Breaking
“Într-un fel sau altul, Groenlanda va fi a noastră”
Președintele american Donald Trump și-a reiterat dorința de anexare a Groenlandei într-un interviu acordat presei din Air Force One.
Trump spune că dacă SUA nu vor anexa Groenlanda, o vor face Rusia sau China.
„Dacă nu luăm Groenlanda, China sau Rusia o vor lua. Nu intenționez să las asta să se întâmple. Într-un fel sau altul, Groenlanda va fi a noastră.”
Autorul recomandă: Donald Trump, furibund pe tema Groenlandei, amenință cu anexarea: „Dacă nu vor cu frumosul, atunci va fi cu urâtul. SUA nu vor avea Rusia sau China vecini. Vom face ceva, fie că le place, fie că nu”. Ce spune liderul SUA despre cumpărarea teritoriului danez/ Răspunsul Groenlandei pentru Trump: „Nu!”
Breaking
„Un răspuns adecvat şi lipsit de ambiguitate”
Președintele american Donald Trump continuă să fie cap de afiș în presa internațională prin stilul său „nonconformist”. De această dată a fost filmat făcând un gest obscen în timpul unei vizite la o fabrică Ford din Detroit. Casa Albă a catalogat reacția drept „adecvată”, după ce un individ l-ar fi insultat pe șeful statului.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a fost filmat marți arătând degetul mijlociu unei persoane care îl interpela în timpul unei vizite la o fabrică Ford, la Detroit, un gest pe care Casa Albă îl consideră „adecvat şi lipsit de ambiguitate”, relatează AFP.
„Un ţicnit urla sălbatic insulte, într-un acces de turbare, iar preşedintele i-a răspuns într-un mod întru totul adecvat şi lipsit de ambiguitate”, a declarat directorul comunicării Casei Albe, Steven Cheung, într-o declaraţie transmisă AFP.
Imaginile video, difuzate pe platformele TikTok și X și publicate de site-ul TMZ, îl arată pe Donald Trump mergând pe o pasarelă în timpul vizitei sale la o fabrică a constructorului Ford, în localitatea Dearborn, la periferia orașului Detroit.
La începutul înregistrării se aude o voce care strigă ceva din mulțime, fără ca mesajul să fie clar audibil. În acel moment, președintele american se oprește și ridică degetul mijlociu în direcția din care provin strigătele.
Ce i-a strigat protestatarul lui Trump
Potrivit TMZ, persoana care l-a apostrofat pe miliardarul republican ar fi strigat cuvintele „protectorul pedofilului”. Afirmația ar face trimitere la scandalul legat de infractorul sexual Jeffrey Epstein, un subiect care continuă să aibă impact politic asupra lui Donald Trump.
Șeful de la Casa Albă a recunoscut că ar fi avut în trecut o relație amicală cu miliardarul newyorkez acuzat de pedofilie și decedat în închisoare în 2019, înainte de a fi judecat pentru acuzații de exploatare sexuală a mai multor tinere, inclusiv minore.
Amintim că Congresul Statelor Unite a adoptat o lege care obligă administrația Trump să publice documentele din dosarul Epstein aflate în posesia justiției federale. Până în prezent, administrația Trump a făcut publice doar parțial aceste documente, multe dintre ele fiind cenzurate, fapt ce a stârnit un scandal de proporții în Statele Unite, chiar și în rândul republicanilor.
Recomandarea autorului
Departamentul de Justiție din SUA a publicat marți un nou set de documente din ancheta Epstein. Fișierele cu Trump au fost șterse de DOJ la scurt timp
Donald Trump cere publicarea numelor democraților din dosarele Epstein. „Publicați-le numele și faceți-i de râs”
Dosarele Epstein. Noi suspiciuni privind fostul prinț Andrew: îi cerea lui Maxwell să-i găsească „partenere nepotrivite”
Breaking
De ce fuge capitalul străin din România?
Lupta pentru atragerea de capital străin, deci investiții străine directe, vitale pentru dezvoltarea economică, se acelerează după aderarea Bulgariei la moneda euro, începând cu 1 ianuarie 2026. Țara noastră devine tot mai irelevantă pentru marii investitori, în acest moment companiile plătind cea mai scumpă energie electrică din Europa și suportând efectele inflației, scăderii consumului și creșterilor de taxe decise de Guvernul Bolojan în 2025. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că retragerea investitorilor din România se derulează într-un ritm nemaivăzut de cel puțin un deceniu, pe fondul stagnării capitalului autohton.
- Cifrele vorbesc de la sine: există o diferență între 0,6 mld. euro intrați ca investiții și 1,12 mld. euro ieșiți din România în urma retragerii investitorilor.
România își pierde pe zi ce trece atractivitatea economică. Ungaria ne-a furat mai mulți investitori, Bulgaria ne suflă în ceafă
În viziunea lui Adrian Negrescu, România pierde vizibil din atractivitatea economică, iar investitorii fac un calcul simplu despre țara unde este mai rentabil să investească.
Expertul susține că vechile argumente ale României, precum nivelul salarial și utilitățile mai ieftine, și-au pierdut relevanța.
Energia electrică a crescut cu 70%, iar firmele românești plătesc practic cel mai scump curent electric din Uniunea Europeană, dezavantaj care în mod evident descurajează investițiile.
Așa cum a scris Gândul, Bulgaria are multiple beneficii economice în urma aderării la moneda unică, avantaje la care românii pot doar visa. În cel mai optimist scenariu, România poate adera la euro la orizontul anului 2028.
Comparând România cu Bulgaria, țara vecină are atuul imbatabil al intrării în zona euro, dar contează și faptul că are impozite la jumătate față de noi.
În schimb, în România, taxele cresc continuu, deși la finalul anului trecut, Guvernul a decis micșorarea la jumătate a impozitului minim pe cifra de afaceri, în urma protestelor marilor companii (detalii AICI).
Pe de altă parte, Ungaria, deși nu a trecut încă la moneda euro, a suflat României investiții strategice majore, de miliarde de euro, în ultimii ani, grație infrastructurii și regimului de taxe mult mai permisiv decât în țara noastră (detalii AICI).
Mai mult, o serie de investiții strategice care merg bine în Ungaria s-au retras din țara noastră tot în 2025.
Negrescu: Moneda euro atrage investitorii ca un magnet
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că țara noastră a pierdut deja investiții semnificative în anul austerității, Carrefour anunțându-și deja exitul în viitorul apropiat, iar alte companii decid pe bandă rulantă să își închidă afacerile (chiar ieri, americanii de la Adient au anunțat că își închid unitatea de la Pitești).
Acest trend negativ poate continua și în 2026, odată cu aderarea țării de la sud de Dunăre la moneda euro. Motivele pentru care investitorii majori pot opta pentru vecini în special investițiile greenfield (cele care generează locuri de muncă) sunt evidente:
- monitorizarea Băncii Centrale Europene
- predictibilitatea fiscală
- regimul fiscal mai blând în domeniul forțelor de muncă
- impozite de două ori mai mici ca România
„Moneda euro atrage investitorii ca un magnet. Sistemul euro îți aduce predictibilitate, seriozitate din punct de vedere fiscal și financiar, îți aduce investiții. România privește cu invidie, în momentul de față, ceea ce se întâmplă în Bulgaria, din perspectiva investitorilor. Țara vecină va fi monitorizată de Banca Centrală Europeană. Bulgaria probabil va lua partea României din punct de vedere al atragerii de investiții, mai ales investiții greenfield, cele care creează locuri de muncă”, a declarat Adrian Negrescu, în exclusivitate pentru Gândul.
„Statul are nevoie de o politică economică coerentă, care să atragă investiții străine și să redea încredere capitalului autohton”
„Suntem în acest scenariu al fugii investitorilor, aceștia se retrag din România cum nu am mai văzut în ultimii 15 ani. Statul are nevoie de o politică economică coerentă, care să atragă investiții străine și să redea încredere capitalului autohton, care acum stagnează, de teama vremurilor tulburi.
România trebuie să aleagă între investiții publice cu randament redus și sprijinirea economiei reale, cea care produce taxe și impozite, și care are nevoie de stimul pentru ca în 2027 să existe o creștere economică semnificativă”, completează acesta.
“2026 este un an decisiv din punct de vedere economic“
“Pentru România, 2026 este un an decisiv din punct de vedere economic. Suntem la o adevărată răscruce de drumuri”, avertizează analistul economic.
Sursa foto: GÂNDUL LIVE
- 2026 este anul în care România trebuie să ia decizii clare, pentru că nu mai există spațiu fiscal și financiar pentru amânări. Statul trebuie să reducă deficitul bugetar la 6,4%, echivalentul unei economii de circa 50 de miliarde de lei, adică aproape 10 miliarde de euro, care trebuie tăiați sau strânși din economie. Noi ne împrumutăm cu o dobândă de 1 miliard de euro pe lună.
- 2026 este un an al restructurării, în care companiile mari își reconsideră afacerile și privesc cu mai multă prudență ce urmează. O certitudine necesară este ca nivelul fiscal să rămână bătut în cuie, adică să nu mai existe creșteri de taxe.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Breaking
Proiectul de măsuri administrative din România a fost publicat în transparență decizională
Ministerul Dezvoltării, a anunțat, marți, 13 ianuarie, punerea în transparență decizională a proiectului de lege privind măsurile administrative pentru a crește capacitatea financiară și a eficientiza activitatea administrației publice centrale și locale.
Proiectul de act normativ a fost pus în transparență decizională pe pagina Ministerului Dezvoltării. „Măsurile propuse și dezbătute în perioada anterioară sprijină descentralizarea și sustenabilitatea financiară a autorităților locale și conduc la consolidarea administrației publice centrale și locale și eficientizarea serviciilor publice către cetățeni”, a declarat Cseke Attila.
Proiectul care vizează măsuri administrative la nivel național a fost pus în dezbatere publică
Actul normativ prevede eficientizarea administrației publice locale și centrale, echitate socială în colectarea taxelor și a impozitelor și o disciplină financiară mai bună.
Proiectul prevede, totodată, o scădere cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală, fără să fie afectate salariile de bază ale angajaților, prin reorganizarea instituțională, reducerea de sporuri sau tăieri de posturi. La nivelul autorităților locale se prevede o reducere a posturilor de la pct. 1 din anexa la OUG nr. 63/2010, care va genera pe ansamblul autorităților administrației publice locale o reducere cu 10% a posturilor ocupate.
În anul 2026, în mod temporar, autoritățile locale pot aproba diminuarea cheltuielilor de personal proporțional cu cheltuielile aferente numărului de posturi ocupate ce ar trebui desființate.
După cum este cunoscut, în cea de-a doua jumătate a anului 2025, structurile asociative ale autorităților administrației publice locale au fost consultate cu privire la măsurile propuse.
Proiectul de act normativ poate intra în vigoare după aprobarea de către Guvern și adoptarea de către Parlament.
-
Actualitateacum 2 zileBijuterii care spun o poveste: ce să alegi pentru evenimente speciale
-
Actualitateacum 2 zileFiul fostului şah al Iranului îndeamnă forţele de securitate să se alăture poporului
-
Actualitateacum 3 zile„Casa regilor” din Myanmar: luxul generalilor într-o țară devastată de război și represiune
-
Actualitateacum 2 zileHoroscop luni, 12 ianuarie. Peștii nu sunt în cea mai bună formă emoțională, Berbecii au nemulțumiri la muncă
-
Actualitateacum 3 zileAcordul comercial UE-Mercosur. Cine sunt câștigătorii, perdanții și obstacolele dinaintea celui mai mare acord comercial încheiat vreodată de UE
-
Breakingacum o zi-40 grade Celsius. Ciclonul polar amenință România
-
Breakingacum 2 zileRomânii au venituri tot mai mici de la un trimestru la altul, iar cheltuielile mănâncă peste 85% din bani
-
Actualitateacum 2 zileA început Australian Open 2026. Când intră în concurs singura româncă prezentă în calificări




