Actualitate
Veniturile medii ale unei gospodării din România au ajuns la 6.979 lei: unde se duc cei mai mulți bani
O gospodărie din România a avut, în primul trimestru din 2023, în medie, venituri în valoare de 6.979 de lei și cheltuieli de 5.971 de lei, arată datele Institutului Național de Statistică (INS).
Cheltuielile românilor din mediul urban sunt mai mari decât ale celor din rural, Foto: Shutterstock
Concret, veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul I 2023, în termeni nominali, 6.979 lei pe o gospodărie, reprezentând 2.797 lei pe o persoană, în creştere cu 5,2%, respectiv, cu 5,6% faţă de trimestrul IV 2022, informează INS.
Comparativ cu primul trimestru al anului precedent, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie, au crescut cu 12,1%, iar cele pe o persoană cu 13,0%.
Pe de altă parte, cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost, în trimestrul I 2023, de 5.971 lei pe o gospodărie (2.393 lei pe o persoană) și au reprezentat 85,6% din veniturile totale, în scădere cu 2,5 puncte procentuale faţă de trimestrul IV 2022. Comparativ cu trimestrul I al anului precedent, cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie, au crescut cu 12,2%, iar cele pe o persoană cu 13,1%.
Cum s-au împărțit veniturile
Conform INS, veniturile băneşti medii lunare au fost în primul trimestru din. 2023, de 6363 lei lunar pe o gospodărie (2.550 lei pe o persoană) în creştere cu 4,2 % faţă de trimestrul IV 2022, iar veniturile în natură de 616 lei lunar pe gospodărie (247 lei pe o persoană), în creştere cu 16,4% faţă de trimestrul IV 2022.
Salariile şi celelalte venituri asociate lor au fost de 4.526 lei lunar pe o gospodărie și au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (64,9% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere faţă de trimestrul IV 2022 cu 1,7 puncte procentuale).
La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuție însemnată au avut-o, atât veniturile din prestaţii sociale de 1.483 lei lunar pe o gospodărie (21,3% în trimestrul I 2023, respectiv, 19,9% în trimestrul IV 2022 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât şi veniturile în natură (8,8% în trimestrul I 2023, respectiv, 8,0% în trimestrul IV 2022), formate din valoarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale (1,9% în trimestrul I 2023, respectiv, 1,7% în trimestrul IV 2022) și din valoarea în lei a produselor agroalimentare și nealimentare consumate din resurse proprii (6,9% în trimestrul I 2023, respectiv, 6,3% în trimestrul IV 2022).
În ceea ce privește mediul de rezidenţă, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban în trimestrul I 2023 a fost de 7.706 lei, de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural iar pe o persoană, de 3.303 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural.
Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în trimestrul I 2023, în mediul urban, ponderea salariilor brute şi a altor drepturi salariale ȋn veniturile totale a fost de 71,5%, mai mari cu 17,3 puncte procentuale faţă de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestații sociale a fost de 22,5%, mai mari cu 2,0 puncte procentuale față de cea din mediul urban, iar ponderea veniturilor în natură a fost de 15,2%, de 3,2 ori mai mare față de cea mediul urban.
Cum s-au împărțit cheltuielile
Cheltuielile băneşti medii lunare au fost în trimestrul I 2023, de 5.487 lei pe o gospodărie (2.199 lei pe o persoană) mai mari cu 1,1% față de trimestrul IV 2022, respectiv cu 1,5% la nivel de persoană.
Contravaloarea consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii, în trimestrul I 2023, a fost, în medie, de 485 lei lunar pe gospodărie (194 lei pe o persoană), în creștere cu 16,6% față de trimestrul IV 2022.
În trimestrul I 2023, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de 3.702 lei lunar pe o gospodărie (62,0%) şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor de 1.888 lei pe o gospodărie (31,6%), precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei de 181 lei pe o gospodărie (3,1%).
Cheltuielile, diferite în funcție de mediul de rezidenţă
În mediul urban cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 6.573 lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural, precizează INS.
Potrivit specialiștilor, asta înseamnă că o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 2.817 lei lunar, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural.
Din punct de vedere al structurii cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuții, cotizații și taxe a fost de 35,3% în cheltuielile totale, cu 9,4 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii în cheltuielile totale a fost de 4,4 ori mai mare decât în mediul urban.
Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice în valoare de 1301 lei pe o gospodărie, au deţinut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor (35,1%).
Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile destinate pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili în valoare de 682 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 18,4% și de cele pentru băuturi alcoolice și tutun în valoare de 271 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 7,3%.
Nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor populației a fost cel efectuat pentru educație 24 lei pe o gospodărie (0,7% din cheltuielile totale de consum medii lunare) și cel pentru asigurări și servicii financiare 31 lei pe o gospodărie (0,8% din cheltuielile totale de consum medii lunare).
Actualitate
China, în căutarea creșterii economice pierdute: „Piața imobiliară sângerează”
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, combinată cu probabila majoritate republicană în Congres, prefigurează o intensificare a războiului comercial dintre China și Statele Unite.
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă poate in tensifica un conflict comercial cu China
China a intrat în centrul atenției investitorilor datorită pachetelor de stimulare gândite de Partidul Comunist Chinez, care au impulsionat piețele globale, însă, deși indicii locali și companiile au înregistrat câștiguri impresionante, economia acestui stat se confruntă cu o perioadă de incertitudine odată cu victoria lui Donald Trump, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, companie de investiții pe bursele internaționale.
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, combinată cu probabila majoritate republicană în Congres, prefigurează o intensificare a războiului comercial dintre China și Statele Unite. Potrivit analiștilor internaționali, Trump 2.0 va fi deosebit de imprevizibil, împreună cu amploarea potențială a politicilor sale protecționiste.
Relațiile dintre președintele ales și Xi Jinping sunt, în prezent, foarte ambivalente, recentele schimburi de replici dintre lideri evidențiind calmul dinaintea furtunii. Climatul economic al Chinei este mult mai puțin favorabil decât în timpul primului mandat al lui Trump, iar amenințarea iminentă a unor tarife de 60% la exporturile chinezești a crescut așteptările pieței pentru noi pachete de stimulare care să atenueze efectele unui război comercial iminent.
Originile dificultăților Chinei
Provocările economice actuale ale Chinei – riscul de stagnare, prăbușirea pieței imobiliare și lipsa stimulentelor pentru consumul discreționar – sunt, în mare parte, o consecință a politicilor țării din perioada pandemiei. Politica strictă „zero COVID”, menită să oprească drastic răspândirea virusului, a avut un impact prelungit (și încă vizibil) asupra cheltuielilor consumatorilor și întreprinderilor chineze, explică Radu Puiu.
Această încetinire economică a condus la presiuni deflaționiste, creând un ciclu de restrângere a cheltuielilor și investițiilor și o stagnare generală a economiei chineze. Climatul economic nefavorabil a slăbit încrederea capitalului global în China, în timp ce primele de risc insuficiente au alimentat o scurgere de capital din țară.
Ce s-a schimbat în trimestrul al treilea din 2024
La sfârșitul lunii septembrie, banca centrală a Chinei a anunțat cel mai avansat program de stimulare de la pandemie, reducând costurile de finanțare externă pentru a stimula piața imobiliară deja slăbită. Sprijinul a inclus, de asemenea, împrumuturi pentru răscumpărări pe scară largă de acțiuni de către societățile cotate la bursa chineză.
Această „injecție” de lichidități a propulsat acțiunile interne, împingând indicii CSI 300 și Hang Seng din Hong Kong în teritoriul pieței de creștere. Optimismul s-a extins la companiile cu o expunere semnificativă la piața chineză, inclusiv la marile mărci europene de lux, subliniază analistul XTB România.
Dovada că nimic nu durează la nesfârșit
Cu toate acestea, entuziasmul a fost de scurtă durată, deoarece au apărut întrebări și îndoieli cu privire la planurile de viitor ale guvernului. De la începutul lunii octombrie, acțiunile chineze s-au confruntat cu pierderi semnificative, indicele CSI 300 scăzând cu 7% de la vârful său recent. Este vorba despre cea mai mare scădere într-o singură zi din 2020.
Pentru moment, piața nu este convinsă de impactul pe termen lung al măsurilor implementate. Efectele tangibile ale acestor soluții vor avea nevoie de timp pentru a se materializa, iar atenția investitorilor este concentrată pe datele macroeconomice și pe evoluția dinamicii comerciale cu Statele Unite.
În prezent, condițiile economice din China sunt considerate mixte. Inflația scăzută indică slăbiciunea consumatorului intern, în ciuda faptului că guvernul local nu a renunțat la cheltuieli pentru a stimula economia.
Ratingurile de credit ale Chinei sunt clasificate drept pozitive, deși previziunile devin deja negative (în principal din cauza nivelului ridicat al datoriilor și a pieței imobiliare slabe). Modelul de prognoză al Bloomberg sugerează că există o probabilitate de 15% ca China să intre în recesiune în următoarele 12 luni.
Inflația și cererea internă
Planurile de atingere a obiectivelor de creștere stabilite pentru economia chineză au fost puse la grea încercare la mijlocul anului 2023, când China a intrat într-o perioadă de deflație.
Timp de aproape șase luni, țara s-a confruntat cu presiunea scăderii prețurilor, care a demotivat cererea internă deja problematică. Perioada deflaționistă s-a încheiat la începutul anului 2024, reflectând efectul întârziat al reducerilor ratelor dobânzii din vară. Cu toate acestea, inflația este încă departe de ținta Băncii Populare a Chinei (PBOC), stabilită la aproximativ 3%.
Presiunea deflaționistă din China este o consecință a unei cereri de consum extrem de scăzute, care nu a reușit să se redreseze și să revină la nivelurile anterioare pandemiei. Indicele de încredere a consumatorilor chinezi se situează la minime istorice de aproape doi ani, iar ponderea consumului în PIB-ul Chinei este semnificativ mai mică decât media globală, conform datelor Băncii Mondiale (53%, față de 75%). Cu toate acestea, guvernul chinez a exclus în mare măsură consumatorii din pachetele sale de stimulare.
Politica de transfer a Chinei în secolul XXI sprijină în principal investițiile în industrie și în sectorul imobiliar, în detrimentul gospodăriilor chineze, care sunt împovărate de costurile ridicate ale locuințelor și de creșterea lentă a salariilor. Dinamica prețurilor la alimente rămâne, de asemenea, nefavorabilă: inflația la produsele alimentare a depășit în mod disproporționat atât CPI, cât și inflația de bază (3,3%).
Piața imobiliară „sângerează”
Perspectivele economice ale Chinei se află în prezent sub presiune din cauza slăbiciunii sectorului imobiliar, care reflectă probleme mai ample, cum ar fi demografia nefavorabilă, șomajul ridicat în rândul tinerilor și slăbirea cererii.
Creditele ieftine pentru dezvoltatori și cerința unui avans de 100% înainte de începerea proiectelor de construcții rezidențiale au impulsionat piața imobiliară în secolul XXI până la punctul în care ponderea sa în PIB a început să se apropie de 30%.
Temându-se de natura speculativă a sectorului, guvernul a introdus în 2020 criterii de îndatorare pentru dezvoltatorii care doresc să contracteze noi împrumuturi. Ca urmare a acestei noi politici, jumătate dintre dezvoltatorii chinezi au pierdut accesul la lichidități, multe proiecte au fost oprite, iar peisajul țării a devenit plin de orașe fantomă pline de zgârie-nori neterminați.
Cu toate acestea, încetinirea ofertei nu a condus la noi creșteri de prețuri, deoarece a prevalat efectul unei cereri și mai slabe. Scăderea populației începând cu 2022, creșterea șomajului în rândul tinerilor (18,8% în august) și încetinirea urbanizării sunt printre principalele motive ale prăbușirii continue a prețurilor locuințelor în China, subliniază analistul financiar din cadrul XTB România.
Politica monetară
La reuniunea Politburo din septembrie, liderii de top ai Chinei au solicitat reduceri semnificative ale ratelor dobânzilor și măsuri de prevenire a unor noi scăderi pe piața imobiliară, marcând cel mai puternic angajament de până acum pentru stabilizarea acestui sector cheie. Se așteaptă ca reducerile peste așteptări ale ratei dobânzii de bază pentru împrumuturi (LPR) să contribuie la stabilizarea pieței imobiliare pe termen scurt.
Ce influențează aceste rate? Majoritatea creditelor noi și restante din China se bazează pe LPR pe un an, în timp ce rata pe cinci ani afectează ratele ipotecare și alte credite pe termen lung. Recent, cei mai mari creditori de stat din China au redus ratele dobânzilor la depozite pentru a compensa impactul ratelor scăzute ale împrumuturilor asupra marjelor lor în scădere.
La 21 octombrie, rata dobânzii pe un an a fost redusă de la 3,35% la 3,10%. Banca Populară a Chinei reduce ratele dobânzilor pentru a consolida slăbirea economiei. Cu toate acestea, va mai dura până se va materializa, efectul real al acestor modificări.
Piața bursieră prinde viață
Programul băncii centrale chineze destinat finanțării împrumuturilor pentru răscumpărări de acțiuni a oferit un sprijin imediat pentru prețuri, după cum reiese din amploarea creșterilor recente ale indicilor chinezi. Până în prezent, aproape 50 de companii au solicitat o linie de credit specială, care ar putea totaliza peste 45 de miliarde de dolari.
Imaginea pieței chineze s-a schimbat în mod clar de la stagnarea observată în perioada 2021-2023. Deși ar putea părea că o creștere de o asemenea amploare este mai degrabă rezultatul închiderii pozițiilor short de către fondurile speculative, măsurile de stimulare deja implementate au pus primele baze pentru un program masiv de redresare economică în China.
Ce înseamnă acest lucru pentru indicele bursier CHN.cash? Amploarea măsurilor implementate pare să reducă semnificativ scenariul unei scăderi la nivelurile observate înainte de primele rapoarte privind schimbările economice, punctează Radu Puiu.
Cu toate acestea, este, de asemenea, posibil să aibă loc marcarea profiturilor după creșterea bruscă. În acest moment, se pare că factorul cheie care va defini viitoarele mișcări ale prețurilor va fi dacă PBOC introduce noi măsuri de stimulare și dacă aceste decizii determină companiile chineze să genereze venituri și profituri mai mari. În prezent, al doilea element rămâne extrem de incert.
Actualitate
„Cine mai e și ăsta?”. Un prezentator de televiziune, alegerea lui Trump pentru șefia Pentagonului
Președintele ales Donald Trump a surprins Washingtonul prin nominalizarea lui Pete Hegseth, un comentator conservator și gazdă de televiziune, pentru funcția de secretar al apărării. Această alegere a fost neașteptată, deoarece se anticipa că Trump va alege pe cineva cu experiență.
Pete Hegseth, un comentator conservator, ales la șefia Pentagonului FOTO Pete Hegseth / Facebook
Oficialii din securitatea națională și analiștii Apărării s-au pregătit pentru surprize din partea lui Trump, după ce au trecut prin primii patru ani de mandat. Dar chiar și așa, ei spun că numirea lui Pete Hegseth ca Secretar al Apărării i-a luat complet prin surprindere, relatează POLITICO.
„[Trump] pune cea mai mare valoare pe loialitate”, a declarat Eric Edelman, care a fost oficialul de top al Pentagonului în timpul administrației Bush, într-un interviu. „Se pare că unul dintre criteriile principale care este folosit este cât de bine îl apără oamenii pe Donald Trump la televizor?”
„Cine naiba este tipul ăsta?” a spus un lobbist al industriei de apărare căruia i s-a acordat anonimatul. Acesta a spus că sperau la „pe cineva care are o experiență extinsă în apărare. Acesta ar fi un început bun.”
Selecția lui Hegseth a atras imediat critici din partea liderilor grupurilor de veterani, care s-au opus numirii lui încă din primul mandat al lui Trump, când a fost vehiculat pentru funcția de secretar al Departamentului pentru Afaceri ale Veteranilor. Hegseth este fost director executiv al Vets for Freedom și fost CEO al Concerned Veterans for America, un grup finanțat de frații Koch, care pledează pentru externalizarea serviciilor de sănătate pentru veterani.
„Hegseth este, fără îndoială, cel mai puțin calificat nominalizat pentru funcția de secretar al Apărării din istoria Americii. Și cel mai evident politic. Pregătește-te, America,” a declarat Paul Rieckhoff, fondatorul Independent Veterans of America, într-o postare pe X, marți seara.
Rieckhoff a spus că a crezut că Hegseth — „un războinic media, cultural și politic extrem de eficient și feroce pentru MAGA, loial și de încredere pentru Trump” — ar fi ales de Trump pentru funcția de șef de cabinet sau secretar de presă.
„Foarte Trump”, a comentat un alt lobbyist din industrie. „Sunt sigur că l-au verificat.”
În timpul primei administrații Trump, Hegseth a jucat un rol esențial în mai multe episoade în care Trump a intervenit în sistemul de justiție militară pentru a acorda clemență unor militari condamnați pentru crime de război.
Această nominalizare asigură că audierea de confirmare va fi un spectacol televizat de neratat, cu o personalitate de televiziune combativă, obișnuită să dezbată probleme de securitate națională și războaie culturale, confruntându-se cu o Comisie a Senatului pentru Servicii Armate, unde se vor găsi atât susținători prietenoși, cât și critici gata să laude sau să condamne alegerea președintelui.
„Cea mai stupidă expresie de pe planeta Pământ în armată este diversitatea este forța noastră,” a spus Hegseth într-un podcast luna aceasta.
Pe fondul temerilor că Trump ar putea folosi prerogativele sale de comandant suprem pentru a epura generalii de top sau funcționarii civili și pentru a politiza Departamentul Apărării, alegerea lui Trump pentru funcția de șef al Pentagonului a confirmat explicit că ar putea viza liderii militari, inclusiv pe președintele Statului Major General, Gen. C.Q. Brown, pentru a elimina programele de diversitate și incluziune din agenție.
„În primul rând, trebuie să-l concediezi pe președintele Statului Major General,” a spus Hegseth, răspunzând la întrebarea gazdei podcastului Shawn Ryan despre reformarea armatei. „Orice general care a fost implicat, orice general, amiral, oricine, care a fost implicat în vreun rahat legat de DEI (Diversitate, Echitate și Incluziune) sau alte prostii woke, trebuie să plece.”
Într-o apariție la Fox anul acesta, Hegseth a cerut o schimbare fundamentală a priorităților militare ale SUA, avertizând că actualul accent pe diversitate și incluziune slăbește apărarea Americii.
Actualitate
John Ratcliffe, fost director al Serviciului Naţional de Informaţii, nominalizat șef al CIA
Preşedintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat marţi că îl nominalizează pe John Ratcliffe, fost director al Serviciului Naţional de Informaţii al SUA (Director of National Intelligence, DNI) la sfârşitul primului său mandat, pentru funcţia de director al CIA, relatează Reuters.
John Ratcliffe, fost director al Serviciului Naţional de Informaţii, propus director CIA FOTO EPA-EF
Ratcliffe a fost şeful DNI de la sfârşitul lunii mai 2020 până în ianuarie 2021, când Trump şi-a încheiat mandatul.
El a fost copreşedinte al Centrului pentru Securitate Americană, un think-tank care susţine poziţiile lui Trump, şi l-a consiliat pe fostul preşedinte republican pe probleme de securitate naţională în timpul campaniei sale din 2024.
„Aştept cu nerăbdare ca John să fie prima persoană care a activat vreodată în cele mai înalte două poziţii ale comunităţii noastre de informaţii. El va fi un luptător neînfricat pentru drepturile constituţionale ale tuturor americanilor, asigurând în acelaşi timp cele mai înalte niveluri de securitate naţională şi PACE PRIN FORŢĂ”, a transmis Trump în comunicatul prin care anunţă nominalizarea lui Ratcliffe în funcţia de director al CIA.
Ratcliffe, fost membru al Camerei Reprezentanţilor, a promis la audierea sa de confirmare în fruntea DNI, în mai 2020, că va oferi „informaţii obiective şi la timp”.
El a mai spus că va monitoriza îndeaproape probleme precum armata iraniană, programul de arme nucleare al Coreei de Nord şi ingerinţa străină în alegerile din SUA.
După ce Ratcliffe a fost confirmat ca şef al DNI în 2020 de Senatul cu majoritate republicană, toţi senatorii democraţi au votat împotriva nominalizării sale, invocând lipsa de experienţă şi partizanatul lui, potrivit Agerpres.
Este de așteptat ca Ratcliffe să fie aprobat fără probleme în funcţia de director al CIA, având în vedere faptul că Senatul se va afla sub controlul republicanilor anul viitor.
-
Actualitateacum 3 zile
Maria Tebieș, ispita medic rezident de la „Insula iubirii”, a apărut într-un film porno. Scene fierbinți, alături de Eva Kent
-
Politicaacum o zi
INTERVIU Cristina Dumitrache, PSD Constanța: Un parcurs dedicat sănătății și cetățenilor
-
Comunicateacum o zi
Comunicat de presă „PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!“
-
Actualitateacum 3 zile
OMV Petrom începe execuția proiectului fotovoltaic de la Işalniţa. Când va fi gata
-
Turismacum 3 zile
Alege Bonaventura pentru vacanța ta din 2025! Uite croaziere, sejururi și circuite la ofertă!
-
Actualitateacum 2 zile
Planul lui Trump de a curăța armata americană de generalii «woke»
-
Breakingacum 2 zile
Când va fi deschis LOTUL 3 de pe A0 – Sud? Ionel Scrioșteanu „Dacă lucrau cum au lucrat în ultima lună și astă-vară, acum aveam dare în trafic”
-
Actualitateacum 3 zile
Cum arată cea mai nouă și modernă Unitate de Primiri Urgențe de la un spital din România