Cea de-a doua ediție Romanian International Acting Masterclass – RIAM a reunit la București, între 28 octombrie și 1 noiembrie 2026, actori români și profesioniști din industria internațională de film, potrivit unui comunicat transmis de Be Igloo PR. Programul organizat de Platforma de Artă a inclus o conferință și patru zile de pregătire practică pentru două grupe de actori.

RIAM 2026 s-a deschis pe 28 octombrie, în Aula Ministerului Culturii, iar între 29 octombrie și 1 noiembrie participanții au lucrat direct cu directori de casting, regizori, producători și agenți internaționali de talente.

Programul practic a inclus lucrul pe scene în fața camerei, exerciții de audiție și casting și feedback individual din partea profesioniștilor invitați.

Potrivit informațiilor transmise, una dintre temele centrale ale ediției a fost pregătirea actorilor români pentru accesul la producții internaționale, de la cunoașterea limbilor străine și disciplină profesională până la înțelegerea cerințelor unui casting.

Profesioniști din Spania, Italia și România

Printre invitații ediției s-a numărat Juan León, director de casting din Spania cu peste două decenii de experiență și colaborări la producții asociate Netflix, El Deseo – casa de producție a lui Pedro Almodóvar –, Diagonal TV și Antena 3 Spania.

La RIAM a participat și Isabella M. B. Gullo, agent internațional de talente care reprezintă inclusiv actori români.

Din program au mai făcut parte regizorul Jesús del Cerro, directorii de casting Dominica Cîrciumaru și Florentina Bratfanof, producătorul Andrei Boncea și actrița Olimpia Melinte.

Potrivit comunicatului, participanții au putut vedea direct cum este evaluată activitatea lor din perspectiva unui director de casting, a unui regizor, a unui producător și a unui agent de talente.

Limba străină, disciplina și pregătirea pentru casting

În cadrul programului au fost discutate și oportunitățile disponibile actorilor români pe piețele internaționale.

Juan León a indicat existența unor oportunități pentru actorii români în Spania, unde unii dintre aceștia lucrează deja.

În ceea ce privește piața italiană, comunicatul evidențiază importanța pregătirii lingvistice și a disciplinei profesionale.

Din perspectiva selecției actorilor, Dominica Cîrciumaru a pus accentul pe autenticitate, experiență, disciplină și pregătire.

Daniel Hara: „Talentul există. Responsabilitatea noastră este să contribuim la dezvoltarea lui”

Daniel Hara, fondatorul Platformei de Artă și organizator RIAM, a declarat:

„Avem nevoie de artă, iar pentru asta trebuie să avem grijă și de oamenii care o fac. În România avem actori foarte talentați, cu un potențial extraordinar. Mulți au însă nevoie de îndrumare ca să înțeleagă ce pot face mai departe: cum să se pregătească, unde să caute oportunități și ce se așteaptă de la ei într-o producție internațională. De aceea am creat RIAM. Ne dorim să învețe lucrând, față în față cu profesioniști care cunosc această industrie și care îi pot ajuta să își vadă mai clar atât punctele forte, cât și lucrurile pe care le au de îmbunătățit. Talentul există. Responsabilitatea noastră este să contribuim la dezvoltarea lui.”

Conferința RIAM a fost deschisă și publicului

Ediția din 2026 a inclus și deschiderea conferinței RIAM către publicul larg.

Pentru evenimentul din 28 octombrie au fost puse la dispoziție 200 de locuri pentru persoane interesate de casting, cariera în film și modul în care funcționează relațiile profesionale din industrie.

Conferința a abordat criteriile de selecție pentru producțiile internaționale, rolul agenților în reprezentarea actorilor și colaborarea dintre actor, regizor, director de casting și producător.

Romanian International Acting Masterclass este un program de formare artistică și de întâlnire între profesioniști din industria filmului, organizat de Platforma de Artă.

Cea de-a doua ediție s-a desfășurat sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii.

Articol preluat din stiricompanii.ro

Dezvoltatorul imobiliar Natrom anunță rebrandingul companiei și trecerea tuturor proiectelor noi sub brandul BTCO, potrivit unui comunicat de presă transmis de Be Igloo PR. Schimbarea marchează integrarea activităților de dezvoltare imobiliară și construcții sub aceeași identitate, Brothers Top Construct – BTCO.

Potrivit comunicatului, grupul activează pe piața imobiliară din București din anul 2002, cu proiecte dezvoltate în special în zona de centru-nord a Capitalei.

BTCO a fost înființată inițial în 2021 ca o companie specializată în lucrări de construcții, preluând execuția tehnică a proiectelor Natrom.

Noua etapă presupune reunirea activităților de dezvoltare și construire sub un singur brand, toate proiectele viitoare urmând să fie dezvoltate și comercializate sub identitatea BTCO.

Nistor Imobiliare și Be Igloo PR, implicate în noile proiecte

Conform comunicatului, dezvoltatorul va implementa noile proiecte împreună cu Nistor Imobiliare 1995, în calitate de agenție imobiliară, și Be Igloo PR, ca agenție de marketing.

Compania prezintă această schimbare ca pe o etapă de integrare a dezvoltării imobiliare cu execuția directă a lucrărilor.

Active imobilizate de peste 11,6 milioane de lei în 2024

Potrivit informațiilor transmise, baza de active imobilizate a dezvoltatorului a depășit valoarea de 11,6 milioane de lei în 2024.

Printre proiectele menționate în portofoliu se numără Alongside Unirii Fountains, Moșilor Boutique I și II, Home In Kiseleff Park și Elegant Residence.

Dezvoltatorul anunță că pregătește în prezent mai multe lansări, fără a oferi alte detalii despre acestea.

Nistor Bocăneală: „Trecerea la brandul BTCO reprezintă maturizarea naturală a business-ului nostru”

Nistor Bocăneală, director de vânzări, a declarat:

„Trecerea la brandul BTCO reprezintă maturizarea naturală a business-ului nostru. Am învățat în toți acești ani că respectul pentru client înseamnă să controlezi calitatea la fiecare pas al execuției. Transformând BTCO din divizia noastră de construcții în brandul-umbrelă sub care vom dezvolta și vinde de acum înainte, ne asumăm 100% responsabilitatea pentru întregul ciclu de viață al proiectelor noastre.”

Peste 700 de clienți în portofoliul grupului

Conform comunicatului transmis de Be Igloo PR, activitatea grupului a început în 2002 prin compania S.C. NATROM PROD S.R.L.

Compania indică un portofoliu de peste 700 de clienți și precizează că, din 2021, odată cu înființarea BTCO, a integrat și componenta de execuție tehnică.

Sub noua identitate, BTCO anunță că pregătește noi investiții și intenționează să extindă portofoliul cu ansambluri rezidențiale.

Articol preluat din stiricompanii.ro

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) atrage atenția că o nouă majorare a salariului minim, fără o reformă a fiscalității și fără măsuri care să reducă presiunea asupra mediului economic, riscă să devină o sursă suplimentară de venit pentru stat, nu un sprijin real pentru angajați. 

Într-un context în care costurile de funcționare cresc, iar puterea de cumpărare este erodată de prețuri și taxe, FPIOR cere Guvernului să privească dincolo de valoarea brută a salariului minim și să analizeze cât ajunge efectiv în buzunarul angajatului și cât încasează bugetul public. 

Patronatele nu contestă nevoia oamenilor de a câștiga mai mult, ci refuză să susțină o politică prin care nota de plată a scumpirilor generate, inclusiv, de deciziile statului este transferată tot către firme și salariați. Președintele executiv al Federației, Călin Cozma, avertizează că actualul mecanism fiscal transformă majorările salariale într-o povară pentru angajatori și într-o oportunitate de colectare pentru stat.

„Dacă statul vrea mai mulți bani de la noi, ar putea măcar să îi ceară cinstit, nu să îi pună în cârca cetățenilor. Pentru 200 de lei, statul încasează aproape 300. Dacă voiau să ajute cetățenii, ar fi anulat TVA la produsele de bază. Acestea nu sunt măsuri cinstite”, declară Călin Cozma, președintele executiv FPIOR.

Federația subliniază că opoziția patronatelor față de o nouă creștere a salariului minim, în actualele condiții, nu are legătură cu valoarea muncii oamenilor sau cu lipsa nevoii de venituri mai mari. Dimpotrivă, presiunea financiară asupra angajaților este evidentă, iar creșterea salariilor este necesară. 

“Nimeni nu contestă necesitatea creșterii veniturilor tuturor angajaților, cu precădere a categoriilor celor mai vulnerabile, celor cu venituri mici. Dar fără o strategie corectă legată de acest aspect, doar creșterea fără discernământ a salariului minim va pune presiune mai mare pe firme și pe angajați. Obiectivul este scăderea taxări pe muncă pe veniturile mici. Să nu uităm ca suntem țara cu cea mai mare taxare pe venituri mici din UE”, afirmă și Valentin Șoneriu, președinte FPIOR. 

El a adăugat că ”Guvernul trebuie, la un moment dat, să înțeleagă că ar trebui să le lase acestor categorii de angajați mai mulți bani în buzunar, prin reducerea taxării veniturilor respective. Dacă vrea să aibă un impact real, ar trebui să existe zero impozitare pe salariul minim”.  Șoneriu spune că, evident, această propunere trebuie corelată cu alte soluții care să nu afecteze bugetul statului.

Problema este însă că statul încearcă să răspundă unei probleme pe care tot politicile sale fiscale și economice au amplificat-o, transferând costurile către cei care muncesc și către companiile care îi angajează.

Datele invocate de patronate arată că, în cazul unei companii conduse de un antreprenor care își asumă direct riscurile activității, profitul brut anual rămas după cheltuieli ar ajunge la 24.699 de lei în scenariul unei majorări cu 300 de lei a salariului minim și la 23.538 de lei în cazul unei creșteri cu 500 de lei. Aproape 700.000 de firme ar fi expuse acestei presiuni, potrivit estimărilor prezentate de reprezentanții patronatelor.

„Nu poți să ceri permanent mediului privat să acopere nota de plată a unor decizii publice și să prezinți fiecare creștere de taxe sau de costuri drept o măsură în favoarea cetățeanului. Dacă vrei să crești veniturile oamenilor, trebuie să te asiguri că banii ajung la ei, nu că cea mai mare parte se întoarce la stat. Altfel, nu vorbim despre sprijinirea angajaților, ci despre o nouă metodă de colectare”, atrage atenția Călin Cozma.

Federația consideră că Guvernul trebuie să înceapă cu o analiză reală a efectelor fiscalității asupra salariilor și asupra companiilor, urmată de un dialog concret cu partenerii sociali. O politică salarială sustenabilă nu poate fi construită prin decizii unilaterale și prin transferarea succesivă a costurilor către angajatori și angajați.

FPIOR solicită ca orice discuție privind majorarea salariului minim să fie însoțită de măsuri care să reducă povara fiscală, să protejeze puterea de cumpărare și să permită firmelor să își păstreze capacitatea de a investi și de a crea locuri de muncă. 

Despre 

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România este cea mai mare organizație națională din domeniu, care reunește peste 1.000 de companii și reprezintă 24 de județe ale țării, plus municipiul București, 29 de patronate și peste 26 000 de angajați.