Președintele israelian Isaac Herzog a dezmințit luni afirmația omologului său american Donald Trump potrivit căreia cei doi ar fi discutat despre o eventuală grațiere a premierului israelian Benjamin Netanyahu, judecat în mai multe dosare de corupție, relatează AFP.

„Nu a existat nicio convorbire între președintele Herzog și președintele Trump de când a fost depusă cererea de grațiere”, a transmis Președinția Israelului într-un comunicat oficial.

Declarația vine după ce Donald Trump afirmase, într-o conferință de presă susținută la reședința sa Mar-a-Lago din Florida, alături de Benjamin Netanyahu, că a discutat cu șeful statului israelian despre acest subiect. „Am vorbit cu președintele și mi-a spus că grațierea este în curs”, a susținut Trump.

Tot luni, Trump a pledat public pentru grațierea premierului israelian, descriindu-l drept „un premier pe timp de război” și „un erou”. „Cum să nu fie grațiat?”, a declarat liderul american, în timp ce Netanyahu, aflat lângă el, zâmbea.

Benjamin Netanyahu a depus oficial, la 30 noiembrie, o cerere de grațiere adresată președintelui israelian, susținând că procesele sale adâncesc diviziunile din societatea israeliană. Premierul este acuzat, împreună cu soția sa, că ar fi primit bunuri de lux în valoare de peste 260.000 de dolari – inclusiv trabucuri, bijuterii și șampanie – de la miliardari, în schimbul unor favoruri politice.

În alte două dosare, Netanyahu este judecat pentru presupuse negocieri menite să obțină o acoperire mediatică favorabilă în două publicații israeliene. Premierul neagă toate acuzațiile.

Ulterior declarațiilor lui Trump, Președinția Israelului a precizat că, „în urmă cu mai multe săptămâni”, a avut loc o conversație între Isaac Herzog și un reprezentant al președintelui american, care a solicitat informații despre scrisoarea trimisă de Trump în noiembrie, prin care cerea grațierea lui Netanyahu. În cadrul acelei discuții, au fost oferite explicații privind stadiul proceselor, subliniindu-se că orice decizie va fi luată conform procedurilor legale.

În luna septembrie, Isaac Herzog sugerase că o eventuală grațiere ar putea fi luată în calcul, afirmând că procesele premierului „apasă greu asupra societății israeliene”.

Benjamin Netanyahu este primul șef de guvern din istoria Israelului inculpat în timpul exercitării mandatului.

Angajații cu salariul minim pe economie vor beneficia în 2026 de o serie de facilități fiscale, aprobate de Guvern prin așa numita „Ordonanță trenuleț”. Facilitățile vor fi acordate pe întreg anul, dar numai dacă salariatul îndeplinește anumite condiții.

Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 89/2025, care modifică Codul fiscal, oferind scutiri parțiale de impozit și contribuții sociale pentru salarii în 2026. Angajații cu salariul minim brut vor beneficia de sume scutite de 300 lei/lună în prima jumătate a anului și 200 lei/lună în a doua jumătate.

Facilități fiscale prevăzute de ordonanța trenuleț pentru angajații cu salariul minim 

Guvernul României a publicat în Monitorul Oficial nr. 1203/24.12.2025 Ordonanță de Urgenta nr. 89/2025, care introduce modificări importante în Codul fiscal și stabilește masuri fiscal-bugetare aplicabile în anul 2026. Printre cele mai relevante prevederi se numără scutirea parțială de impozit și contribuții sociale pentru anumite sume din veniturile salariale.

În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, salariații încadrați cu normă întreagă la funcția de bază vor beneficia de scutire de impozit pe venit și contribuții sociale pentru suma de 300 lei/lună din veniturile salariale. În intervalul 1 iulie – 31 decembrie 2026, suma scutită se reduce la 200 lei/lună.

Cui se aplică facilitățile

Pentru a beneficia de această facilitate, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

Salariul de bază brut lunar (fară sporuri și adaosuri) să fie egal cu salariul minim brut pe țară garantat în plată.

Venitul brut lunar din salarii și asimilate salariilor (fară tichete de masă, vouchere de vacanță sau indemnizație de hrană) să nu depășească:

• 4.300 lei în perioada ianuarie – iunie 2026;

• 4.600 lei în perioada iulie – decembrie 2026.

Este important de menționat că reducerea salariului de baza sub nivelul minim pe tara în perioada de aplicare a ordonanței anulează dreptul la facilitate.

Prevederile se aplică nu doar salariaților cu contract individual de muncă, ci și persoanelor care obțin venituri salariale în baza unui raport de serviciu, în aceleași condiții.

Cum se calculează suma scutită

Suma de 300 lei sau 200 lei se ajustează proporțional în funcție de:

• perioada efectivă lucrată la salariul minim;

• data angajării sau încetării contractului;

• fracția din lună pentru care se determină veniturile.

Impact asupra contribuțiilor sociale

Prin derogare de la prevederile Codului fiscal, salariul minim brut utilizat pentru calculul contribuțiilor se diminuează cu:

• 300 lei pentru lunile ianuarie – iunie 2026;

• 200 lei pentru lunile iulie – decembrie 2026.

Facilitățile se aplică veniturilor aferente lunilor ianuarie – decembrie 2026.

Salariul minim crește din iulie 2026

De la 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, va crește de la 4.050 de lei cât e în prezent, la 4.325 de lei lunar, inclusiv în firmele private, prevede un proiect de hotărâre de guvern pus vineri în transparență de Ministerul Muncii.

Acest lucru înseamnă o creștere de 6,8% a salariului minim față de nivelul actual, conform notei de fundamentare.

„În luna iunie 2026 tariful orar este de 24,496 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,334 ore pe lună, iar din luna iulie 2026, tariful orar va fi de 25,949 lei/oră pentru un program complet de lucru de 166,667 ore/lună”, se mai arată în nota de fundamentare.

Din luna ianuarie 2026, durata medie lunară a timpului de muncă, determinată în condiţiile Legii nr. 53/2003– Codul muncii, este de 166,667 ore/lună.

În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr de 831.382 de salariați, ceea ce reprezintă un procent de 14,6 % din numărul total de salariați activi.

Astfel, de majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 4.325 de lei vor beneficia un număr de 1.759.027 salariați.

„Majorarea propusă va avea efecte pozitive asupra creșterii economice prin stimularea ocupării, creșterii puterii de cumpărare a salariaților și reducerii muncii la negru”, conform documentului.

Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată influențează, pe lângă cei 1.759.027 de salariați direct afectați, și mult mai multe drepturi și obligații, cum ar fi:

• modificarea salariului de bază minim brut pe țară determină creșterea contribuției pentru persoane cu handicap neîncadrate, întrucât acest calcul se raportează la salariul minim (Legea nr. 448/2006 art.78 alin.(3));

• modificarea salariului de bază minim brut pe țară determină creșterea punctului de amendă, întrucât acesta se raportează la salariul minim (Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare – art.98).

„Măsura creșterii salariului minim afectează mai multe sectoare de activitate cum ar fi comerțul, transporturile și întreprinderile mici și mijlocii unde nivelul salariilor este mai mic față de medie cu influențe asupra creșterii cheltuielilor cu forța de muncă”, conform Ministerului Muncii.

Copilul a murit duminică, în stațiunea de schi din Otaru, nordul Japoniei, după ce brațul drept i-a fost prins în mecanismul unei bande transportoare pentru schiori.

Hinata Goto, un băiat de cinci ani, se afla la schi împreună cu familia sa, când a rămas blocat în mecanismul bandei transportoare. Pompierii l-au eliberat pe acesta la aproximativ 40 de minute după ce au primit un apel de urgență cu privire la incident, scrie The Guardian.

Copilul era inconștient când a fost transportat la spital. Ulterior, el a fost declarat decedat de către medici.

Băiatul și-ar fi prins mână în mecanism în timp ce încerca să coboare de pe banda lungă de 30 de metri, care leagă parcarea stațiunii de o pârtie de schi, a transmis agenția de știri Kyodo, citând poliția.

Autoritățile japoneze au deschis o anchetă pentru a stabili circumstanțele exacte ale incidentului. Una dintre principalele întrebări investigate este motivul pentru care mecanismul de siguranță a bandei nu s-a activat automat în momentul în care copilul a rămas prins.

Poliția a precizat că dispozitivul era dotat cu un sistem de oprire de urgență, care funcționase fără probleme mai devreme în aceeași zi.