Despre Illuminati-Episodul al Treizeci și nouălea

0
146

Motto „Nu face rele şi nu te va prinde răul. Nu cerca să fii judecător, ca nu cumva să nu poţi ridica nedreptăţile.Nu batjocori pe omul al cărui suflet este întristat, căci Dumnezeu este Cel care smereşte şi Cel care înalţă. Să nu urăşti lucrarea cea cu osteneală şi lucrarea pământului cea orânduită de Cel Preaînalt.Nu te socoti împreună cu mulţimea păcătoşilor; adu-ţi aminte că mânia nu va zăbovi.Din tot sufletul tău teme-te de Domnul şi pe toţi preoţii Lui cinsteşte-i.Cu toată puterea iubeşte pe Cel care te-a făcut şi pe slujitorii Lui să nu-i părăseşti În tot ce faci adu-ţi aminte de sfârşitul tău şi nu vei păcătui niciodată „(Cartea înţelepciunii lui Isus Sirah Capitolul al șaptelea, versetele 1,6,12,16,17,30,31,38)

Mulțumim lui Dumnezeu că nu mai trebuie să credem ceea ce ei, Iluminatii dimpreună cu toate minciunile lor predate sau prefabricate de complicii lor din mass-media sunt în cele din urmă devoalate tuturor. De asemenea, în plin secol al XXI-lea aceste cabale grupate elitist în societăţi secrete sunt prezentate în adevărata lor lumină, iar cei care ridică acel văl al secretomaniei care a asigurat prosperitatea unui putred sistem ce își închipuie că totul ar rezista pentru totdeauna sunt prezenți și în societate.

De aceea, treburile și mersul lucrurilor sunt mult mai limpezi, iar toată propaganda de felul...că nici nu există-nici ei dar nicio urmă de vreo…forță cu caracter sau scop ocult ce îi slujesc cu obediență…este lovită de nulitate!

Înainte de toate, ca de fiecare dată, pentru a lămuri odată pentru totdeauna și a nu lăsa loc interpretărilor, vreau să vă asigur că acest material se dorește a fi socotit al treizecilea și nouălea episod al serialului lansat acum mai bine de șase luni intitulat –„Despre Illuminati”.

Pe parcursul acestui material, nu voi aduce niciun fel de atingere sau prejudiciu acestei caste, dar pe de altă parte nu voi face rabat de la cele mai semnificative informații cu sau despre acest subiect deosebit de interesant și mai mereu ocolit de majoritatea. Aceste coordonate sunt deja fixate asemenea unor condiții de facto, iar absolut toate cele enumerate constituie mai degrabă o promisiune, o autentică decolare, în virtutea dreptului de a scoate la lumină și de a vă oferi fiecăruia dintre dumneavoastră o parte din ceea ce se știe, dar se ține secret.

„Francmasoneria e nevoită să aibă două organizaţii:una pe care o cunoaştem cu toţii şi alta ascunsă, rămasă necunoscută chiar pentru imensa majoritate a propriilor ei aderenţi până în ziua de astăzi” au lăsat scris domnii Radu Comănescu şi Emilian Dobrescu în cartea intitulată „Istoria masoneriei”.

Mărturii elocvente

Se explică de ce și mai ales cum anume au tot rezistat tot felul de secrete, foarte bine  păzite, prin fel de fel de jurăminte îngrozitoare care au făcut ca doar cei din cercurile superioare să cunoască teribilul adevăr despre francmasonerie. Aceia care se lasă în continuare înşelaţi de acea mască de societate de binefacere creată de intensa propagandă pro-masonică nici nu bănuiesc cui anume…servesc de fapt.

Despre aceste lucruri stau mărturie declaraţiile unor foşti masoni care au ajuns la un moment dat să cunoască și chiar să ilustreze adevărata faţă a francmasoneriei.Surprinzător, ei s-au dezis imediat de aceasta. Drept consecință, din cauza faptului că ar fi vorbit și ar fi publicat anumite lucruri interzise, unii dintre ei au plătit chiar cu viaţa.

Unul dintre cele mai notorii cazuri s-a consemnat în prima jumătate a secolului al XIX-lea.Un mason de rang înalt a oferit o privire cu adevărat terifiantă, departe de a fi fascinantă, într-una din nenumăratele situații ale societăților secrete din lumea occidentală care suscită și în prezent interes.

Este cazul notoriu al căpitanului William Morgan,cel care mai bine de două secole a afirmat că a fost făcut maestru mason în timp ce locuia în Canada.Din informațiile pe care istoria reală,necontrafăcută le-a înregistrat sunt serioase dovezi că a participat la reuniunile lojei din orașul Rochester.

Conform documentelor în vigoare, în anul 1825 Morgan a primit gradul cel mai înalt ,cel cu numărul 33 la Royal Arch în cadrul lojii ordinului masonic Western Star, declarând sub jurământ că a primit anterior cele șase grade care au precedat această „onorantă distincție.”Nu a fost niciodată stabilit dacă ar fi primit de fapt aceste distincții și dacă ar fi avut ceva palpabil de obținut.

Apoi „fratele” laureat al lojii -William Morgan- a încercat fără succes să ajute la stabilirea sau vizitarea lojelor din Batavia,din Statele Unite ale Americii dar i s-a refuzat participarea membrilor care nu au respins caracterul său și chiar au pus sub semnul întrebării afirmațiile sale cu privire la apartenența masonică.

 Aceasta l-a înfuriat pe căpitanul Morgan, care a anunțat în sfârșit că va publica o expunere. De aceea, timp de patru ani va vedea lumina tiparului carte intitulată Illustrations of Masonry, o critică vehementă și foarte bine augmentată cu privire la foști lui „frați francmasoni” în care a dezvăluit în detaliu munca o parte semnificativă din planurile lor secrete.

De aceea, Wiliam Morgan a anunțat că un editor de ziar local-David Cade Miller-i-ar fi oferit un avans considerabil pentru a avea publicată în exclusivitate temerara carte. Conform unor surse, se spune că Miller a primit gradul de ucenic înscris (primul grad de Francmasonerie), dar jurnalistul fusese oprit în a avansa prin obiecția membrilor Lojji din Batavia.

Desfășurarea activității ulterioare ale acestei colaborări va cunoaște episoade dintre cele mai neașteptate.De altfel,se explică și de ce lui Morgan i s-a promis o pătrime din profituri, iar susținătorii financiari ai acestei riscuri – Miller, John Davids (proprietarul lui Morgan) și Russel Dyer – au încheiat această tranzacție la fabuloasa sumă de 500.000 de dolari americani, cu condiția ca Morgan să garanteze publicarea acesteia.

Revolta și dispariția sa

Fostul „frate” căpitanul William Morgan a lăsat scris cartea „Illustrations of Masonry” în care prezintă cu lux de amănunte șî într-un mod direct și departe de a fi savant ritualurile, dar și ideile oculte ezoterice la care asistase.De altfel, pe parcursul întregii cărți de numa otzeci și opt de pagini, se urmărește calea urmată de inițiați către meșteșugul antic dar și influența acestora.

Fără nicio reținere sau posibilă remușcare se amintește, de asemenea și despre pregătirea etică necesară unui francmason, iar autorul dornic de a se răzbuna a scos în relief toate trăsăturile de caracter pe care un mason trebuie să le „construiască” în el însuși.Mai mult decât o simplă organizație socială veche de câteva secole, Francmasoneria poate fi considerată mai mult decât o perpetuare a misterelor și inițiativelor filozofice ale anticilor.

Această carte are forța de a dezvălui elementele unice și distinctive care au inspirat generații întregi de masoni. Membrii gânditori ai acestei oculte organizații nu au apreciat absolut deloc această decolare,această explorare a așa-zisului „idealism masonic” cu nenumăratele fațete pe deplin mincinoase ale „căutării veșnice, de la un candidat umil la un ucenic și maestru mason.

Întrucât masonii au aflat de publicarea cărții și de-acum înainte nimeni nu-i mai credea că doar au „obiceiuri pure,nevinovate” în a-și pune mâinile pe o Biblie și că ar promite să nu dezvăluie anumite cuvinte și strângeri de mână.În acest tulburător context socio-politic,mai mulți membri ai lojii Batavia au trecut la atac,și anume de a-l demasca și a-l denunța pe Morgan cu toată convingerea cum anume și-a încălcat cuvântul prin publicarea cărții. De asemenea, a fost făcută o încercare de a da foc biroului cât și ziarului și a tipografiei lui Miller, fapte consemnate în registrul instituțiilor statului american.

La data de 11 septembrie 1826, Morgan a fost arestat pentru presupusa neplată a unui împrumut și a aviației puerile de a fi sustras o cămașă și o cravată. Conform legilor vremii el putea fi ținut în închisoarea debitorilor până la restituirea plăți, ceea ce ar fi avut a făcut mai dificilă publicarea cărții sale.

Morgan a fost închis la închisoarea Canandaigua, iar atunci când Miller a aflat de acest lucru, s-a dus la închisoare pentru a-i plăti datoria și a-i asigura eliberarea. Morgan a fost eliberat, dar apoi rearestat și acuzat că nu ar fi plătit o factură a unei taverne de doi dolari. În timp ce temnicerul era plecat, un grup de bărbați i-au convins soția acestuia să-l elibereze pe Morgan. Eliberat, aceștia s-au deplasat într-o trăsură care a sosit două zile mai târziu la Fort Niagara. La scurt timp, Morgan a dispărut fără urmă sau a mai apare vreodată.

Există multe relatări contradictorii cu cele întâmplate în decursul acestor evenimente.  Versiunea general acceptată este aceea că Morgan a fost dus într-o barcă până la mijlocul râului Niagara și a fost practic aruncat peste bord, unde se presupune că s-a înecat, din moment ce nu a mai fost niciodată văzut din nou în comunitate.

O altă versiune a evenimentelor a avut țesută o poveste cu iz de legendă în care Morgan ar fi fost nevoit să plătească o sumă mare de bani pentru ca să dispară și să renunțe la publicarea cărții sale „pur și simplu”. În anul 1848, Henry L. Valance ar fi mărturisit pe patul său de moarte că a luat parte la „uciderea” lui Morgan, o poveste relatată în capitolul doi din cartea anti-masonică a reverendului CG Finney , The Character, Claims and Work Practical of Francmasonry publicată în anul 1869.

În luna octombrie a anului 1827, un corp aflat în descompunere s-a găsit pe malul lacului Ontario.Mulți au presupus că ar fi fost vorba de Morgan, iar trupul a fost îngropat ca fiind al acestui om. Cu toate acestea, soția unui canadian dispărut pe nume Timothy Monroe (sau Munro) a identificat în mod pozitiv îmbrăcămintea de pe corp ca cea care a fost purtată de soțul ei în momentul în care dispăruse. Un grup de francmasoni a negat faptul că Morgan a fost ucis, spunând că i-au plătit „căpitanului Morgan” 500 de dolari pentru a părăsi țara. 

Conform tradiției masonice propagate, William Morgan ar fi fost văzut mai târziu, inclusiv în alte țări, dar niciunul dintre rapoarte nu a fost confirmat. În cele din urmă, Eli Bruce– șeriful din statul Niagara c și un alt frate mason au fost înlăturați din funcție și implicarea lor în dispariția lui Morgan au dus la executarea a 28 de luni de închisoare după ce au fost condamnați pentru rolul lor conspirativ în răpirea lui Morgan și ținerea lui împotriva voinței sale de dinainte dispariției sale. De asemenea, alți trei masoni, Loton Lawson, Nicholas Chesebro și Edward Sawyer au fost condamnați pentru participarea la răpire și au executat pedepse. Alți masoni din Batavia au fost judecați și achitați.

Autorul Jasper Ridley sugerează faptul că Morgan a fost ucis probabil de masonii locali, deoarece toate celelalte scenarii sunt extrem de improbabile. Istoricul H. Paul Jeffers consideră că această explicație este una dintre cele mai credibile. CT Congdon, în cartea intitulată Reminiscențele unui jurnalist a citat „că Morgan a fost ucis de anumiți francmasoni foarte zeloși” și a observat că sentimentul anti-mason rezultat a determinat multe alegeri să meargă la non-masoni pentru o serie de ani după aceea. 

Versiune redactată

În anul 1829 apare o descriere a tratamentului barbar aplicat la Fort Niagara căpitanului William Morgan, care a fost apoi omorât de masoni şi aruncat în lacul Ontario pentru că a publicat “Secretele masoneriei”, scrisă de Edward Gibbins care se auto-intitulează “fost paznic al fortului şi fost mason”. Pentru exemplficare vă ofer câteva citate semnificative din această lucrare.
“Căpitanul William Morgan, din New York, un om inteligent şi republican inflexibil, convins de pericolele reprezentate de societăţile secrete, s-a hotărât să facă toate eforturile pentru a lupta contra lor. Fiind membru al masoneriei, a fost martor al corupţiei promovată de această societate secretă, al faptului că masoneria oferă avantaje personale nemeritate şi chiar privilegii celor care îi devin membri şi al influenţei invidioase a masoneriei în fiecare domeniu al societăţii. Căpitanul Morgan a fost soldat şi un bărbat adevărat. El şi-a dat seama de conspiraţia masonică detestabilă şi a îndrăznit să îşi rişte viaţa, sfărmându-şi lanţurile şi punând în gardă oamenii simpli înşelaţi de masonerie! A fost ridicat cu forţa de o bandă de masoni şi închis sub paza unui gardian. În aceeaşi noapte a fost luat din acea închisoare şi dus la o alta, aflată la 100 de mile, la Fortul Niagara.

De aici începe mărturia domnului Gibbins, paznicul fortului Niagara. Astfel, putem vedea foarte clar că închisorile şi forturile noastre sunt în serviciul masonilor pentru a-i ajuta să-şi ducă la sfârşit metodele criminale de răpire şi pedepsire cu moartea! Citiţi acest pamflet şi răspundeţi: Merită o societate secretă să mai existe printre noi, în condiţiile în care membrii ei pot comite crime şi să rămână totuşi nepedepsiţi ? Masonii au făcut aceasta, iar fraţii săi îi protejează. Cetăţeni, merită aceşti oameni, legaţi de astfel de obligaţii şi principii, să fie conducătorii unor oameni liberi? 

 În prezentarea următoarei declaraţii, vă cer să reţineţi faptul că nu am nici o scuză de a fi acţionat aşa cum am acţionat. La acea vreme eram membru al masoneriei şi consideram obligaţiile masonice ca prevalând asupra propriei mele conştiinţe. Acum, că dezvălui aceste obligaţii şi constrângeri ale masoneriei marelui public, mă supun deciziei acestuia în legătură cu cât de mult am acţionat ghidat de principii şi cât de mult de frică.
În legătură cu cei care au acţionat împreună cu mine, pot spune că ei au acţionat dintr-un simţ al datoriei faţă de masonerie şi sub ameninţarea pedepselor celor mai cumplite care îi aşteptau dacă ar fi acţionat în alt mod.
Să sperăm că o astfel de instituţie, precum este masoneria, ale cărei principii conduc în mod direct la astfel de fapte şi crime oribile şi care se bazează pe disimulare şi fraudă, va fi complet eliminată din această ţară şi din întreaga lume. Să sperăm că se va ridica o barieră care să prevină poluarea Pământului cu influenţa insidioasă a masoneriei. Dar marea masă a oamenilor cinstiţi să nu aştepte la realizarea acestui obiectiv al eliminării masoneriei fără dureri şi fără a da dovadă de o vigilenţă neîncetată.
Dacă oamenii cinstiţi şi curajoşi vor da dovadă de lipsă de circumspecţie şi perseverenţă, acest monstru care este francmasoneria va înflori cu şi mai mare forţă şi va comite şi mai mari atrocităţi ca niciodată.”

Alte mărturii

La scurt timp după dispariția lui Morgan, Miller a publicat Illustrations of Masonry cu o introducere înfiorătoare care a fost scrisă „în absența autorului … care a fost răpit și transportat din satul Batavia, în ziua de 11 septembrie 1826, de către un numărul francmasonilor. ”În aceasta Miller a declarat :

Când vedem acum spectacolul năprasnic într-o cameră și un tren de ofițeri nominali cu distincția și ecusoanele lor, poate ne oferă o idee slabă a scenelor trecute și poate satisface o curiozitate inactivă, dar nu produce nimic substanțial. bine sub cer ”.

Deși cartea în sine era îmblânzită în comparație cu o poveste politică pe care ai putea să o citești azi – Morgan a dat un cuvânt cu cuvânt despre o ceremonie de deschidere destul de plictisitoare, de exemplu – ea conținea încă câteva momente suculente care induceau gazpele pentru începutul anului 19 cititori de secol. Morgan a dezvăluit că membrii potențiali trebuie să semneze și să declare un jurământ de loialitate față de masoni și să păstreze învăluit cele mai întunecate secrete ale organizației, toate sub pedepse de tortură și moarte.

Potrivit lui Morgan, unul dintre schimburile la care a fost martor l-a implicat pe diaconul principal al lojei, care a lovit pieptul expus al unui membru recent numit cu vârful unei busole și a emis următoarea amenințare: „Deoarece aceasta este o tortură pentru carnea ta, la fel poate oricând ar trebui să-ți fie mintea și conștiința dacă vreodată ar trebui să încerci să dezvălui ilegal secretele masoneriei.

Curiozitatea morbidă a publicului în legătură cu masonii combinată cu ultrajul față de dispariția notorie a lui William Morgan a ajutat la transformarea cărții într-un bestseller. Din nefericire Morgan nu era în preajmă să se bucure de nimic. În ciuda multor teorii sălbatice Morgan și-ar fi asumat o nouă identitate și a fugit în Canada. Misterul a ceea ce s-a întâmplat cu William Morgan nu a fost niciodată rezolvat.

 

*****************************************************************

Vă promit că voi continua „această călătorie” şi astfel interesul pentru subiect va fi dezvoltat. Cu speranţa că toate aceste lucruri nu vor fi trecute cu vederea, desconsiderate, iar prin acest demers jurnalistic coroborat cu aceste cunoștințe mai mult sau mai puțin vechiculate despre secretele, influența și puterea acestor malefici vor fi cunoscute iar dumneavoastră veți fi cei câştigați, vă mulțumesc pentru atenția acordată.               

Sursa foto : Announcing MyIlluminati | The New Yorker, BBC – Future ,

 Acest material a fost conceput și oferit de către Prof. Dr.Daniel Mihai, redactor-șef al platformei online independente Criteriul Național
Comentarii Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here