Despre Illuminati-Episodul al Treizeci și șaptelea

0
87

Motto ” Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că închideţi împărăţia cerurilor înaintea oamenilor; că voi nu intraţi, şi nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsaţi.Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că mâncaţi casele văduvelor şi cu făţărnicie vă rugaţi îndelung; pentru aceasta mai multă osândă veţi lua.Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că înconjuraţi marea şi uscatul ca să faceţi un ucenic, şi dacă l-aţi făcut, îl faceţi fiu al gheenei şi îndoit decât voi.Vai vouă, călăuze oarbe, care ziceţi: Cel ce se va jura pe templu nu este cu nimic legat, dar cel ce se va jura pe aurul templului este legat. Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că zidiţi mormintele proorocilor şi împodobiţi pe ale drepţilor,Şi ziceţi: De am fi fost noi în zilele părinţilor noştri, n-am fi fost părtaşi cu ei la vărsarea sângelui proorocilor.Astfel, dar, mărturisiţi voi înşivă că sunteţi fii ai celor ce au ucis pe prooroci.Dar voi întreceţi măsura părinţilor voştri!Şerpi, pui de vipere, cum veţi scăpa de osânda gheenei?” (Evanghelia dupa Matei Capitolul 23, versetele 14,15,16,29,30,31,32)

Mulțumim lui Dumnezeu că nu mai trebuie să credem ceea ce ei, Iluminatii și toate minciunile lor predate sau prefabricate de complicii lor din mass-media și mai ales de acest putred sistem ce își închipuie că ele rezistă!Treburile sunt mult mai limpezi, iar toată propaganda de felul...că nici nu există-nici ei dar nicio urmă de vreo…forță cu caracter sau scop ocult îi slujesc cu obediență…este nulă!

Înainte de toate, ca de fiecare dată, pentru a lămuri odată pentru totdeauna și a nu lăsa loc interpretărilor, vreau să vă asigur că acest material se dorește a fi socotit al treizecilea și şaptelea episod al serialului lansat acum mai bine de cinci luni intitulat –„Despre Illuminati „

Pe parcursul acestui material, nu voi aduce niciun fel de atingere sau prejudiciu acestei caste, dar pe de altă parte nu voi face rabat de la cele mai semnificative informații cu sau despre acest subiect deosebit de interesant și mai mereu ocolit de majoritatea. Aceste coordonate sunt deja fixate asemenea unor condiții de facto, iar absolut toate cele enumerate constituie mai degrabă o promisiune, o autentică decolare, în virtutea dreptului de a scoate la lumină și de a vă oferi fiecăruia dintre dumneavoastră o parte din ceea ce se știe, dar se ține secret.

Francmasoneria este asemănătoare ca o asociaţie după unele texte.Altele amintesc despre o societate secretă, pe deplin răspândită azi în lumea întreagă. Această organizaţie pretinde a avea un scop filosofic şi umanitarist.

În acest moment nu voi aduce niciun fel de comentariu sau adăugare a sensurilor ştiute sau acceptate. Numai că, voi aduce în faţa ochilor dumneavoastră ceea c Radu Comănescu şi Emilian M. Dobrescu în Istoria Franc-Masoneriei denumea a fi „o alianţă” pe deplin explicitată în ritualul de iniţiere descris la pagina 124. Dar, pentru a puncta şi mai bine acest aspect, tot în cadrul aceluiaşi volum, la pagina 154, francmasoneria este numită fraternitate. De aceea, pentru a fi pe deplin eficienţi şi exhaustivi în elucidarea acestui fenomen, pentru a elimina vălul de ceaţă, pe parcursul acestui material vă voi oferi amănunte inedite cu scopul de a completa ” faţa nevăzută” a Francmasoneriei, arătând, rând pe rând originile, organizaţia şi diferitele ei aspecte, rezumându-mă la final, fără a concluziona.

Francmasoneria se prezintă ca o quasi-religie cu zeul ei propriu Hiram. Numai că, în realitate ea nu admite o fiinţă personală la conducerea lumii, precum nu admite un principiu personal în oameni. Promovează un fel de panteism naturalist, deoarece „legendarul” Hiram simbolizează tot ceea ce este mai de preţ, adică acea forţă universală care chiar îşi ia temporal anumite măşti individuale sub forma de persoane trecătoare. Dr. G. Karpeles  în revista Francmasonica „Symbolisme” din luna iulie a anului 1928 admitea următoarele, fără a se îndoi defel -:”Masonul ştie că personalitatea sa nu e nimic şi se dezinteresează de ea. El urcă până la principiul interior al iniţiativei, pe care-l bănuieşte, fără a-l putea cunoaşte exact, Dumnezeu necunoscut în realitatea sa misterioasă. Acesta e eul transcendent, identic poate în toate existenţele care cugetă”.

Din toate aceste elemente se poate deduce limpede faptul că aşa zisele persoane omeneşti sunt rolurile pe care le joacă trecător unul şi acelaşi actor.Iar atunci, ca şi în prezent membrii Illuminati sau ai Francmasoneriei sunt bine ancoraţi în realitate, fiind împărţiţi în numeroase grade oculte. Numai că toată organizarea ireproşabilă este doar un pretext, din moment ce membrii dintr-un grad nu cunosc deloc nici cine face parte dintr-un grad superior, nici cine face parte din acelaşi grad cu ei. În cadrul lojilor, conform nenumăratelor mărturii se cunoaşte numai cine face parte din gradele inferioare.

Din punct de vedere al numărului gradelor cât şi al altor caracteristici rituale,”instituţia” Illuminati se împarte în diferite rituri.Astfel există (franc)masonerie ioanită sau albastră. Membrii acesteia sunt împărţiţi numai în trei grade,respectiv ucenic, calfă şi maestru.

Numai că există şi ritul scotian sau roşu. Acesta cuprinde aşa zisele grade înalte, 30 la număr. De altfel, mai sus decât acestea sunt gradele invizibile. De obicei Illuminati sau Francmasoneria ioanită nu există în condiţiile în care este catalogată ca fiind treaptă inferioară, pe deplin subordonată ritualuli scoţian.Acest lucru este deja tradiţie şi tocmai începuturile îşi au originea din secolul al XVII-lea.

Ca eveniment istoric pe deplin, unanim recunoscut în forma celor cunoscute în actualitatea acestui secol al vitezei , Illuminati şi-au îndreptat atenţia prin anul 1717, atunci când patru loji engleze s-au întrunit la Londra si au format Marea Lojă a Angliei. La 1723, un oarecare (anonim) Andersen a reuşit să întocmească „Constituţiunile acestei organizaţii” pe baza Constituţiei mai vechi a lojilor de zidari din Anglia. Precizez că toate aceste loji de zidari erau cu acea etichetă, acel statut căpătat cu timpul numai cu numele de zidari, numai că în ele intrau orice fel de oameni. Constituţiunile lui Andersen reprezintă actul de naştere al răspândirii acestei „instituţii” sau mai bine zis un fel de lege fundamentală a Francmasoneriei.

Revenind la gradele invizibile sa la cele înalte, acestea sunt cele care conduc din umbră toată această complexă „instituţie” a Francmasoneriei,asemenea unui monolit pe tot globul pământesc. Iar, ca să vă faceţi o idee, în vârful piramidei tronează pe deplin arogant, dispreţuitor chiar Lucifer-” steaua dimineţii”, asemenea unui duumnezeu, a unui idol al lumii decăzute, pe deplin orbite, pe deplin corupte ce adulează pe „împăratul neîncoronat „, pe „stăpânitorul acestei lumi”.

Despre jurăminte sau oficial exprimate în ridicarea într-un grad superior nu se face prin alegerea de jos, ci prin selecţie de sus. Cei din gradele superioare au privilegiul de a ridica pe cine vor dintr-un grad inferior la un grad superior. Intrarea în orice grad se face printr-un jurământ pe deplin înfricoşător şi nu printr-o banală iniţiere. Prin aceste jurăminte, cei ce intră în gradul nou se obligă să păstreze secretul faţă de tot ce va vedea şi va cunoaşte în acel grad. Prin iniţiere i se comunică taine din învăţătura şi misiunea Francmasoneriei, necunoscută de gradele inferioare.

Francmasoneria şi-a etalat ultimele scopuri în secret. Dar fara voia lor se pot anticipa adeseori aceste scopuri, toate provenite din mărturisiri masonice mai mult sau mai puţin învăluite. Regulat, francmasoneria admite faptul că „scopul ei este cercetarea adevărului şi acţiunea caritativă.”

Dar, numai dacă privim cu atenţie sensul acestei expresii putem să avemo revelaţie care schimbă din temelii toată această propagandă. Pentru a nu acuza pe nedrept, voi aduce un set de întrebări pe deplin edificatoare. Una dintre acestea este : „Oare de ce orice fel de acţiune filantropică realizată de francmasonerie sau de „cluburile” în care se strâng aceştia nu a întâmpinat nicio formă de rezistenţă, de împotrivire? O altă întrebare este aceea referitoare la faptul că, din moment ce se dau „salvatorii lumii”, de ce această asociaţie clandestină şi plină de secrete, pentru desfăşurarea oricărei acţiuni caritative nu îşi fac deloc publicitate şi urmăresc aceiaşi arhicunoscută cutumă a „discreţiei” ?

În realitate,atunci când masonii explică mai larg sensul acţiunii lor filantropice se observă din partea celor ce primesc un fel de acceptare, un fel de fericire a lumii. Iar, tocmai că, prin eludarea de ideile de acum, prin aşezarea ei pe temeliile principiilor raţionaliste ale Illuminati se exclude intervenţia sau pronia Adevăratului Dumnezeu! Acest lucru a fost deja atestat de către majoritatea scriitorilor , a „fraţilor ” masoni care au promovat scoprile lor, au inclus acţiunile lor ca fiind „adevărata caritate.”

„Binefacerea pentru mason nu se confundă cu ceea ce s-a convenit să se numească caritate. Cedarea câtorva bucăţi de pâine, din prisos, nu-l achită de datoria sfântă ce o contractează iniţiatul faţă de umanitate. A face bine comportă un întreg program de viaţă”. Într-o formă pe deplin arbitrară, Fr. Oswald Wirth, a arătat că nu caritatea este scopul Illuminati, cu acea emfază, cu acea siguranţă de nezdruncinat al „marilor binefăcători.” La un moment dat, a lăsat scris următoarele :-„Un actor misterios deţine rolul personalităţii noastre. Cine este artistul care nu se arată în scenă, ci rămâne travestit şi mascat?… E o energie consacrată Marei Opere, forţa indestructibilă ca orice altă forţă. Această energie este independentă de instrumentul prin care se manifestă printre noi. Ea se transformă fără a se stinge… Cine lucrează deci în noi, dacă nu forţa care animă pe predecesorii noştri? Hiram, care învie, este o realitate. Să ştim să medităm şi să înţelegem. Că indivizii dispar, puţin importă, daca energia care lucrează în ei subzistă. Să ne dezinteresăm deci de o nemurire pe care ne-am reprezentat-o ca individuală. Personalitatea noastră se va stinge şi dacă mai târziu evocatorii noştri şi-ar închipui că intră în relaţie cu noi, ei n-ar constitui o fantomă decât adunând noţiunile ce şi le-ar putea face despre noi”.

Statutul Marii Loji Naţionale Române, un mister…

În primul articol se prevede că Marea Lojă Naţională Română este o asociaţie,ceea ce corespunde cu tot ceea ce se întâlneşte în Legea 21 pe 1994. Numai că actul de legalizare emis în cadrul acestui statut este pe deplin interpretabul, ambiguu, din moment ce se precizează că statutul de presoană juuridică se acordă…”societăţii”. Cercetând cu acrivie acest lucr, am aflat de la Jdecătoria Sectorului 3 din Capitală (Bucureşti) că în dosarul 57/PJ/93  se foloseşte de trei ori pe parcursul actului de legalizare al MLRN expresia  „Marea Lojă Naţională a României”, fără să se definească. Acestea duc la ideea conform căreia MLNR nu este nici asociaţie, nici societate , nici cu totul altceva. Eventual ar fi ceva care chiar nu trebuie sau nu poate fi deloc exprimat, pe de-a-ntregul definit, ca şi cum acest lucru este deja cunoscut de …majoritatea!

 

*****************************************************************

Vă promit că voi continua „această călătorie” şi astfel interesul pentru subiect va fi dezvoltat. Cu speranţa că toate aceste lucruri nu vor fi trecute cu vederea, desconsiderate, iar prin acest demers jurnalistic coroborat cu aceste cunoștințe mai mult sau mai puțin vechiculate despre secretele, influența și puterea acestor malefici vor fi cunoscute iar dumneavoastră veți fi cei câştigați, vă mulțumesc pentru atenția acordată.               

Sursa foto : Announcing MyIlluminati | The New Yorker, BBC – Future,RA: Masks oFF the Illuminati ,Illuminati Online Tickets ,The secret Illuminati society

 Acest material a fost conceput și oferit de către Prof. Dr.Daniel Mihai, redactor-șef al platformei online independente Criteriul Național
Comentarii Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here