComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Comunicateacum o ziHidroizolații bituminoase profesionale: ghid pas cu pas pentru siguranta cladirii tale
-
Stirea zileiacum 3 zileCauciucuri si masini in centrul stirii zilei – ce se intampla pe drumurile Romaniei
-
Comunicateacum 2 zileOriflame România anunță două promovări-cheie: lideri care accelerează viitorul brandului în Europa
-
Uncategorizedacum 3 zileHONOR Magic8 Pro pus la încercare de fotografi profesioniști în condiții extreme
-
Sanatateacum 2 zileFlora intestinală „distrusă”: ce înseamnă, de fapt, disbioza și care sunt simptomele




