Politica
Iancu Guda: „Nu cred. Sunt convins. Ne facem bine!” – Analistul financiar explică de ce noile măsuri fiscale pot schimba radical economia României
 
																								
												
												
											Pentru prima dată după mai bine de un deceniu de analiză atentă a politicilor fiscale și economice din România, Iancu Guda, președintele și vicepreședintele analiștilor financiari timp de 12 ani, spune răspicat că pachetul de reforme fiscale propus pe 28 august de Ministerul Finanțelor reprezintă un punct de cotitură. „Niciodată nu am văzut un text de lege atât de bun precum cel pus în dezbatere publică ieri. Recunosc faptul că am avut mari așteptări alimentate de toate declarațiile recente ale Ministrului Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, care a vorbit public despre foarte multe reforme și idei necesare.”, afirmă Guda, subliniind că documentul de 38 de pagini conține sute de articole modificate, menite să aducă mai multă echitate, transparență și responsabilitate în mediul de afaceri românesc.
Analistul a trecut în revistă cele mai importante 21 de măsuri propuse, grupate pe patru direcții majore: limitarea exporturilor de profit ale firmelor nerezidente, creșterea colectării taxelor, responsabilizarea companiilor și antreprenorilor, precum și ajustări ale impozitării investițiilor.
Echitate fiscală și stoparea „exportului” de profit
Una dintre principalele schimbări vizează modul în care multinaționalele își pot deduce cheltuielile. „Se elimină deductibilitatea la cheltuieli de management, consultanță sau drepturi de proprietate intelectuală realizate cu entități afiliate. Impactul este imens”, explică Guda, subliniind că doar această măsură poate aduce la buget peste 6,5 miliarde de lei, bani care până acum erau pierduți prin optimizări fiscale agresive.
Totodată, deductibilitatea dobânzilor la împrumuturile intragrup este plafonată la 0,5 milioane de euro, descurajând astfel situațiile în care firmele din România erau lăsate artificial pe pierdere prin dobânzi și redevențe plătite către companii mamă din afara țării.
În plus, pachetul legislativ introduce o taxă fixă de 25 de lei pentru coletele sub 150 de euro provenite din afara UE, o măsură menită să reducă avantajul incorect al platformelor internaționale față de comercianții locali. „Pierdem 10 miliarde de lei anual din cauza acestor importuri neimpozitate. Nu este corect ca firmele din România să plătească taxe, iar platformele internaționale să nu plătească nimic!”, punctează Guda.
Creșterea colectării și responsabilizarea antreprenorilor
Un alt capitol important îl reprezintă noile reguli pentru eșalonarea datoriilor fiscale. „NU se mai acceptă eșalonări la datorii fiscale restante fără contract de fideiusiune și fără răspunderea solidară a antreprenorului cu averea personală”, explică analistul. Practic, companiile nu vor mai putea amâna la nesfârșit plata obligațiilor către stat, iar cei care nu respectă planurile de eșalonare își vor vedea bunurile executate mult mai rapid, inclusiv printr-o nouă platformă de licitații electronice care promite mai multă transparență.
În plus, firmele care nu dețin un cont bancar în România sau care nu acceptă plăți cu cardul vor fi sancționate drastic. Amenda pentru lipsa contului bancar se dublează la 10.000 de lei, iar firmele care nu se conformează riscă să devină inactive fiscal și, ulterior, să fie dizolvate.
„Economia subterană și plățile cash ne costă enorm. Avem cel mai mare procent de numerar din PIB din Uniunea Europeană, dublu față de media europeană. E timpul să digitalizăm și să transparentizăm fluxurile financiare”, subliniază Guda.
Capitalizare și transparență pentru companii
Noile reguli vor obliga firmele să fie mai transparente și mai bine capitalizate. Depunerea situațiilor financiare devine obligatorie, iar companiile care nu respectă termenele vor fi declarate inactive fiscal și, ulterior, dizolvate.
Mai mult, acționarii majoritari nu vor mai putea cesiona acțiunile firmelor cu datorii către stat fără garanții corespunzătoare. De asemenea, companiile cu capitaluri proprii negative vor fi obligate să reinvestească profitul până la acoperirea pierderilor istorice, o măsură menită să reducă vulnerabilitatea economică și să încurajeze dezvoltarea pe termen lung.
Ajustări fiscale pentru investiții și criptomonede
Pe zona investițiilor, pachetul legislativ readuce impozitarea câștigurilor din criptomonede la 16%, după o perioadă de stimulare fiscală menită să încurajeze declararea veniturilor din acest sector. „Era nevoie de această corecție. Criptomonedele sunt extrem de speculate în România”, spune Guda. În paralel, impozitarea marginală a câștigurilor bursiere crește ușor, dar rămâne una dintre cele mai reduse din regiune, pentru a stimula investițiile pe piața de capital.
Concluzia lui Guda: „Ne facem bine!”
Pentru Iancu Guda, toate aceste măsuri reprezintă un semnal clar că România începe, în sfârșit, să își construiască un cadru fiscal echitabil și eficient. „Nu cred. Sunt convins. Ne facem bine! Hai, România!”, concluzionează el.
Întreaga analiză detaliată, cu explicații și calcule, poate fi citită pe site-ul lui Iancu Guda.
Politica
România, între tăcere și oportunitate ratată – analiza unui moment diplomatic controversat. Claudiu Târziu: ”O nouă dovadă de incompetență diplomatică!”
 
														Declarațiile recente ale președintelui Acțiunea Conservatoare, Claudiu Târziu, au reaprins dezbaterea despre direcția și independența politicii externe românești. Totul a pornit de la reacția ministrului român de Externe, Oana Țoiu, după ce Budapesta a fost aleasă drept gazdă pentru un posibil summit istoric între Donald Trump și Vladimir Putin, întâlnire anunțată drept o inițiativă pentru pace.
Într-un comunicat al Ministerului de Externe, Oana Țoiu a declarat că România „așteaptă o solicitare oficială din partea Moscovei” pentru a permite survolul aeronavei președintelui rus spre Ungaria. În opinia lui Claudiu Târziu, această reacție dovedește nu doar o lipsă de experiență diplomatică, ci și pierderea totală a capacității României de a acționa suveran în plan internațional.
„Un ministru cu minimă experiență, sau un politician cât de cât orientat, ar fi făcut din proprie inițiativă o ofertă curajoasă de a permite survolarea spațiului aerian românesc, cu intenția declarată de a contribui la efortul de oprire a războiului. Vizita lui Putin la Budapesta este inevitabilă, indiferent de traseu – dar România a ratat șansa de a juca un rol pozitiv, de a arăta că mai contează pe harta geopolitică”, a declarat Târziu.
Potrivit acestuia, gestul de pasivitate al ministrului Țoiu demonstrează încă o dată că România a abandonat orice formă de politică externă independentă, alegând „rolul de executant umil al ordinelor primite de la Bruxelles”.
În contextul geopolitic actual, în care Europa se confruntă cu tensiuni majore și nevoia de lideri capabili să construiască punți de dialog, reacția Bucureștiului pare mai degrabă o dovadă de teamă decât de prudență diplomatică.
Dezbaterea deschisă de Claudiu Târziu scoate la suprafață o întrebare esențială: mai are România capacitatea de a-și defini singură prioritățile de politică externă? Sau s-a mulțumit să fie un spectator obedient într-un joc în care alții decid direcția?
Cert este că, într-un moment în care vecinii din regiune caută să-și afirme vocea, România pare să se mulțumească din nou cu tăcerea. O tăcere care, în plan internațional, costă scump — în influență, în demnitate și în respectul partenerilor strategici.
Politica
România, un pilon de stabilitate la granițele Europei. După intrarea în Schengen, eforturile MAI consolidează securitatea Uniunii
 
														Intrarea României în spațiul Schengen a deschis nu doar granițele aeriene și maritime, ci și o nouă etapă de maturitate europeană. Țara noastră devine, dintr-un stat aflat la periferia Uniunii, un actor-cheie în protejarea frontierelor externe ale Europei. Este o transformare remarcată de Comisarul european pentru Afaceri interne şi migraţie, Magnus Brunner, aflat într-o vizită oficială la Bucureşti, care nu s-a produs peste noapte, ci a fost rezultatul unui efort instituțional constant, coordonat de Ministerul Afacerilor Interne, sub conducerea vicepremierului Cătălin Predoiu.
La mai puțin de un an de la aderare, România se poziționează printre statele membre care dau tonul în aplicarea noilor standarde europene privind controlul la frontiere, migrația și securitatea. Evaluarea recentă a Comisiei Europene privind modul de gestionare a granițelor externe a fost una excelentă, confirmând că structurile românești sunt pregătite și eficiente, fiind o validare politică a faptului că România și-a asumat cu seriozitate rolul de gardian al frontierei estice a Uniunii.
Tehnologie și profesionalism la frontierele Schengen
Ministerul Afacerilor Interne a transformat provocările din ultimii ani – presiunea migratorie, necesitatea modernizării echipamentelor și adaptarea la noile reguli Schengen – într-un proces coerent de reformă. Implementarea sistemelor IT de ultimă generație, interoperabile la nivel european, asigură astăzi o supraveghere eficientă a fluxurilor de persoane și bunuri. Aceste tehnologii, care permit identificarea biometrică și schimbul rapid de informații între statele membre, plasează România în rândul țărilor cu infrastructură de frontieră de top la nivel mondial.
În acest context, rolul ministrului Cătălin Predoiu a fost decisiv. În ultimele luni, el a reușit să mențină un dialog constant cu instituțiile europene și să impună o viziune clară: România nu mai trebuie privită ca un beneficiar al protecției europene, ci ca un partener activ în asigurarea securității comune. Printr-o strategie bazată pe profesionalism, disciplină instituțională și investiții susținute, MAI a devenit un model de eficiență administrativă. Rezultatul este o Românie mai respectată la Bruxelles și o prezență consolidată în structurile de cooperare europeană, inclusiv prin contribuția tot mai mare la misiunile Frontex.
Integrarea în Schengen nu este un obiectiv închis, ci un proces continuu. Pentru România, provocarea majoră este să mențină standardele înalte și să demonstreze că extinderea spațiului de liberă circulație poate merge mână în mână cu o protecție fermă a granițelor. Într-un context geopolitic complicat, cu presiuni migratorii sporite și tensiuni la granițele estice, performanța autorităților române devine un reper de stabilitate regională.
Uniunea Europeană își regândește în prezent politicile de azil și migrație, iar România este printre primele state care aplică noile directive, înainte chiar de termenul oficial din 2026. Această poziționare avantajoasă reflectă capacitatea administrativă și încrederea politică de care țara noastră se bucură la nivel comunitar. Sprijinul logistic și financiar oferit de Comisia Europeană, alături de colaborarea strânsă cu Frontex, confirmă importanța României în arhitectura de securitate a Uniunii.
România, un partener de încredere în Europa securității
Dincolo de cifre și rapoarte tehnice, există și o dimensiune simbolică a acestei reușite. România transmite astăzi un mesaj de responsabilitate și maturitate politică: protejarea frontierelor europene nu este doar o obligație, ci un angajament asumat cu mândrie. Prin activitatea sa, Ministerul Afacerilor Interne demonstrează că poate răspunde standardelor europene nu prin conformism, ci prin performanță.
Într-o Europă tot mai preocupată de echilibrul dintre libertate și securitate, România se dovedește a fi un partener de încredere. Iar acest rezultat poartă semnătura unei echipe conduse cu fermitate și viziune de Cătălin Predoiu – un lider care a reușit să transforme un dosar tehnic, cel al Schengenului, într-o poveste de succes politic și instituțional.
România nu mai așteaptă recunoașterea, ci o merită. Iar evoluțiile recente arată că munca din spatele acestei realizări continuă – pentru o Europă sigură, deschisă și unită, cu o Românie solidă în centrul ei.
Politica
Unul dintre cei mai apropiați oameni de Trump are un mesaj special pentru România: „Țara voastră va avea un rol esenţial”
 
														Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, prezintă duminică, din SUA, mesajul emisarului special pentru parteneriate globale Paolo Zampolli.
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, care se află într-o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, prezintă într-un clip video, pe Facebook, un mesaj special pentru România de la unul dintre cei mai apropiaţi oameni ai preşedintelui Trump, emisarul special pentru parteneriate globale Paolo Zampolli, înregistrat chiar la reşedinţa sa din Washington DC.
”Am stabilit cu ocazia acestei vizite în Statele Unite o relaţie de caldǎ prietenie cu Paolo, care subliniazǎ în acest mesaj cǎ suntem cel mai important aliat din regiune în NATO, dar şi oportunitǎţile economice comune din energie sau în procesul de reconstrucţie a Ucrainei. Mulţumesc, Paolo, pentru uşa larg deschisǎ României!”, spune Nazare pe Facebook (VIDEO AICI).
Mesajul emisarului pentru români:
”Sunteţi cel mai important aliat NATO al nostru şi avem cele mai mari iniţiative NATO, împreună. Sunteţi amplasaţi într-o zonă extrem de importantă, mai ales pentru orice proces de pace care va fi realizat. Preşedintele nostru a făcut pace în Orientul Mijlociu, este incredibil. Acum, în curând va face pace între Ucraina şi Rusia şi apoi, din partea europeană, va exista acest mecanism de protecţie pentru Ucraina şi vecinii săi. Aşadat, datorită acestui fapt, România va avea un rol esenţial. Aveţi o energie bună şi ne place tipul vostru de energie. Domnule ministru, aveţi cheia casei, sunteţi oricând binevenit”, declară Paolo Zampolli.
- 
																	   Actualitateacum 2 zile Actualitateacum 2 zileMii de credincioși stau la coadă pentru a intra în Catedrala Națională, până în Piața Constituției. Timpul de așteptare este între 6 și 8 ore 
- 
																	   Actualitateacum 2 zile Actualitateacum 2 zileMinistrul Apărării Națioanale anunță ce va face România după retragerea soldaților americani: „Armata Română este principala forță de apărare” 
- 
																	   Actualitateacum 2 zile Actualitateacum 2 zileAdevărul despre un aparat dentar invizibil, dezvăluit de medici și pacienți! 
- 
																	   Breakingacum 2 zile Breakingacum 2 zileFurie la Pentagon din cauza celui mai nou film de pe Netflix. „A House of Dynamite” imaginează un eșec al scutului anti-rachetă al SUA 
- 
																	   Breakingacum 2 zile Breakingacum 2 zileOana Gheorghiu își pune cenușă în cap cu postarea cu „golanii” de la Casa Albă. Primul mesaj al cofondatoarei Dăruiește Viața, după ce Grindeanu a cerut retragerea ei din funcția de vicepremier 
- 
																	   Actualitateacum 2 zile Actualitateacum 2 zileParlamentul înființează o comisie de anchetă privind explozia din Rahova, pentru „a clarifica circumstanțele care au condus la pierderea de vieți” 
- 
																	   Comunicateacum 2 zile Comunicateacum 2 zileDespre optimizarea si adaptarea SEO in era inteligentei artificiale 
- 
																	   Actualitateacum 22 de ore Actualitateacum 22 de oreOameni din mai multe orașe au ieșit în stradă la 10 ani de la Colectiv. La București au pornit în marş de la Piaţa Universităţii 


 
												 
																	 
																	
																															 
														 
														 
																											 
														 
																											 
														 
																											 
														 
																											 
														 
																											 
														 
																											

