Actualitate
De ce nu le mai este românilor frică de Covid. Psiholog: „Nu mai există încredere în instituțiile statului român”
Potrivit unui studiu realizat de Reveal Marketing Research, 55% dintre români sunt puțin sau deloc îngrijorați de faptul că ar putea să se îmbolnăvească de Covid. Cât despre măsurile de prevenție pe care ar trebui să le ia în continuare, românii nu prea le mai dau importanță: doar 14% dintre ei le respectă cu strictețe.
În ciuda creșterii numărului de îmbolnăviri, Covid nu-i mai sperie pe români. Sursa foto: arhivă
Potrivit cercetării, 29% dintre români au declarat că au avut simptome care ar fi putut indica o îmbolnăvire de Covid-19 în ultimele 3 luni, însă nu s-au testat pentru confirmare. În schimb, 9% dintre respondenți sunt siguri că au fost infectați, având confirmarea unui test pozitiv. 53% dintre români cunosc persoane care au fost infectate în ultimele trei luni, majoritatea cazurilor regăsindu-se în cercul de prieteni și colegi (40%) sau în familie (32%). 55% dintre români declară că sunt puțin sau deloc îngrijorați de riscul actual de infectare, iar această atitudine este mai frecventă în rândul bărbaților (59% față de 52% femei), al tinerilor din Generația Z cu vârste între 18-24 de ani (61%) și al celor fără copii sub 18 ani (58% față de 52% în cazul persoanelor cu copii sub 18 ani). Ca o comparație, doar 34% dintre cei chestionați sunt îngrijorați moderat, iar 11% se declară foarte îngrijorați că s-ar putea infecta cu SARS-CoV-2. În legătură cu măsurile de prevenție împotriva Covid-19, precum purtarea măștii, distanțarea socială, dezinfectarea etc., majoritatea românilor spun că le respectă parțial (45%). 23% consideră că aceste măsuri nu sunt necesare, 18% le ignoră în mare parte, iar 14% le respectă cu strictețe.
Sursa: Reveal Marketing Research
În contextul actual, 67% dintre români nu se așteaptă la măsuri restrictive în lunile următoare, în ciuda creșterii numărului de cazuri de Covid-19. Această opinie este mai frecvent întâlnită în rândul persoanelor cu vârste între 45-55 de ani (75%) și al celor fără copii sub 18 ani (71% față de 63% în cazul persoanelor care au copii sub 18 ani). Totodată, 7 din 10 români afirmă că nu iau în considerare vaccinarea preventivă pentru a evita infectarea cu virusul care provoacă Covid-19.
Românii nu mai au încredere în mass-media și au „fugit” pe TikTok
Se pare că virusul de care ne temeam atât de mult în pandemie a devenit pentru mulți dintre noi o normalitate cu care am învățat să trăim. Alții, în schimb, ignoră cu desăvârșire riscurile. Care sunt motivele? De ce nu ne mai temem deloc de Covid? „Faptul că o treime dintre români au prezentat simptome de COVID-19 în ultimele trei luni, însă au ales să nu se testeze, reflectă o scădere a percepției amenințării reprezentate de coronavirus. Aceasta poate fi determinată de mai multe motive, cum ar fi percepția redusă a riscurilor în cazul simptomelor ușoare sau moderate, sau teama de rezultate pozitive care ar putea conduce la restricții și izolare”, a declarat Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research.
Însă motivele nu se opresc aici, este de părere psihologul Radu Leca. Acesta consideră că avem de-a face cu o reorganizare comportamentală a unui întreg popor, iar acest fenomen s-a întâmplat din mai multe cauze. „Pentru că nu mai au încredere în mass-media tradițională, românii s-au mutat în online și își iau informațiile de acolo. TikTok este platforma preferată, căci aici pare că nu există nici o regulă. Această rețea permite un swipe de două ori mai rapid decât ceea ce oferă Facebook, Instagram sau Youtube, permite apropierea imaginii în imagine în timp real și, cel mai important, este singura platformă care nu cenzurează informația. Practic, orice persoană rău voitoare poate asambla o informație și-o poate urca pe TikTok. De aici au învățat românii, în mod total eronat, că pandemia, virusul, sunt doar o conspirație mondială, o conspirație care în realitate nu există. Consecința acestei credințe este comportamentul lor de negare a realității. Mulți se luptă, de fapt cu un dușman invizibil, care nu există”.
Încrederea în instituțiile statului s-a prăbușit
Pe de altă parte, cei care nu au căzut pradă influenței rețelelor sociale au alunecat pe o altă pantă. „Când românii refuză informațiile oficiale, o fac pentru că nu mai au încredere în autorități și în instituțiile statului român”. Specialistul face referire la scandalurile în care au fost implicat de-a lungul timpului Ministerul Sănătății, ultimul fiind chiar povestea de la Spitalul Pantelimon. „În urmă cu o lună, am aflat cu toții de existența scandalului de la Sfântul Pantelimon. După o lună lucrurile s-au schimbat atât de radical încât românii nu înțeleg ce s-a întâmplat. Sunt sau nu sunt cele două doctorițe niște criminale? Și atunci, atâta timp cât toată lumea se aruncă în scandaluri, oamenii nu vor avea încredere în niciun tip de minister. În schimb, vor avea încredere în orice tip de conspirație. Românii visează cu ochii deschiși la tonele de aur și de diamante ascunse în tunelurile secrete din Munți Bucegi. Românii visează cu ochii deschiși la celebrele crame pline cu vinuri vechi, deja transformate în marmeladă De la 1700 până în prezent, ascunse sub Calea Victoriei. Aceste tipuri de conspirații care nu au nici o legătură cu realitatea reprezintă adevăratul spirit al poporului român”.
Mai mult, psihologul spune că există extrem de multe persoane în România care se opun vehement a tot ceea ce înseamnă Uniunea Europeană. „Tot ce vine din acea parte este din start refuzat”.
„Rețelele sociale ne-a scăzut coeficientul de inteligență”
Românul, continuă specialistul, nu mai este interesat de nimic serios, parcă nu își dorește să mai evolueze. „Când noi observăm o îndepărtare cognitivă la nivel național a românilor de orice este bun, normal, firesc, ce aduce bunăstare, înțelegem că românii au scăzut din punct de vedere al coeficientului de inteligență de la cât era în 1970, în 1990, în 2000, până în prezent. Dacă ne întrebăm de ce, avem un singur și unic răspuns: fiindcă există spațiul virtual. Practic, creierul nu a mai fost folosit la nivelul la care era folosit în urmă cu 60 de ani și tot ceea ce înseamnă structura slabei cogniții s-a instaurat”.
Actualitate
Limitele puterii americane în Orientul Mijlociu: Ce spune acordul cu Iranul despre noua strategie globală a SUA
Acordul de pace încheiat între Statele Unite și Iran reprezintă o recunoaștere implicită a faptului că Washingtonul nu a reușit să obțină prin forță militară obiectivele pe care și le propusese inițial. Analiza documentului convenit între cele două părți sugerează că administrația americană a renunțat la o serie de condiții considerate anterior esențiale în negocierile privind programul nuclear iranian.
Donald Trup a semnat acordul cu Iranul la Versailles/FOTO:X
Semnarea memorandumului la Versailles – loc asociat în memoria colectivă cu tratatele impuse în urma conflictelor majore – a atras atenția observatorilor internaționali. Pentru criticii administrației Trump, alegerea locului simbolizează diferența dintre obiectivele declarate înaintea conflictului și rezultatul final al negocierilor, scrie The Guradian.
De la cerințe maximale la compromisuri majore
Înainte de izbucnirea războiului de 12 zile dintre Israel și Iran, susținut de Statele Unite, Washingtonul prezentase un set de condiții stricte pentru un eventual acord nuclear.
Printre acestea se numărau eliminarea aproape completă a capacităților iraniene de îmbogățire a uraniului, transferul în afara țării al stocurilor existente de material nuclear îmbogățit și interzicerea construirii unor noi facilități de procesare.
Documentul actual reflectă însă o abordare mult mai flexibilă. Președintele Donald Trump a recunoscut, în cadrul summitului G7 de la Évian, că Iranul va putea continua îmbogățirea uraniului pe propriul teritoriu, argumentând că și alte state din regiune dețin programe nucleare.
De asemenea, Washingtonul nu mai insistă asupra eliminării imediate a stocurilor iraniene de uraniu puternic îmbogățit. Oficialii americani acceptă acum posibilitatea ca acestea să fie diluate sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), chiar pe teritoriul Iranului.
Relaxarea sancțiunilor, un pas cu implicații majore
Memorandumul prevede și o relaxare treptată a regimului de sancțiuni economice. Pentru ca exporturile de petrol iranian să poată fi reluate, Statele Unite vor trebui să acorde derogări nu doar pentru tranzacțiile comerciale directe, ci și pentru servicii conexe precum transportul, asigurările și operațiunile bancare.
Experți în sancțiuni avertizează că o asemenea măsură ar afecta însăși arhitectura sistemului de presiune economică construit de Washington împotriva Teheranului în ultimele decenii.
Dacă negocierile nucleare vor evolua favorabil, ar putea urma și ridicarea unor sancțiuni primare și secundare, precum și a unor restricții internaționale, într-o schimbare care ar redefini relațiile americano-iraniene într-un mod fără precedent de la Revoluția Islamică din 1979.
Strâmtoarea Ormuz, miza principală
În centrul negocierilor se află și redeschiderea completă a traficului prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.
Paradoxal, susțin criticii acordului, conflictul militar a contribuit la destabilizarea unei căi maritime care funcționa înainte de izbucnirea ostilităților. Textul memorandumului sugerează că actualul regim de navigație liberă este garantat doar pentru o perioadă de 60 de zile, după care Iranul și statele din Golf vor începe discuții privind administrarea viitoare a zonei.
„A fost păcălit”. Presa americană îl critică pe Donald Trump, după concesiile făcute Iranului
Reconstrucția Iranului, o provocare financiară
Documentul include și propunerea creării unui fond de reconstrucție de aproximativ 350 de miliarde de dolari pentru Iran. Statele Unite afirmă că vor facilita înființarea mecanismului financiar, însă nu intenționează să contribuie direct la finanțarea acestuia.
Pentru ca proiectul să devină realitate, statele din Golf ar trebui să suporte o parte semnificativă a costurilor, în pofida tensiunilor generate de conflictul recent și a impactului economic pe care l-au resimțit propriile economii.
Analiștii consideră că nici măcar deblocarea activelor iraniene din străinătate, estimate la aproximativ 24 de miliarde de dolari, nu va fi suficientă pentru a rezolva problemele structurale ale economiei iraniene.
Comparat cu acordul din 2015
Mulți dintre participanții la negocieri resping comparațiile directe cu acordul nuclear din 2015, negociat în timpul administrației Barack Obama. Contextul actual este diferit, în special după deteriorarea infrastructurii nucleare iraniene în urma conflictului recent.
Totuși, diferența fundamentală constă în natura documentelor. Acordul din 2015 era un tratat complex de control al armamentului, cu mecanisme detaliate de verificare și monitorizare. Memorandumul actual reprezintă mai degrabă un cadru pentru negocieri viitoare, fără a oferi soluții concrete privind verificarea programului nuclear iranian.
Textul se limitează la reafirmarea poziției Iranului potrivit căreia nu urmărește obținerea unei arme nucleare. Pentru experții în neproliferare, însă, declarațiile de intenție au o valoare limitată în absența unor mecanisme solide de control și verificare.
Factorul economic
Explicând motivele care au stat la baza acordului, Donald Trump a invocat în mod direct riscurile economice globale generate de continuarea conflictului.
Președintele american a avertizat că prelungirea războiului ar fi putut provoca o recesiune internațională și perturbări severe ale aprovizionării cu petrol.
„Nu am vrut să fiu președintele asociat cu o catastrofă economică”, a declarat Trump, făcând referire la Herbert Hoover, liderul american adesea asociat cu Marea Criză Economică.
Pentru mulți observatori, această justificare reflectă realitatea strategică a momentului: în fața riscurilor economice și energetice globale, Washingtonul a ales compromisul diplomatic în locul continuării confruntării, chiar dacă acest lucru a presupus renunțarea la o serie de obiective pe care anterior le considera ne-negociabile.
Actualitate
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
O femeie din Nottingham (UK)a fost amendată de 150 de lire sterline (aprox. 175 euro) pentru că ar fi „aruncat gunoi” în coșul de cumpărături, deși, în realitate, a fost vorba de singură frunză de kale rămasă prinsă în cărucior.
Femeia nu a observat că în cărucior căzuse o frunză. FOTO Shutterstock
Monica Serro, 42 de ani, se afla în parcarea unui supermarket Sainsbury’s, unde încărca în mașină alimente colectate pentru persoane vulnerabile, potrivit Daily Mail Online.
Când a returnat căruciorul, nu a observat că o frunză mare de kale se desprinsese și rămăsese blocată în cadrul metalic. În acel moment, un agent de la Gedling Borough Council a abordat-o, insistând că frunza reprezintă „deșeu alimentar”.
„Mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”
Agentul a emis pe loc amenda.
„Am fost uluită. Îi arătam că e doar o frunză de kale, dar mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”, a declarat ea.
Monica, care strânge gratuit alimente pentru comunitate, spune că agentul a amenințat-o cu o amendă mai mare dacă nu îi furnizează datele. „Mama mea era foarte afectată, nu am vrut să escaladez situația”, a spus ea.
După ce a contestat sancțiunea, femeia a descoperit că pe procesul-verbal figura o altă adresă și că motivul amenzii era trecut ca „aruncarea unui muc de țigară”, deși ea nu fumează. Consiliul a anunțat ulterior că a existat „o eroare tehnică” și a anulat amenda, cerându-și scuze.
„Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale”
Într-un mesaj oficial, Gedling Borough Council a transmis că incidentul „nu a fost un act deliberat de aruncare a gunoiului” și că sancțiunea a fost anulată după verificarea imaginilor de pe camera agentului.
Monica spune însă că experiența a lăsat-o cu anxietate: „Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale. M-a făcut să mă simt urmărită pentru orice gest mărunt”.
Actualitate
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei, a anunțat joi premierul Donald Tusk. Alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment. Anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima.
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de asasinarea unui rus. FOTO: X/@HannaLiubakova
Potrivit acestuia, reținerea a fost realizată în cooperare cu Agenția de Securitate Internă a Poloniei, suspectul folosind un pașaport georgian. Poliția locală din Lublin a precizat că documentul aparține unui bărbat în vârstă de 36 de ani.
În același dosar, alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment.
Victima, cunoscut critic al Kremlinului
Procurorii au identificat victima ca fiind Robert Kuzovkov, cunoscut și sub pseudonimul Semion Skrepețki, un caricaturist rus stabilit în Polonia din 2021. Acesta era cunoscut pentru desenele sale critice la adresa președintelui rus Vladimir Putin și a altor figuri politice de la Moscova.
Autoritățile au precizat că victima a fost împușcată de cinci ori, printre care o dată în cap. Martorii și anchetatorii susțin că atacatorul ar fi tras inițial mai multe focuri, apoi s-ar fi apropiat și ar fi continuat atacul de la mică distanță.
Caricaturistul locuia în Polonia de mai mulți ani deoarece se temea de persecuții politice în Rusia. În exil, acesta a continuat să participe la evenimente ale opoziției ruse și să publice conținut critic la adresa regimului de la Kremlin.
Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima
Premierul Donald Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima, fără a oferi detalii suplimentare, subliniind că există indicii privind o posibilă motivație politică.
„Totul indică faptul că este vorba de un asasinat politic”, a afirmat anterior Tusk, adăugând că, în cazul în care implicarea Rusiei va fi confirmată, incidentul ar avea „o dimensiune internațională extrem de gravă”.
Joi dimineață, viceministrul de Externe Władysław Bartoszewski a declarat pentru Radio Zet că printre posibilii suspecți ar putea fi și persoane de origine cecenă, având în vedere criticile frecvente ale victimei la adresa acestora.
Anchetă în desfășurare
Poliția și procurorii polonezi continuă investigațiile pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului și eventualele legături internaționale ale cazului.
Autoritățile nu au confirmat deocamdată dacă reținerile efectuate sunt direct legate de autorul sau comanditarii crimei.
Limitele puterii americane în Orientul Mijlociu: Ce spune acordul cu Iranul despre noua strategie globală a SUA
Acordul de pace încheiat între Statele Unite și Iran reprezintă o recunoaștere implicită a faptului că Washingtonul nu a reușit...
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
O femeie din Nottingham (UK)a fost amendată de 150 de lire sterline (aprox. 175 euro) pentru că ar fi „aruncat...
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei,...
Companiile din România caută angajați rezistenți la stres. Unii le cresc salariile cât să acopere inflația
Într-un climat economic marcat de scăderea consumului, creșterea costurilor și incertitudine politică, companiile din România își schimbă prioritățile. Angajatorii caută...
Care sunt cele mai bine plătite nișe în dezvoltarea web?
Am avut cândva trei anunțuri deschise în același timp, într-o dimineață în care cafeaua se răcise lângă laptop și browserul...
Cum și-au recăpătat culoarea satele din Banat. Radu Trifan: „Nimeni nu vrea să-și crească copiii într-un sat decăzut”
Radu Trifan, fondatorul Asociației Acasă în Banat și managerul Muzeului Satului Bănățean, a cutreierat aproape toate satele din Banat. El...
Debut de coșmar pentru Ronaldo la Mondial! Portugalia s-a chinuit cu RD Congo, 1-1, în grupa K
Portugalia și RD Congo s-au duelat la Houston, într-o partidă din Grupa K a Campionatului Mondial 2026. Meciul a fost...
-
Actualitateacum 3 zileCum înregistrezi o companie străină în scopuri de TVA în România: pas cu pas, 2026
-
Actualitateacum 3 zilePește de sezon în mai-iunie: ce specii merită să cumperi și cum le prepari
-
Actualitateacum 3 zileCum te poate ajuta Infinity să ajungi mai rapid la clienți din toată țara
-
Actualitateacum 3 zile
Lukașenko își cere scuze față de Zelenski pentru insulte și susține că Belarusul nu va intra în război: „Poate că pe alocuri am exagerat”
-
Actualitateacum 2 zile
19 ore la coadă pentru 20 de litri de benzină. Planul Ucrainei de a izola logistic Crimeea începe să dea roade
-
Breakingacum 2 zileCele 3 alimente la care trebuie să renunțăm după 40 de ani. Mihaela Bilic explică motivul pentru care nu ar trebui să le mai mâncăm
-
Breakingacum 2 zileExistă putiniști buni și putiniști răi. Dan Dungaciu: „Cordonul sanitar s-a strâmtorat doar în jurul AUR-ului”
-
Actualitateacum 2 zile
Incident în Canalul Mânecii: o fregată rusă ar fi tras focuri de avertisment spre un iaht britanic