Actualitate
Hamas, îngrijorată de noua ofensivă israeliană: ar face „zecii de mii de morți și răniți”
Organizația islamistă Hamas a susținut sâmbătă că o ofensivă israeliană asupra orașului Rafah ar putea face „zeci de mii de morţi şi răniţi” în acest oraş din sudul Fâşiei Gaza.
Tabără de refugiați lângă Rafah FOTO EPA-EFE
Orașul Rafah, situat la 30 de kilometri sud de Gaza, este ultimul refugiu pentru sute de mii de civili palestinieni pe care prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a anunţat că vrea să-i evacueze, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Hamas se teme de noua ofensivă israeliană
Mai mulţi martori au semnalat sâmbătă noi lovituri israeliene asupra sectorului Rafah, unde trăiesc în prezent peste 1,3 milioane de palestinieni, în mare majoritate civili fugiţi din calea războiului.
După ce a ordonat miercuri armatei să pregătească ofensiva asupra Rafah, Netanyahu a cerut vineri un „plan combinat” pentru „evacuarea” civililor şi „distrugerea” Hamas în acest oraş.
„Avertizăm despre o catastrofă şi un masacru ce ar putea avea ca rezultat zeci de mii de martiri şi răniţi”, a transmis sâmbătă Hamas, adăugând că face responsabile pentru posibile repercusiuni „administraţia americană, comunitatea internaţională şi ocupaţia israeliană”.
Ministerul Sănătăţii din Gaza, aflat sub controlul Hamas, a anunţat sâmbătă 110 morţi pentru ziua de vineri, dintre care 25 în lovituri la Rafah.
Războiul din Gaza a fost declanşat de un atac fără precedent efectuat pe 7 octombrie de către comandouri ale Hamas infiltrate în sudul Israelului, făcând peste 1.160 de morţi, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ realizat de AFP pe baza datelor oficiale israeliene.
Ca represalii, Israelul a promis că va „distruge” Hamas, aflată la putere în Gaza din 2007 şi pe care o consideră organizaţie teroristă, la fel ca Statele Unite şi Uniunea Europeană.
Aproximativ 1,7 milioane de palestinieni din Gaza, conform ONU, dintr-o populație totală de 2,4 milioane, şi-au părăsit casele, mulţi dintre ei strămutaţi de mai multe ori pe teritoriul devastat, asediat de Israel şi scufundat într-o criză umanitară majoră.
Preocupări pentru soarta civililor
După oraşul Gaza şi apoi Khan Younis, armata israeliană vizează acum o operaţiune la sol în Rafah.
Acest oraş situat la graniţa închisă cu Egiptul adăposteşte mii de palestinieni care au fugit de bombardamentele şi luptele din nordul micului teritoriu în timp ce acestea se deplasau spre sud. Ei sunt în prezent masaţi, în condiţii umanitare disperate, în acest oraş transformat într-o tabără gigantică.
„Este imposibil de a atinge obiectivul războiului fără eliminarea Hamas lăsând patru batalioane Hamas în Rafah”, iar acest lucru necesită ca „civilii să evacueze zonele de luptă”, a declarat Benjamin Netanyahu.
Dacă armata „invadează Rafah, aşa cum a declarat Netanyahu, vor avea loc masacre şi noi vom putea să ne luăm rămas bun de la întreaga umanitate”, a declarat Adel al-Hajj, un bărbat care s-a refugiat în oraş.
„Forţarea a peste un milion de palestinieni strămutaţi în Rafah să fie evacuaţi din nou fără a găsi un loc sigur unde să meargă ar fi ilegal şi ar avea consecinţe catastrofale”, a declarat Nadia Hardman, specialist în drepturile migranţilor şi refugiaţilor pentru Human Rights Watch.
ONU şi chiar Statele Unite, principalul aliat al Israelului, sunt preocupate de soarta civililor. „Desfăşurarea unei astfel de operaţiuni acum (în Rafah, n. red.) fără planificare şi gândire într-o zonă ce adăposteşte un milion de oameni ar fi un dezastru”, a avertizat Departamentul american de Stat.
Biden: răspunsul Israelului este „excesiv”
Preşedintele american Joe Biden şi-a ridicat serios tonul joi faţă de Israel, considerând că „răspunsul în Fâşia Gaza” la atacul din 7 octombrie este „excesiv”.
Noi discuţii între reprezentanţii Qatarului şi Egiptului, două dintre ţările mediatoare alături de Statele Unite, şi Hamas pentru a încerca să se ajungă la un acord de armistiţiu ce ar include un schimb de prizonieri palestinieni şi ostatici, s-au încheiat vineri la Cairo. Un oficial al Hamas a declarat pentru AFP ca mişcarea „aşteaptă un răspuns din partea Israelului”.
În atacul din 7 octombrie, aproximativ 250 de persoane au fost răpite din Israel şi duse în Gaza. Un armistiţiu de o săptămână în noiembrie a permis eliberarea a 105 ostatici şi 240 de prizonieri palestinieni deţinuţi de Israel. Potrivit Israelului, 132 de ostatici sunt încă deţinuţi în Gaza, dintre care 29 se crede ca au murit.
Actualitate
Acrobații ruși de pe Empire State Building, sărut pasional după ce au fost eliberați. Cum au reușit să pună în aplicare cascadoria
Cuplul care miercuri a urcat până în vârful clădirii Empire State Building a fost eliberat sub control judiciar joi, în urma unei scurte înfățișări în instanță. Cei doi au fost puși oficial sub acuzare pentru cascadoria prin care și-au marcat logodna.
Cei doi au fost eliberați din arest sub control judiciar FOTO: Instagram/angela_nikolau
Îndrăgostiții, care locuiesc în prezent în East Orange, New Jersey, au ținut prima pagină a ziarelor și au captivat întreaga metropolă după ce au escaladat turla faimoasei clădiri pentru a se logodi sub privirile lumii întregi.
Cei doi, Ivan Kuznețov (32 de ani) și Angelina Nikolau (33 de ani), au fost aduși în fața instanței joi dimineață, după ce au petrecut prima noapte de după logodnă în celule de arest separate. Aceștia au apărut în fața judecătorului purtând aceleași haine negre cu care au fost văzuți făcând escalada în cursul zilei de miercuri, potrivit 6abc.
Acuzațiile oficiale aduse împotriva lor includ punerea în pericol a vieții altor persoane prin imprudență, pătrundere prin efracție și distrugere, printre altele.
Inculpații nu au pledat nici vinovați, nici nevinovați, însă avocatul lor a declarat că procuratura a exagerat încadrarea juridică a faptelor. Cei doi au fost eliberați sub control judiciar până la următoarea înfățișare, programată pe 24 august.
„Chiar și reprezentanții Empire State Building au confirmat că nu a existat niciun risc sau pericol pentru chiriași, pentru vizitatorii de pe platforma de observație sau pentru oricine altcineva din clădire”, a declarat avocatul Jason Krinsky.
După ce au ieșit din tribunal și s-au îndreptat spre o stație de metrou din apropiere, urmăriți de reporteri și fotografi, cei doi s-au oprit pe trepte și s-au sărutat lung.
Sursa X / @BKriegstein
Cum au reușit să pună în aplicare cascadoria
Miercuri, Angelina Nikolau (33 de ani), cunoscută ca Angela, și Ivan Kuznețov (32 de ani), cunoscut sub numele de Ivan Beerkus, și-au dus povestea de dragoste la o înălțime de aproximativ 440 de metri deasupra orașului torid. Aceștia au urcat pe faimoasa clădire din New York, au afișat un banner negru pe care scria „Când puterea dragostei va învinge dragostea de putere, lumea va cunoaște pacea” și s-au logodit.
Imaginea 1/2:
Cerere in casatorie cuplu Empire State Building FOTO: Instagram/angela_nikolau
După ce momentul lor romantic s-a încheiat în cătușe, Kuznețov a declarat ulterior poliției din New York (NYPD) că a vrut „să facă ceva special pentru logodna sa”, potrivit procurorilor.
Nikolau și Kuznețov au intrat în Empire State Building ca simpli vizitatori cu o seară înainte de cascadorie și s-au ascuns în interior după ora închiderii, conform unei surse din cadrul poliției. Aceștia au cumpărat bilete pentru platforma de observație în aer liber de la etajul 86 marți, la ora 21:00, cu aproximativ două ore înainte de oprirea accesului pentru public.
La fel ca cei peste 2,5 milioane de turiști care vizitează anual clădirea, cei doi au așteptat cel mai probabil la coadă alături de oameni veniți din toate colțurile lumii, care umplu holul somptuos al clădirii, decorat cu o scară monumentală și o machetă impunătoare, întinsă pe două etaje, a acestui simbol Art Deco.
În hol, vizitatorii trebuie să treacă printr-un filtru de securitate similar celor din aeroporturi, cu verificarea bagajelor și scanare cu raze X. Atât Nikolau, cât și Kuznețov au trecut de acest control, a precizat oficialul.
Imaginile de pe camerele de supraveghere i-au surprins ulterior pe cei doi ascunzându-se în complexul platformei de observație. O altă sursă din cadrul anchetei afirmă că aceștia s-ar fi ascuns într-o cameră tehnică înainte de închiderea programului pentru public.
Anchetatorii sunt de părere că cei doi au sperat să își monetizeze conturile de pe rețelele sociale și să își facă publicitate pentru un nou documentar, a declarat o sursă din poliție pentru CNN.
Actualitate
Amenințat cu moartea în urma eliminării de la Mondial, fostul selecționer al Coreei a fugit din țara natală
Criza provocată de eliminarea premature a Coreei de Sud de la Cupa Mondială continuă să producă efecte puternice. În centrul scandalului se află fostul selecționer Hong Myung-bo, care a fost surprins în ultimele ore pe aeroport, pregătindu-se să plece spre Statele Unite.
Hong Myung-bo a fugit din Coreea Foto/Getty
Vizibil afectat de evenimentele din ultimele zile, tehnicianul a încercat să evite atenția publicului și a presei. Potrivit informațiilor publicate de sportal.bg, Hong Myung-bo a fost supus unui val de amenințări cu moartea după eșecul naționalei sud-coreene la turneul final, iar situația l-ar fi determinat să părăsească țara de teama pentru propria siguranță.
Revenire de coșmar în Coreea de Sud
Revenirea delegației sud-coreene după eliminarea de la Cupa Mondială s-a transformat într-un moment extrem de dificil. Hong Myung-bo și o parte dintre jucători au ajuns marți dimineață pe aeroportul din Incheon, sperând să evite reacțiile suporterilor după eșecul de la turneul final.
Planul nu a funcționat însă. Zeci de fani i-au așteptat la sosire și și-au exprimat nemulțumirea prin huiduieli și proteste. Presiunea asupra fostului selecționer a crescut și mai mult după ce acesta și-a prezentat demisia la doar o zi de la eliminare.
Hong Myung-bo a fost criticat inclusiv de președintele Coreei de Sud, iar mai multe grupuri de suporteri au cerut ca acesta să nu mai antreneze niciodată în țară. Situația a devenit și mai gravă după apariția unor amenințări cu moartea la adresa fostului selecționer, caz care face în continuare obiectul unei anchete.
Actualitate
Cozi uriașe la benzinării în Rusia: șoferii primesc doar 20-30 de litri de combustibil. Reacția lui Putin
Rusia se confruntă cu o criză tot mai gravă a combustibilului, în urma atacurilor cu drone lansate de Ucraina asupra infrastructurii petroliere rusești, care au afectat o parte importantă a capacității de rafinare a țării.
Criză de carburanți în Rusia FOTO:X
Cozi de kilometri la benzinării au devenit o imagine obișnuită în numeroase regiuni ale Federației Ruse, inclusiv în capitala Moscova. Mulți șoferi sunt nevoiți să aștepte ore întregi pentru a alimenta, iar în unele zone stațiile de carburanți au rămas fără combustibil.
Atmosfera este una de îngrijorare și incertitudine în rândul populației.
„Sunt profund speriată de incertitudine și de lipsa unei înțelegeri clare asupra direcției în care se îndreaptă situația”, a declarat Irina, o locuitoare din Moscova aflată la coadă pentru a-și alimenta mașina, scrie aljazeera.
La rândul său, Igor, un alt locuitor al capitalei ruse, avertizează asupra efectelor economice pe care le-ar putea avea agravarea crizei.
„Cred că lucrurile pot scăpa de sub control dacă această criză determină închiderea unor industrii importante”, a spus acesta.
Cei doi au solicitat ca numele lor de familie să nu fie făcute publice.
Experții avertizează că scumpirea carburanților va duce inevitabil la majorarea costurilor de transport și, ulterior, la creșteri importante de prețuri pentru bunuri și servicii.
Stanislav Mitrakhovich, expert în cadrul Fondului Național pentru Securitate Energetică și profesor la Universitatea Financiară din Rusia, consideră că autoritățile au subestimat gravitatea situației.
„Criza este profundă, însă pentru mult timp autoritățile ruse au refuzat să o recunoască”, a declarat acesta.
Potrivit expertului, reacția întârziată a autorităților a contribuit la pierderea încrederii populației și la apariția cumpărăturilor de panică.
„Dovezile indirecte indică faptul că atacurile cu drone ucrainene au dezactivat aproximativ un sfert din capacitatea de rafinare a petrolului din Rusia. Cererea sezonieră a contribuit, de asemenea, la problemă. Criza a dus la creșterea prețurilor la combustibil și la penurii locale, deoarece unele regiuni pur și simplu nu au rafinării de petrol”, a explicat Mitrakhovich.
Criză de combustibil în Rusia după loviturile Kievului. Generalul Sîrski: „Se vede pe câmpul de luptă”
Acesta a subliniat că situația este și mai dificilă în regiunile aflate în apropierea frontului.
„Măsurile de restricționare și raționalizare a vânzărilor de combustibil sunt aplicate acolo de mult timp”, a precizat expertul.
Pentru a limita efectele crizei, autoritățile ruse au introdus măsuri de raționalizare a carburanților. În multe regiuni, vânzările sunt limitate la 20-30 de litri pentru fiecare vehicul, iar alimentarea în recipiente sau canistre este interzisă.
Guvernul de la Moscova a interzis deja exporturile de benzină și combustibil pentru aviație și analizează în prezent posibilitatea suspendării exporturilor de motorină.
În paralel, autoritățile au relaxat temporar standardele privind calitatea carburanților, permițând comercializarea pe piața internă a unor produse de calitate inferioară.
În Crimeea aflată sub control rusesc a fost instituită stare de urgență, în timp ce autoritățile încearcă să prioritizeze aprovizionarea sectorului agricol înaintea sezonului de recoltare, pentru a evita afectarea producției alimentare.
Pentru a acoperi deficitul intern, Rusia a început să importe combustibil din state vecine, precum Belarus, dar și din Asia. Potrivit unor surse din industrie citate de Reuters, Moscova a importat deja între 60.000 și 80.000 de tone de benzină din India și intenționează să aducă lunar aproximativ 400.000 de tone din diverse țări.
Președintele Vladimir Putin a recunoscut existența problemelor, însă a susținut că situația rămâne sub control.
„Aceste atacuri asupra instalațiilor noastre creează cu siguranță probleme, este evident. În prezent observăm un anumit deficit, deși aș spune că nu este critic”, a declarat liderul de la Kremlin.
Putin a afirmat că prioritatea autorităților este creșterea producției de sisteme de apărare antiaeriană și accelerarea lucrărilor de reparații la rafinăriile afectate.
„În primul rând, trebuie să creștem rapid și semnificativ producția sistemelor de apărare antiaeriană care sunt cele mai necesare. De asemenea, trebuie să continuăm să le îmbunătățim. Reparațiile la rafinării trebuie finalizate mai repede”, a spus președintele rus.
Ucraina încearcă să profite de vulnerabilitățile energetice ale Rusiei. Președintele Volodimir Zelenski a autorizat o campanie militară și de informații desfășurată pe parcursul a 40 de zile, cu scopul de a exercita presiuni asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului.
-
Breakingacum 3 zileAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Breakingacum 3 zileAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Breakingacum 2 zileCiprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”
-
Breakingacum 2 zileBacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi proba la alegere a profilului
-
Actualitateacum 2 zile
Cât ar trebui să coste motorina dacă benzinarii ar avea un profit de numai 10%. Cele trei scenarii care explică prețurile de la pompă
-
Actualitateacum 3 zile
Avertisment fără precedent al unui general NATO: „Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară. Fără pregătire, nu am face față unui astfel de atac”
-
Actualitateacum 2 zile
Danny Glover, starul din „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de Alzheimer: „Pot trăi cu asta”
-
Actualitateacum 2 zile
Bucureștiul, vizat din nou de furtuni. Cod roșu de ploi torențiale în mai multe județe





