Unul dintre cele mai noi și totodată valoroase, chiar îndrăznețe pelicule de lung metraj românesc și posibil considerate „cele mai bune filme” din portofoliul titratului regizor român Tudor Giurgiu din întreaga sa carieră este filmul intitulat sugestiv “Libertate”.
Este un film de acţiune, care nu-şi propune să dea răspunsuri, ci să ne reamintească de o serie de întrebări pe care încă le mai avem la 34 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989…
L-am putut viziona pe marile ecrane și vi-l recomand cu încredere și dumneavoastră, chiar dacă nu mă credeți.
În acest film, spectrul curentului de tristă amintire al ideologiei nocive a comunismului are acea forță de a marca poveștile reale sau atât de bine imaginate din preajma unui moment emblematic din istoria României – Revoluţia Română din fatidicului an 1989.
Inspirat din fapte reale, ”Libertate” proiectează o poveste mai puţin cunoscută întâmplată la Sibiu, în timpul Revoluţiei din 1989.Totul se desfășoară în orașul Sibiu, în luna decembrie a anului 1989. În haosul generat de protestele mulțimii împotriva autorităților, o unitate de miliție devine ținta unui asalt violent care degenerează într-o confruntare sângeroasă între soldați, milițieni, securiști și civili. Încercând să scape de asediu, căpitanul de miliție Viorel e capturat de Armată și acuzat că e terorist.
Talentatul și tânărul regizor român Tudor Giurgiu dă frâu liber imaginației și cu o inspirație dublate de jocul unor actori maturi oferă publicului astfel o pagină nouă, cu adevărat cutremurătoare a unor evenimente tragice petrecute în orașul Sibiu.
Această producție, filmată în anii pandemici (2021-2022) gravitează în jurul unei viziuni pe deplin ancorate în realitatea frustă, plină de cruzime și fatalism al luptelor pentru putere, interese și dreptate în schimbarea polilor puterii politice din acele timpuri.
Filmul oferă de asemenea și trumiteri despre noțiuni de morală, din moment ce conceptul de „libertate” este atât de complex și vehement dezbătut.
Nu se poate deloc minimaliza faptul că nu prea există nicio tipologie de „personaj pozitiv”, de oameni buni, din moment ce morala filmului este aceea de a afla „cine a tras în noi” și cine sunt eroii problematici care au tipologii de dictatori autentici.
Filmul practic preia din viziunea unor foști și actuali milițieni, cu opoziția tagmei de securiști și a altor cadre de nădejde ale fostului (și chiar actualului) regim PCR metamorfozat în FSN, cu accent pus pe multitudinea de evenimente dramatice de la Sibiu.
Practic, fără a denatura adevărul istoric, după momentul Revoluției, în lipsa unor verdicte clare venit din partea Justiției, s-a constituit o formă „de supraviețuire” a felului de a avea parte de conceptu de libertate individuală.
Singura evocare a personajului colectiv – poporul român este realizată în debutul și finalul filmului, cu accent pus pe detalii și pe setea de a clama dreptatea și adevărul, în lumina eliberării de jugul nemilos al tiraniei comuniste.
Această formulă transpune din realitatea încă neconfirmată de Dosarul Revoluției și procesele înadins întârziate, cum anume oamenii din fosta Securitate ar fi tras în populația civilă care a participat și s-a răzvrătit împotriva regimului comunist condus de Nicolae Ceaușescu.
Narațiunea conform căreia „Armata e cu noi” și care ne-ar fi apărat de către teroriștii imaginari „cei care au otrăvit apa etc
De asemenea, unul dintre punctele fixe ale acestei pelicule are un fir roșu conducător, iar simbolistica și dialogurile aprinse duc cu gândul la faptul că orcine spune că Securitatea e curată e transformat instant în victimă, în “dușman” și este pedepsit aspru.
De altfel, „Libertate” mult clamată ne aruncă în acea dilemă existențială, dreptul la a cunoaște adevărul rămâne practic nerezolvat, iar moralitatea reprezentată de multitudinea de personaje și povestea lor duc mai departe acel aer istoric și legendar al preluării puterii de la foștii comuniști la noii „salvatori ai patriei.”
Din moment ce nu se elucidează cine a tras în populația României, pe parcursul a celor aproape o sută zece minute.
Doamna Cecilia Ștefănescu (scenarist) și Tudor Giurgiu (regizor și scenarist) au construit povestea aproape de tagma securiștilor, milițienilor și cadrelor armatei. De altfel, prin această convenție arta cinematografică nu poate fi acuzată deloc de vreun sentiment de părtinire.
În Sibiu, în haosul lunii decembrie a anului 1989, mai mulți bărbați – securiști, militari, civili sunt ținuți ostatici într-o piscină dezafectată și acuzați că sunt teroriști.
Din distribuția filmului fac parte unii dintre cei mai îndrăgiți actori ai momentului – Iulian Postelnicu, Mirela Oprișor, Alex Bogdan, Alexandru Papadopol, Alex Calangiu, Andreea Grămoșteanu, Cuzin Toma, Leonid Doni, Andi Vasluianu, Ștefan Iancu sau Ionuț Caras.
Am sesizat cu mare atenție și faptul că, de altfel regizorii Cecilia Ștefănescu și Tudor Giurgiu au reușit să realizeze un lucru simplu, mai precis să pună în peliculă o întâmplare din realitate cu ajutorul mijloacelor artistice, chiar dacă nu fac dreptate și nici nu realizează acte de justiție sau moralitate.
Întâmplarea imaginară din Sibiu este însă plină de semnificații. Iar autorii au meritul de a o ecraiza artistic.Demn de reținut și poate memorabil e aspectul referitor la introducerea securiștilor într-un bazin de înot care dă frâu imaginației cadrelor militare, care-și arogă dreptul de a se purta despotic.
Vinovații fiind închiși într-o zonă destinată distracției, devin iritați și savoarea dialogurilor și a situațiilor conflictuale relevă calitățile acestora la cel mai înalt nivel psihologic și actoricesc. Securiștii care dețineau din umbră influență și putere sunt practic anihilați pe fundul unui bazin, asemenea unor dușmani și trădători ai patriei, chiar dacă practic interpretările sunt eronate și lasă deschisă discuția despre diada vinovăție vs. nevinovăție.
Această impresionantă și dură peliculă intitulată inspirat „Libertate” este o co-producţie România-Ungaria, produs de Libra Films şi Mythberg Films şi distribuit în România de Transilvania Film. Pentru distribuţia internaţională, filmul a fost achiziţionat de compania londoneză Reason8.
Filmul regizat de Tudor Giurgiu a fost premiat la Festivalul de Film de la Sarajevo, la Cinefest Miskolci în Ungaria, la Festivalul International de Film Transilvania si a fost selecționat în competiția oficială a Festivalului de Film de la Namur (Belgia).
În concluzie, această peliculă oferă fără filtru o imagine realistă a unei perioade pline de haos și tulburări cu aer revoluționar, dar pune sub semnul întrebării istorisirile deja stabilite și, cel mai important, creează un scenariu palpitant care cu siguranță captează atât atenția spectatorilor cât și nivelul psihologic al cinefililor.
Trailer oficial:
Sursa foto :https //google.com
Prezentarea acestei cronici de film a fost realizată de către domnul profesor. dr. Daniel Mihai, redactor al platformei BPNews.Toate drepturile rezervate!
