Actualitate
E gata Zelenski să cedeze teritorii în schimbul păcii? Expert în securitate internațională: „Asta e toată problema”
Războiul provocat de Rusia prin invadarea Ucrainei a intrat în al treilea an, iar în ultimele luni s-au înmulțit apelurile la pace. Însuși Zelenski a dat unele semnale în acest sens. Experții consultați de „Adevărul” sunt totuși sceptici și nu se așteaptă prea curând la progrese remarcabile pe calea păcii.
Emmanuel Macron i-a primit la Paris pe Zelenski și Putin, acum patru ani. FOTO: EPA-EFE
Războiul
din Ucraina a intrat într-o nouă etapă, după ce trupele ucrainene
au reușit să cucerească circa 1.000 km2 în Rusia. În schimb,
rușii înaintează ca un tătăvlug uriaș pe frontul ucrainean, iar
mulți experți spun că ar putea sparge frontul.
Totuși,
Ucraina și Rusia par ca doi boxeri obosiți, iar în ultimele luni a
început să se vorbească despre pace inclusiv în Ucraina. Dacă
inițial președintele Volodimir Zelenski se grăbea să dezmintă
orice fel de negocieri, acum el vorbește tot mai des despre pace. Și
a făcut-o și la întâlnirea cu cancelarul Germaniei, Olaf Scholz,
când cei doi au declarat că Rusia e așteptată la negocieri. Mai
mult, cotidianul italian La Repubblica scrie că Germania ar împinge
Ucraina să facă unele concesii teritoriale de dragul păcii.
Nimic concret. Încă
Răspunsul
Moscovei nu s-a lăsat prea mult așteptat. Purtătorul de cuvânt al
Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Rusia nu respinge propunerea,
dar că așteaptă ca SUA implicarea SUA.
De asemenea, cancelarul austriac Karl Nehammer a transmis că Viena este pregătită să găzduiască negocieri între Ucraina și Rusia, potrivit The Kyiv Independent.
„Luăm act de declarațiile președintelui rus cu privire la deschiderea acestuia pentru discuții de pace cu Ucraina. Orice negocieri trebuie să aibă loc fără precondiții și la nivel de contact direct. Austria va fi pregătită să sprijine o pace justă și durabilă bazată pe dreptul internațional și să servească drept loc pentru negocieri în calitate de sediu al OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, n.r.)”, a scris Nehammer, într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare X.
Într-un moment când
situația este tot mai volatilă, iar imprevizibilul este cuvântul
de ordine, mulți experți vorbesc despre faptul că inevitabil vor
începe în scurt timp tatonările, iar apoi negocierile propriu
zise. „Adevărul” a apelat recent la expertiza a trei cunoscuți
experți, pentru a înțelege mai bine încotro ne îndreptăm. Este
vorba despre expertul în diplomație, experta în securitate
europeană Iulia Joja (Universitatea George Washington şi
Universitatea Georgetown – ambele din Washington) și Hari
Bucur-Marcu, omul care a pus serios la integrarea Armatei Române în
NATO, fost coordonator academic al Centrului de Studii NATO din
București.
Rusia nu-și respectă promisiunile
Corneliu
Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford și
director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, vede semnale
contradictorii. Totuși, în opinia sa, pacea nu e încă aproape.
„Cred
că ideea pe care se merge în momentul de față este cum se obțină
un armistițiu, un armistițiu care să nu conducă la o nouă
invazie a Rusiei, ci să o prevină”, spune politologul.
El
a remarcat că cele două combatante se află în continuare pe
poziții maximaliste și nu vorbesc despre concesii.
„Nu
sunt semnale că Rusia ar fi dispusă să renunțe la unele dintre
teritoriile ocupate, iar până în momentul de față și ucranienii
au reușit să se apere destul de bine, chiar dacă au avut și ei
pierderi. În sondajele de opinie, dacă puteam să le dăm crezare,
pentru că sunt făcute în condiții de război, pare că populația
ar susține negiocierile. Totuși, susținerea ucranenilor pentru
ideea de a nu ceda teritoriu rămâne destul de ridicată”, mai
spune Bjola.
Pe
de altă parte, cunoscutul diplomat avertizează că nici măcar un
tratat cu Federația Rusia nu ar garanta pacea. La fel cum s-a
întâmplat după înțelegerile ruso-ucrainene Minsk 1 și Minsk,
rușii nu ar avea rețineri să-și încalce cuvântul, adaugă
profesorul român de la Oxford.
Modelul vest-german pentru Ucraina
„Acest
lucru poate fi făcut posibil, probabil, printr-o prezență militară
de anumită natură pe teritoriul Ucrainei. Poate soluția gândită
de Macron, numai că vedem că el are probleme acasă, în Franța,
și nu a reușit să își impună punctul de vedere. Deci, dacă
acest lucru va fi posibil, adică să se semneze un armistițiu,
probabil că Ucraina ar începe la un moment dat să se gândească
în ce măsură ar putea urma modelul fostei Germanii de Vest, să
accepte o cedare de teritorii, o condiția, cu speranța că își va
putea recupera teritoriile. Dar în momentul de față aceste
condiții nu sunt îndeplinite. Acordurile de securitate care au fost
terminate cu Marea Britanie, cu România, cu Statele Unite, nu
vorbesc de o situație în care statele respective să trimită trupe
în felul articolului 5 din NATO, care garantează ajutorul
aliaților. Și asta rămâne problema esențială pentru rezolvarea
acestui lucru, pentru că noi știm foarte bine că Rusia poate să
semneze orice fel de tratate, dar oricând poate găsi un motiv să
le ignore, să le anuleze. Iar hârtiile rămân hârtii pentru
ruși”, spune el.
La rândul său, nici Hari
Bucur-Marcu nu vede prea curând posibilă o pace. În opinia
sa, singurul care poate pune capăt în acest moment războiului este
Vladimir Putin. Dictatorul rus ar putea oricând să ordone o
încetare a focului, dar nu o face.
„Mingea” e la Putin
„Nu
văd cum s-ar încheia acum o pace. Ca să fie pace ar trebui ca
rușii să decidă că a venit momentul. Iar Putin să dea ordin de
încetare a focului. Aud vorbindu-se și de o conferință de pace,
dar asta este preliminară. Deci trebuie să înțelegem o chestie.
Nu se poate vorbi despre pace în timpul războiului. Deci încetarea
războiului are o singură sursă care este Moscova. La o conferință
de pace precum cea care a fost deja în Elveția nu fac decât să
vorbească cum va fi după ce se va încheia războiul. Dar pentru ca
războiul să se încheie, Rusia trebuie să părăsească toate
teritoriile ocupate”, spune expertul.
El
vorbește și despre o variantă de compromis, dar care a mai existat
chiar în Peninsula Crimeea.
„Rusia
trebuie să părăsească teritoriile ocupate, asta e clar Adică ăutem ajunge și la situația în care a fost Peninsula Crimeea înainte. La un moment dat era
complementară din punct de vedere militar. În Crimeea erau fostele nave ale
flotei sovietice, iar într-o zi ridicau pe catarg steagul Rusiei,
iar în următoarea steagul Ucrainei. Există și un precedent în
care nu era o problemă să există trupe rusești pe teritoriul
Ucrainei. Problema este de recunoaștere a granițelor care sunt
consfințite internațional. Asta e toată problema. Acesta este
principiul de bază în arhitectura de securitate europeană, că nu
se modifică granițele prin război, așa cum vor rușii. Deci e nesănătoasă ideea că
dacă ajungem la pace să dăm Rusiei «ceva acolo», cum zic unii, adică niște teritorii,
ca să nu mai atace. Pentru că ar fi un dezastru. Asta ar însemna prăbușirea întregii unui sistem de arhitectură securitate
europeană. Adică tot ce s-a clădit, mă refer la pacea din Europa ultimilor 70
de ani. Nimic nu ar mai fi valabil, pentru că oricând cineva ar putea,
asemenea lui Putin, să spună că vrea nu știu ce teritoriu”,
susține expertul.
De
altfel, spune el, nici măcar țări ca și China nu recunosc
anexarea Crimeei și a teritoriilor luate cu forța de ruși.
„Primul
principiu pe care l-au enunțat chinezii în propunerea lor privind
soluționarea conflictului din Ucraina chiar asta a fost. Dom’le, se
recunosc doar frontierele de dinainte. De-aia China n-a recunoscut
nici Crimeea ca aparținând de Rusia. Și nu e un paradox. Chinezii
știu că dacă le-ar da dreptate rușilor, întregul sistem de
securitate, toate tratatele, toate aranjamentele de securitate,
dispar”, adaugă Hari Bucur-Marcu.
Cum s-ar putea negocia, pe înțelesul oricui
Altfel,
spune el, Rusia ar putea în orice clipă să preia inițiuativa și
să arate că e de bună credință și chiar vrea soluționarea
conflictului. Ceea ce nu e cazul. Hari Bucur-Marcu a explicat pe
înțelesul oricui, simplificat, cum ar arăta tratativele ideale.
„Deci,
războiul se poate termina. Să o spunem pe înțelesul oricui: Rusia
poate să zică: «uite, mâine la ora 12:00 sau la ora 14:00,
noi oprim acțiunile de luptă. Și, pe urmă, propunem să ne
retragem pe aliniamente. Ucrainenii să se retragă 2 km, noi ne
retragem 5. Ca să fie 7 km, să nu ne putem lovi unul pe altul cu
armele care bat 7 km». Corect până aici? Și se retrag ambele armate
pe aliniamente, după care încep discuțiile seioase. Nici măcar
nu e nevoie de armistițiu ca să facă asta. Adică și de partea
cealaltă să cade de acord. E suficient să zică agresorul: «Dom’le,
eu am încetat războiul.» Și atunci ar trebui ca și ucrainenii să
zică «Bun, ați încetat războiul, încetăm și noi acțiunile
de luptă și trecem la negocieri să vedem cum ne separăm forțele,
unde vă duceți voi, unde rămânem noi»”, continuă el.
Din
acel moment, cele două părți ar putea stabili detaliile păcii. Și
totul s-ar negocia, cu condiția ca ambele părți să dea dovadă de
bună credință.
„Abia
pe urmă încep discuțiile serioase, iar rușii pot să zică: «am
început totul pentru că la Luhansk rușii din Ucraina nu aveau
drepturi.»Și atunci, cele două părți să decidă: acum în
condiții de pace Luhansk rămâne în compunerea Ucrainei, dar este
regiune autonomă și fiecare om poate să se vorbească în ce limbă
vrea el acolo, doar cu condiția ca regiunea să rămână în
administrația Ucrainei. Și rușii să zică: «ok, în condițiile
astea eu nu vreau să mai existe forțe militare ucrainene pe
teritoriul întregii regiuni Donbass.» Da? Și asta e și ok, dar
desigur numai cu condiția să nu mai fie nici forțe rusești pe tot
teritoriul Dobnbassului și nici la 50, la 100 km. Și de acolo așa ar evolua
firesc discuțiile de pace, negocierile. Așa s-ar ajunge și la garanții. Ce
înseamnă asta? Înseamnă că noi punem observatori internaționali
la granița între rușia și Ucraina. Și vedem acolo dacă cumva se
apropie rușii la 50 de kilometri, observatorul internațional anunță
public asta. Sau dacă ucrainerii încep să-și aducă forțe acolo
când au promis că nu o fac, la fel”, mai spune Hari Bucur-Marcu.
Ucraina nu trebuie abandonată
Sceptică
este și Iulia Joja, tânăra expertă care predă Securitate
Europeană şi Studii Europene la nivel de licenţă la Universitatea
George Washington şi, la nivel master, la Universitatea Georgetown –
ambele din Washington.
Occidentul,
spune ea, trebuie să ofere garanții serioase de securitate
Ucrainei, înainte de orice. Iar acest lucru nu trebuie privit ca un
favor ce i se face Kievului, ci ca pe o investiție în propria
securitate. Problema cea mare este, adaugă experta, că Federația
Rusă a dat dovadă de prea multe ori în istorie că nu respectă
tratatele și înțelegerile pe care le semnează. Iar Ucraina nu
trebuie sub nicio formă forțată să încheie pace în condiții
defavorabile.
„Noi,
ca mediatori, ar trebui să oferim garanții solide de securitate
Ucrainei. Cumva e o situație pardoxală, să încheie pace cu cineva
care nu-și respectă înțelegerile, o situație pe care vedem că
se tot insistă din partea anumitor părți ale cancelariilor
occidentale”, spune ea.
Există
totuși speranță. Ucraina ar putea spera că I se va face dreptate
pe modelul fostei Republici Federale Germania, care și-a recuperat
după decenii teritoriile pierdute, atunci când fosta URSS i-a
ocupat estul țării. Însă pentru ca acest lucru să se întâmple,
e nevoie de mai multe argumente. În primul rând, Ucraina să fie
acceptată în NATO, chiar dacă a pierdut o parte din teritoriile
sale. Ulterior, după căderea lui Putin și când vremurile ar
permite-o, Ucraina și-ar recupera teritoriile pierdute.
„Modelul
este unul clasic pornind de la exemplul Germaniei, în timpul
Războiului Rece, care niciodată nu a recunoscut pierderea
teritoriilor ocupate de sovietici și care au înființat fosta RD
Germană. Să ne amintim că Germania a fost împărțită în 4 –
o parte SUA, una Marii Britanii, alta Franței și alta URSS, dar s-a
integrat pe trei sferturi în NATO ca RF Germania. Ulterior, când
timpurile au permis-o, și-a recuperat teritoriile”, mai spune
Iulia Joja.
Actualitate
Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
Aproximativ o sută de membri ai Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș protestează miercuri, 22 aprilie, în fața Ministerului Energiei, acuzând lipsa de reacție a autorităților în fața riscului ca singurul producător intern de îngrășăminte să fie închis definitiv.
Combinatul riscă să se închidă. FOTO Azomureș
Protestatarii cer repornirea activității combinatului Azomureș sau, cel puțin, o soluție care să protejeze locurile de muncă și să limiteze impactul social și economic asupra județului Mureș, potrivit Agerpres.
Sindicaliștii solicită un dialog real cu Ministerul Energiei și măsuri de sprijin pentru familiile și comunitățile care depind de platforma industrială.
În ultimul an, compania elvețiană Ameropa, proprietara Azomureș, a avut negocieri cu Romgaz privind o posibilă preluare a combinatului.
Potrivit declarațiilor secretarului de stat Cristian-Silviu Bușoi, discuțiile sunt într-un stadiu avansat, iar Romgaz a transmis deja o ofertă acționarilor.
Amintim că, în urmă cu o lună, Combinatul Azomureș, a notificat oficial sindicatul cu privire la inițierea unui plan de concedieri colective.
Reprezentanții angajaților au atras atenția că situația combinatului a devenit critică din cauza prelungirii negocierilor privind o eventuală preluare de către Romgaz, discuții care durează de peste un an, potrivit Digi24.
„Vom folosi această perioadă pentru a identifica soluții reale. Întârzierea unei decizii poate duce la închiderea completă a platformei, cu efecte majore asupra agriculturii și economiei locale”, a avertizat atunci organizația sindicală.
Sindicatul a cerut încă de atunci Guvernului o decizie urgentă privind viitorul combinatului, astfel încât procesul de achiziție să nu rămână blocat în proceduri și să existe un cadru predictibil pentru repornirea activității.
În februarie, premierul Ilie Bolojan a discutat cu reprezentanții Ameropa – compania care deține Azomureș – și cu conducerea Romgaz despre stadiul negocierilor pentru o posibilă preluare.
Actualitate
Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
Caselor județene de pensii le-au fost repartizate spre valorificare primele bilete de tratament din 2026. Prețul integral al biletelor a crescut comparativ cu anul 2025, condițiile de acordare sunt cele din anii trecuți.
Pensionarii așteaptă de luni bune biletele în stațiunile balneare FOTO credit: Hotel Palace Govora
Prima serie de bilete de tratament, îndelung așteptată de pensionarii și asigurații din toată țara, a fost repartizată în teritoriu. Biletele sunt puține, iar plecarea are loc în doar câteva zile.
Casei Județene de Pensii Olt i-au fost repartizate 33 de bilete de tratament, care au și fost puse în vânzare marți, 21 aprilie 2026.
Cei interesați de aceste prime bilete de tratament repartizate în 2026 trebuie să fie dispuși să plece destul de repede, pentru că data de prezentare în stațiune este în perioada 27-29 aprilie 2026.
„Biletele de tratament repartizate în această serie sunt în bazele de tratament din unitățile hoteliere ale Societății Comerciale de Tratament Balnear și recuperare a capacității de muncă – S.C. TBRCM S.A .”, au precizat reprezentanții CJP Olt, prin intermediul unui comunicat de presă.
Cele 33 de bilete sunt repartizate pe stațiuni astfel: 12 bilete în stațiunea Bala; 8 bilete în stațiunea Olănești; 6 bilete în stațiunea Amara; 4 bilete în stațiunea Buziaș; 3 bilete în stațiunea Pucioasa.
„Aceste bilete se vor distribui prin solicitare directă a persoanelor care au cereri depuse și se prezintă la sediul instituției noastre”, a mai anunțat CJP Olt.
Cine poate solicita bilete de tratament prin Casa de Pensii și cât achită
Durata sejurului în stațiunile balneoclimaterice a rămas și în 2026 de 16 zile, dintre care în 12 se acordă și tratament balnear.
Solicitările au început să sosească la CJP Olt încă din primele zile lucrătoare din ianuarie, fiind destul de neobișnuit ca prima serie de bilete să ajungă la beneficiari atât de târziu (în 2025, biletele din prima serie au fost repartizate în februarie). S-au adunat până în prezent aproximativ 1.550 de cereri venite de la pensionarii și, respectiv, asigurații în sistemul public de pensii.
Cine beneficiază de bilete de tratament
De aceste bilete de tratament pot beneficia:
– pensionarii sistemului public de pensii;
– asigurații sistemului public de pensii;
– beneficiarii prevederilor unor legi speciale care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii;
– soțul/soția asiguratului/pensionarului sistemului public de pensii care nu este asigurat/pensionar al sistemului public de pensii;
– asigurat al sistemului de asigurare la accidente de munca și boli profesionale.
Condiția care se impune tuturor solicitanților din categoriile mai sus amintite este să dovedească existența unei afecțiuni medicale care să necesite tratament balnear.
Cât se plătește pentru biletele de tratament
În cazul pensionarilor, contribuția individuala este de 50% din cuantumul total brut al drepturilor de pensie, dar nu mai mult decât costul integral al biletului (costul integral este între 3.480 lei și 3.688 de lei, cazarea făcându-se în hoteluri de doua și trei stele).
În cazul asiguraților, contribuția este de 50% din valoarea biletului, daca veniturile brute lunare sunt mai mici decât câștigul salarial mediu brut (care în 2026 este 9.192 lei), în caz contrar biletul fiind achitat integral.
În 2025, costul integral al biletului în structurile TMRCB S.A. s-a situat între 3.156 lei și 3.348 lei.
La nivelul întregii țări, pentru 2026 au fost aprobate 114.000 bilete de tratament care vor fi acordate potrivit criteriilor care se aprobă anual. În fiecare an, primele serii au un număr mai mic de bilete repartizate în teritoriu, fiind disponibile sejururi în structurile TMRCB S.A.. Ulterior organizării licitațiilor, în listă apar și structuri de cazare aparținând operatorilor privați. În acest an, cel mai probabil primele bilete de tratament în structurile private vor fi disponibile începând din vară.
Actualitate
Condițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni”
Liderul AUR George Simion a transmis, marţi, condiţiile formaţiunii pentru partidele din coaliţia care s-a rupt: Parlament cu 300 de aleşi, renunţarea la subvenţiile partidelor şi alegerea primarilor şi preşedinţilor de CJ în două tururi.
George Simion, liderul AUR FOTO: Profimedia
”Să nu vă îndoiţi de noi. Trei lucruri. Trei lucruri le vrem de la aceşti domni care au dus România acolo unde este în hău, în prăpastii. Cum au votat românii, 300 de parlamentari. Renunţarea la subvenţiile pentru partidele politice. Alegerea primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene în două tururi. Pentru toate aceste lucruri se poate da vot în biroul permanent al Camerei Deputaţilor. Sunt proiecte de lege şi se pot adopta”, a spus George Simion într-un mesaj video pe Facebook.
Preşedintele AUR a precizat că nu vor purta negocieri pe sub masă.
”Nu vom face decât să ne respectăm alegătorii şi să acţionăm în direcţia punerii pe roate a economiei care a fost distrusă de către ei. Dacă vor accepta, ori unii ori alţii, ca aceste trei legi să fie votate, după aceea putem discuta despre altceva”, a mai spus Simion.
PSD a votat, luni seară, retragerea sprijinului politic premierului Ilie Bolojan. Cei 5.000 de membri PSD au votat online, printr-o aplicaţie. S-au înregistrat 97,7% din voturi în favoarea retragerii sprijinului politic şi 2,3% au votat împotrivă.
Ilie Bolojan a declarat, în urma ședinței extinse a Biroului Politic Național al Partidul Național Liberal, că formațiunea pe care o conduce a mandatat conducerea partidului și pe premier să asigure stabilitatea guvernamentală în contextul crizei politice actuale și să facă demersurile necesare pentru menținerea unei majorități funcționale în Parlament.
Premierul a precizat că în perioada următoare vor fi inițiate discuții cu partidele care susțin actualul Executiv, în vederea clarificării unei eventuale formule de guvernare minoritară.
Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
Aproximativ o sută de membri ai Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș protestează miercuri, 22 aprilie, în fața Ministerului Energiei,...
Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
Caselor județene de pensii le-au fost repartizate spre valorificare primele bilete de tratament din 2026. Prețul integral al biletelor a...
Condițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni”
Liderul AUR George Simion a transmis, marţi, condiţiile formaţiunii pentru partidele din coaliţia care s-a rupt: Parlament cu 300 de...
Cum protejează cutiile termoizolante cu temperatură controlată produsele FMCG și farmaceutice?
Cutiile termoizolante cu temperatură controlată sunt esențiale în lanțurile logistice moderne, mai ales pentru produse FMCG și farmaceutice sensibile la...
Cum îți repari telefonul fără să pleci de acasă: ghidul complet al reparațiilor la distanță
E vineri seara. Un utilizator constată că ecranul telefonului s-a spart după o cădere. Problema nu e reparația în sine...
Dezbatere aprinsă în educație: Lipsa de transparență de la olimpiade ajunge pe masa Ministerului. Ce schimbări cer elevii
Olimpiadele școlare sunt în centrul unei dezbateri care ridică întrebări cu privire la viitorul acestor competiții. Consiliul Național al Elevilor...
Noua termocentrală Mintia, construită în trei ani. Investiția de 1,7 GW aduce aproape 1.000 de locuri de muncă
Aproape 1.000 de oameni lucrează pe șantierul noii termocentrale de la Mintia, construită în județul Hunedoara, după închiderea fostei centrale...
-
Actualitateacum 3 zilePlanul ingenios prin care doi frați au reușit să fugă din Coreea de Nord: O evadare aproape miraculoasă, urmată de tragedie
-
Actualitateacum 2 zileSfârșitul Rusiei poate veni de unde se așteaptă mai puțin. Generalul Ben Hodges dezvăluie ce aliat l-ar trăda pe Putin
-
Breakingacum o ziKelemen Hunor pune punctul pe i, în plină criză guvernamentală: „Problema cea mai mare este cum se vor uita creditorii României la țara noastră”
-
Breakingacum o ziTim Cook a anunțat că se va retrage de la conducerea Apple. Care este ultima zi a acestuia la cârma companiei
-
Actualitateacum 3 zileUn tigru a sărit în mijlocul spectatorilor la un circ din Rusia. „Copiii țipau, adulții fugeau panicați”
-
Actualitateacum 2 zileDe ce durerile de spate nu trec singure – și ce poți face acum
-
Actualitateacum 2 zileUn alt efect al scumpirii carburanților în Europa: Creștere explozivă a vânzărilor de mașini electrice
-
Actualitateacum 2 zileCiolacu neagă că ar locui într-un penthouse de lux din Herăstrău, unde chiria ar ajunge la 15.000 de euro: „Nu voi fi deloc influențat de aceste minciuni”