Preşedintele Nicuşor Dan a transmis, joi, pe X, un mesaj la 10 ani de la atacurile teroriste din Paris, în care a subliniat nevoia unităţii în faţa atacurilor motivate de ură.

„Astăzi comemorăm 10 ani de la atentatele tragice de la
Bataclan, Stade de France şi de pe terasele pariziene. Ne reculegem alături de
Franţa. Gândurile noastre se îndreaptă către victime, către familiile lor şi
către toţii cei ale căror vieţi au fost îndoliate. Este esenţial să colaborăm
pentru a clădi societăţi mai sigure şi mai tolerante. Împreună rămânem uniţi în
faţa urii”, a scris şeful statului, pe platforma online.

Turnul Eiffel, Primăria din Paris şi Statuia Republicii au fost iluminate
miercuri seară în albastru, alb şi roşu, culorile drapelului francez, în semn
de omagiu adus victimelor atacurilor jihadiste din 13 noiembrie 2015, scrie Agerpres.

Această iluminare simbolică va fi repetată joi pentru a comemora zece ani de la
cele mai grave atacuri de pe teritoriul francez după cel de-al Doilea Război
Mondial, soldate cu 132 de morţi, pe lângă cele două persoane care şi-au luat
viaţa din cauza stresului post-traumatic, sute de răniţi şi mii de persoane traumatizate. 

Guvernul britanic ar fi încercat să stabilească un canal informal de comunicare cu Vladimir Putin, în contextul temerilor că administrația Trump ar putea pune în umbră interesele europene în războiul din Ucraina, relatează Financial Times.

Kremlinul a confirmat miercuri că a existat un contact între consilierul britanic pentru securitate națională, Jonathan Powell, și Iuri Ușakov, principalul consilier al președintelui rus în politica externă. Totuși, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, dialogul „nu a avut continuitate”.

„Au existat, într-adevăr, contacte. A avut loc un dialog, dar acesta nu a continuat”, a spus Peskov, fără a preciza momentul exact al discuției.

El a adăugat că partea britanică a fost „dornică să transmită poziția europeană” privind războiul din Ucraina, dar „fără dorința de a asculta punctul de vedere al Rusiei”, motiv pentru care „schimbul de opinii nu s-a putut dezvolta”.

Cabinetul britanic nu a comentat deocamdată informația.

Temeri privind schimbarea strategiei americane

Potrivit Financial Times, încercarea Londrei de a deschide o linie de comunicare directă cu Moscova ar fi fost motivată de îngrijorări tot mai mari în Europa după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025.

De la preluarea mandatului, sprijinul american pentru Ucraina ar fi scăzut semnificativ, potrivit Institutului Kiel, care monitorizează ajutorul internațional.

Între ianuarie 2022 și august 2025, Statele Unite au oferit Ucrainei asistență militară, financiară și umanitară de peste 101 miliarde de lire sterline, în timp ce Uniunea Europeană a contribuit cu 156 miliarde în aceeași perioadă.

După începutul lui 2025, însă, Washingtonul a redus drastic livrările de echipamente și fonduri, în timp ce președintele Trump ar fi presat Kievul să accepte condițiile Moscovei pentru încetarea invaziei.

Potrivit relatărilor presei americane, în cadrul unui summit tensionat cu Volodimir Zelenski, Trump i-ar fi cerut liderului ucrainean să cedeze părți din regiunile estice Donbas, Herson și Zaporoji, avertizându-l că „dacă Putin își dorește acele teritorii, te va distruge”.

Criză de încredere și scandaluri interne la Kiev

Pe fondul acestor presiuni externe, președintele ucrainean Volodimir Zelenski se confruntă cu un val de scandaluri interne, care ridică semne de întrebare privind corupția și independența instituțiilor judiciare.

Ministrul Justiției, German Galușcenko, fost ministru al Energiei, a fost suspendat miercuri în urma unei anchete care îl vizează pe un apropiat al președintelui, acuzat de orchestrarea unei scheme de 100 de milioane de dolari în comisioane ilegale din sectorul energetic.

În același timp, Volodimir Kudrițki, fost șef al companiei naționale de energie Ukrenergo, a fost arestat în octombrie pentru presupusă deturnare de fonduri – acuzație pe care el o respinge, susținând că este o represalie pentru criticile la adresa strategiei guvernului privind protejarea rețelei electrice de atacurile rusești.

„Este o chestiune pur politică. Nu s-ar fi putut întâmpla fără implicarea biroului prezidențial”, a declarat Kudrițki pentru AFP, afirmând că este folosit drept „țap ispășitor”.

Acuzațiile au fost criticate de activiști anticorupție și de membri ai opoziției. Inna Sovsun, deputată de opoziție, a afirmat că administrația Zelenski „folosește investigațiile penale pentru a reduce la tăcere vocile critice”.

Îngrijorări la Bruxelles

Scandalurile interne complică relațiile Kievului cu Uniunea Europeană, care sprijină integrarea Ucrainei, dar cere în același timp reforme solide în justiție și guvernanță.

Un raport recent al Comisiei Europene notează că „integritatea și profesionalismul sistemului judiciar și al procuraturii rămân slabe”.

În ultimele luni, Kievul a fost acuzat că a încercat să restrângă independența celor două instituții-cheie anticorupție – Biroul Național Anticorupție (NABU) și Procuratura Anticorupție (SAPO) – pe fondul investigațiilor ce implică apropiați ai președintelui.

De asemenea, cazul Timur Mindici, coproprietar al companiei media fondate de Zelenski, a amplificat tensiunile privind concentrarea puterii la vârful statului în timp de război.

„Întrebarea este cum va reacționa Zelenski”, spune Daria Kaleniuk, directoarea Centrului de Acțiune Anticorupție din Kiev. „Va decide să-și apere cercul apropiat sau să permită justiției să-și facă treaba?”

Războiul declanșat de Rusia în 2022 intră acum în al patrulea an, cu pierderi uriașe de ambele părți și cu un front care rămâne fluid în estul Ucrainei.

Pe măsură ce sprijinul occidental se fragilizează, iar tensiunile politice interne cresc, Zelenski se află într-un moment decisiv – între nevoia de a centraliza puterea pentru a conduce efortul de război și presiunea de a continua reformele democratice cerute de Bruxelles.