Inflația, creșterea costurilor și presiunea concurenței îi determină pe producătorii români să își schimbe modelul de business și să dezvolte activități conexe, de la procesare și ambalare până la branding și distribuție, arată o analiză Artisan Food Market. Ediția a XIII-a Artisan Food Market este programată în perioada 16–18 octombrie 2026, la Biblioteca Națională a României din București.

Potrivit analizei, tot mai mulți producători urmăresc să controleze mai multe etape ale lanțului, de la producție și procesare până la dezvoltarea brandului și distribuție, pentru a reduce dependența de intermediari și pentru a păstra o parte mai mare din valoarea generată în România.

Artisan Food Market arată că antreprenorii români încearcă astfel să reducă exportul de materie primă și să se orienteze către exportul de produse finite. Modelul este descris ca fiind apropiat de cel al unei cooperative integrate, în care valoarea adăugată rămâne cât mai mult în interiorul aceluiași ecosistem economic.

De la lactate și carne până la produse organice și vin, producătorii analizați investesc în capacități și businessuri complementare pentru a crește producția, a reduce dependența de intermediari și a transforma resursele locale în produse cu valoare adăugată, potrivit Artisan Food Market.

Printre exemplele incluse în cercetarea și documentarea realizată de echipa Artisan Food Market în ultimii patru ani se numără Cooperativa Agricolă Csengo, Safala Organic Farm din Șinteu, Brânzeturi de Hoghilag, Ribon Kiss of Nature, De la Bâlea – Abatorul Câmpulung și Josef Wines.

Artisan Food Market precizează că o parte dintre acești antreprenori au fost identificați și aduși în premieră la București în cadrul evenimentului, pentru a face vizibile modele de business care pot fi replicate și dezvoltate de alți producători.

La ediția din 16–18 octombrie 2026, Cooperativa Agricolă Csengo, Ribon Kiss of Nature și De la Bâlea – Abatorul Câmpulung vor expune pentru prima dată la București în cadrul Artisan Food Market, potrivit organizatorilor.

Producătorii dezvoltă procesarea, ambalarea, brandingul și distribuția

Analiza Artisan Food Market arată că tot mai mulți producători aleg să nu rămână concentrați pe o singură verigă a lanțului și dezvoltă activități complementare precum procesarea, ambalarea, dezvoltarea de produse, brandingul și distribuția.

Potrivit analizei, motivația este în primul rând economică. Costurile de producție, energia, transportul, forța de muncă și materiile prime pun presiune pe marje, iar simpla producție poate deveni insuficientă pentru susținerea unei afaceri.

Prin integrarea unor etape suplimentare, producătorii încearcă să obțină o valoare mai mare din aceeași resursă și să reducă dependența de intermediari, mai arată analiza.

Artisan Food Market susține că laptele, carnea, fructele, cerealele sau strugurii pot fi transformate în produse finite comercializate sub brand românesc, astfel încât o parte mai mare din valoarea economică să rămână în România.

Safala Organic Farm: „Este o schimbare de mentalitate”

Unul dintre modelele prezentate în analiză este cel al producătorilor care aleg să transforme materia primă în produse finite și să construiască în jurul acestora un brand.

În cazul cooperativelor agricole, asocierea poate permite accesul la resurse și capacități care ar fi dificil de susținut individual, iar în alte situații producătorii investesc direct în procesare sau în afaceri conexe, potrivit Artisan Food Market.

Reprezentanții Safala Organic Farm din Șinteu declară:

„Pentru un producător român, următorul pas firesc nu mai este doar să producă mai mult, ci să învețe să păstreze mai multă valoare din ceea ce produce. Când laptele devine brânză, carnea devine produs finit, iar strugurele devine un vin cu identitate, cea mai mare parte a poveștii economice se poate întâmpla aici, în România. Este o schimbare de mentalitate: de la furnizor la producător integrat și, în final, la brand”.

Brânzeturi de Hoghilag: integrarea verticală poate include procesare, depozitare și distribuție

Artisan Food Market arată că majorarea costurilor îi determină pe antreprenori să caute soluții care să le ofere un control mai mare asupra afacerii.

Reprezentanții Brânzeturi de Hoghilag transmit:

„Integrarea verticală poate însemna investiții în procesare, depozitare, ambalare, logistică sau distribuție, dar și dezvoltarea unor produse noi pornind de la aceeași bază de producție”.

Potrivit analizei, avantajul urmărit este dublu: compania poate păstra o parte mai mare din valoarea finală a produsului, iar consumatorul poate avea acces la produse care păstrează o legătură mai clară cu locul și producătorul de origine.

În acest context, Artisan Food Market consideră că „made in Romania” capătă o semnificație economică mai amplă, legată nu doar de originea produsului, ci și de partea din valoarea generată care rămâne în economia românească.

Ciprian Dincă: „Următoarea etapă pentru producătorii români este să construiască ecosisteme”

Analiza susține că extinderea acestor afaceri poate genera activitate și pentru furnizori, transportatori, angajați, ambalatori și alte servicii conexe, contribuind la formarea unor ecosisteme economice în jurul producției locale.

Ciprian Dincă, organizatorul Artisan Food Market, declară:

„Credem că următoarea etapă pentru producătorii români este să construiască ecosisteme, nu doar produse. O fermă, o fabrică de procesare, un brand și o rețea de distribuție pot funcționa împreună și pot crea o valoare economică mult mai mare decât vânzarea materiei prime. Iar diferența este că această valoare se creează și se poate reinvesti aici, în România”.

Artisan Food Market mai arată că, pentru multiplicarea unor astfel de modele, antreprenorii ar avea nevoie de un cadru de dezvoltare adaptat realităților producătorilor artizanali.

Potrivit analizei, o eventuală reglementare dedicată sectorului ar putea oferi mai multă claritate în definirea, susținerea și dezvoltarea produselor artizanale românești.

Originea și trasabilitatea, tot mai importante în alegerea produselor

Artisan Food Market indică și o schimbare în raportarea consumatorilor la produsele locale. Originea, trasabilitatea, modul de producție și povestea din spatele unui produs sunt prezentate drept elemente tot mai importante în procesul de alegere.

Analiza arată că, pentru producătorii români, miza următorilor ani nu este doar creșterea volumelor, ci și capacitatea de a transforma resursele locale în produse finite, competitive și recognoscibile.

Artisan Food Market 2026, între 16 și 18 octombrie la București

Ediția a XIII-a Artisan Food Market este programată în perioada 16–18 octombrie 2026, la Biblioteca Națională a României din București.

Organizatorii prezintă Artisan Food Market drept cel mai mare târg de produse artizanale gourmet din România, cu intenția de a deveni cel mai important din Europa de Sud-Est.

Pentru ediția din acest an, organizatorii anunță de trei ori mai mulți expozanți români față de edițiile anterioare și o secțiune nouă dedicată producătorilor străini.

Costul biletului anunțat este de 20 de lei.

(Articol preluat din StiriCompanii.ro)

Sunetul potrivit transformă orice eveniment

Atunci când planifici un eveniment, sonorizarea nu este doar un detaliu tehnic, ci un element care influențează direct atmosfera și mesajul transmis. Fie că organizezi o conferință corporate, o petrecere privată sau un concert, calitatea audio poate face diferența dintre o experiență memorabilă și una ratată. De aceea, inchiriere sisteme sonorizare de la NAN Events îți oferă acces la echipamente profesionale fără investiția inițială uriașă. În plus, ai garanția că fiecare componentă este verificată și pregătită pentru utilizare imediată.

De ce să alegi închirierea în locul achiziției

Organizarea unui eveniment presupune adesea un buget flexibil, iar achiziția de echipamente audio poate deveni rapid o povară financiară. Închirierea îți permite să accesezi tehnologie de ultimă generație doar pentru perioada în care ai nevoie, fără costuri de depozitare sau întreținere. De asemenea, pentru conexiuni sigure, inchiriere echipamente audio acoperă cablurile, adaptoarele și conectorii care asigură compatibilitatea întregului setup. NAN Events îți pune la dispoziție echipamente întreținute corespunzător și asistență tehnică pentru instalare și transport.

Componentele unui sistem audio profesionist

Pornește de la o hartă a consumului, nu de la o listă de sfaturi

Majoritatea recomandărilor de economisire circulă la grămadă: schimbă becurile, spală la 30 de grade, scoate încărcătoarele din priză. Problema e că, într-o locuință obișnuită, 70-80% din consumul de electricitate vine din cinci sau șase aparate, iar restul contează prea puțin ca să simți diferența pe factură. Înainte să schimbi ceva, ai nevoie de o hartă: care aparat, câte ore pe zi, câți lei pe lună. Formula e simplă și se face pe telefon, în notițe: puterea în wați înmulțită cu numărul de ore de funcționare, împărțită la 1000, îți dă kilowatt-orele consumate. Un radiator electric de 2000 W folosit cinci ore pe zi înseamnă 10 kWh zilnic, adică 300 kWh într-o lună de iarnă. La un preț final în jurul a 1,3 lei/kWh, cât plătesc mulți consumatori casnici după liberalizare, vorbim de aproape 390 de lei doar pentru o singură cameră încălzită electric.

Aceeași aritmetică aplicată aparatelor din casă produce clasamente surprinzătoare. Un boiler electric de 80 de litri consumă tipic 3-4 kWh pe zi pentru o familie de trei persoane, adică 90-120 kWh pe lună. Un frigider vechi de zece ani poate trage 300-400 kWh pe an, în timp ce un model recent cu clasă bună de eficiență coboară spre 130-180 kWh. Mașina de spălat rufe la 60 de grade consumă 0,9-1,2 kWh pe ciclu, dar la 30 de grade scade la 0,3-0,4 kWh, pentru că aproape toată energia se duce pe încălzirea apei, nu pe rotirea tamburului. Un televizor mare LED, aprins patru ore pe zi, ajunge la 12-15 kWh pe lună, adică sub 20 de lei. Diferența de ordin de mărime îți spune unde merită să investești atenție și unde nu.

După ce ai lista, ordonează-o descrescător și taie primele trei poziții din calcul: acolo se joacă 60-70% din factura ta. Restul intervențiilor sunt utile, dar cosmetice. Un audit făcut onest arată aproape întotdeauna că încălzirea, apa caldă și un electrocasnic vechi domină totul, iar becurile și încărcătoarele sunt zgomot de fond.

Măsoară real, nu estima: wattmetrul de priză și indexul citit disciplinat

Estimările din fișa tehnică a aparatului sunt punctul de plecare, nu răspunsul final. Un wattmetru de priză costă între 50 și 120 de lei și rezolvă discuția în trei zile: îl montezi între priză și aparat, îl lași 24-72 de ore și citești consumul cumulat în kWh. Așa afli că frigiderul tău consumă efectiv 0,9 kWh pe zi, nu 0,4 cât scrie eticheta măsurată în laborator, sau că boilerul se reîncălzește de patru ori pe noapte pentru că are termostatul setat prea sus. Pentru aparatele cablate fix, precum plita sau centrala, folosești metoda indexului: oprești tot restul casei de la tablou pentru 30 de minute și citești diferența la contor.

A doua metodă, gratuită, e citirea indexului la aceeași zi și oră, o dată pe săptămână. Notezi patru-cinci valori și obții o curbă. Dacă în trei săptămâni consumul stă la 45-48 kWh și în a patra sare la 70, ai un eveniment de identificat: o pompă care a mers continuu, un boiler cu rezistență calcarizată, un radiator uitat pornit. Merită să-ți calculezi și consumul de bază, adică ce trage casa noaptea, între ora 1 și ora 6, când nimeni nu folosește nimic. La un apartament normal, valoarea rezonabilă este 0,08-0,15 kWh pe oră. Peste 0,25 kWh pe oră în gol înseamnă că ai o problemă permanentă care te costă 200-300 de lei pe lună fără să-ți dea nimic în schimb.

Dacă ai contor inteligent, aplicația distribuitorului îți arată curba orară de sarcină și îți scutește tot efortul manual. Verifică totuși ce vezi acolo cu o citire fizică: contorul e sursa oficială, iar aplicația poate avea întârzieri de sincronizare de una-două zile.

Consumul fantomă și ce oprești atunci când pleci de acasă

Aparatele în standby consumă între 0,5 și 3 wați fiecare, iar o locuință modernă are 15-20 de astfel de consumatori: televizor, set-top box, router, boxe inteligente, cuptor cu microunde cu ceas, imprimantă, aparat de cafea, încărcătoare de laptop lăsate în priză. Însumat, ajungi la 25-45 de wați permanenți, adică 18-32 kWh pe lună și 25-45 de lei aruncați. Routerul singur trage 8-12 W continuu, echipamentul TV al furnizorului încă 10-15 W. Soluția nu e să umbli zilnic prin prize, ci să grupezi aparatele pe prelungitoare cu întrerupător, pe zone: „media”, „birou”, „bucătărie”. Un singur clic seara stinge zece consumatori.

Plecările de acasă sunt momentul în care economia devine semnificativă. La o vacanță de zece zile, oprirea boilerului, a routerului și a echipamentelor media, plus setarea centralei pe regim antiîngheț sau pe 15 grade, îți scade factura lunii respective cu 20-30%. Merită să-ți faci o listă scurtă de verificare lipită pe interiorul ușii, în același spirit de reducere la esențial pe care îl aplici când îți pregătești bagajul și îți construiești o rutină simplificată pentru zilele de călătorie, unde păstrezi doar ce chiar folosești zilnic. Principiul e identic: mai puține obiecte active, mai puțină energie și mai puțină grijă.

Atenție însă la ce nu oprești: frigiderul plin nu se golește pentru o vacanță de câteva zile, iar centrala complet oprită iarna e o economie de 40 de lei plătită cu riscul unei instalații înghețate. Antiîngheț, nu oprire totală.

Anvelopa locuinței: pierzi căldura pentru care ai plătit deja

Într-o casă neizolată, până la 25-30% din căldură iese prin ferestre și uși, iar alte 20-25% prin pereți și acoperiș. Poți avea centrala cea mai eficientă din oraș, dacă tâmplăria are 20 de ani și garnituri crăpate, plătești ca să încălzești curtea. Aici intervenția are cel mai bun raport între cost și efect pe termen lung, iar decizia trebuie luată pe criterii tehnice, nu pe promoții: numărul de camere ale profilului, tipul de geam termoizolant, coeficientul de transfer termic. Un ghid pentru alegerea ferestrelor termopan potrivite te ajută să compari corect ofertele, pentru că diferența dintre un geam dublu obișnuit și unul triplu cu strat low-E se vede an de an în factura de gaz.

Până la investiția mare, există intervenții de 100-300 de lei cu efect imediat. Garnituri autoadezive pe tocul ușii de la intrare și pe ferestrele care fluieră iarna. Folie termoreflectorizantă montată în spatele caloriferelor de pe pereții exteriori, care recuperează 3-5% din căldura pierdută în perete. Perdele grele trase după apus, dar strânse în orele cu soare, ca să câștigi aport termic gratuit. Etanșarea rosturilor la ghena de aerisire și la trapa de pod, unde aerul cald urcă și pleacă fără să-l vezi.

Termostatul rămâne cel mai ieftin instrument. Fiecare grad în minus la temperatura interioară înseamnă 5-7% mai puțină energie pentru încălzire. De la 23 la 21 de grade, economia realistă e de 10-14% din consumul de sezon, adică 250-500 de lei într-un apartament mediu, fără disconfort real dacă îmbraci un pulover în plus. Aerisește scurt și intens, cinci minute cu ferestrele larg deschise, nu ținute crăpate ore în șir.

Apa caldă, bucătăria și electrocasnicele mari

Apa caldă menajeră reprezintă tipic 15-20% din energia consumată într-o locuință. Setarea boilerului la 55-60 de grade, în loc de 70-75, taie 10-15% din consumul lui și încetinește depunerea de calcar pe rezistență, care poate crește consumul cu până la 20% în trei-patru ani. Un cap de duș economic coboară debitul de la 12 la 7 litri pe minut, iar la un duș de opt minute economisești 40 de litri de apă încălzită, adică aproape 2 kWh de fiecare dată. Într-o familie de patru persoane, asta înseamnă peste 200 kWh pe lună diferență între obiceiuri lejere și obiceiuri atente.

În bucătărie, regula e să potrivești aparatul cu porția. Cuptorul electric trage 2-2,5 kW și are nevoie de 10-15 minute doar pentru preîncălzire, în timp ce o friteuză cu aer de 1,4 kW rezolvă aceeași porție pentru două persoane în jumătate din timp. Capacul pe oală reduce consumul cu 20-30%, iar oala sub presiune scurtează timpii de fierbere pentru fasole sau carne cu 60-70%. Sunt schimbări de tehnică, nu de gust, iar publicații gastronomice precum Ghidul Gustului arată cum se adaptează rețetele clasice la gătit rapid, fără să pierzi din rezultat. Frigiderul merită și el cinci minute de atenție: garnitura ușii testată cu o foaie de hârtie, distanța de 5-10 cm față de perete pentru ventilația condensatorului și niciodată lipit de aragaz sau de calorifer.

Contractul, investițiile mari și rutina care face economia să reziste

După ce ai redus consumul, verifică și partea de preț. Compară ofertele din comparatorul ANRE, uită-te la componenta de furnizare exprimată în lei/kWh și la eventualele abonamente lunare fixe, care pot anula un preț aparent mic dacă ai consum redus. Verifică puterea aprobată din contract: mulți plătesc pentru o putere de care nu au nevoie sau, invers, declanșează siguranța ori de câte ori pornesc simultan plita și boilerul. Pentru investițiile serioase, precum pompa de căldură, panourile fotovoltaice sau centrala în condensație, calculează amortizarea pe hârtie înainte să semnezi ceva, iar pentru specificațiile tehnice și comparațiile de echipamente merită să te documentezi din surse dedicate precum Ghidul Tehnic, nu doar din broșura instalatorului.

Regula de aur a investițiilor este ordinea corectă: mai întâi izolezi, apoi dimensionezi sursa de căldură. Dacă montezi o pompă de căldură într-o casă neizolată, o dimensionezi prea mare, o plătești scump și funcționează prost. Amortizarea se calculează simplu: costul total al lucrării împărțit la economia anuală estimată. Sub șapte ani, investiția e de obicei rezonabilă. Peste douăzeci, e mai degrabă o alegere de confort decât una financiară.

Ca să nu rămână totul la stadiul de intenție, transformă auditul într-un plan de patru săptămâni, cu sarcini mici și verificabile:

• Săptămâna 1: notezi indexul zilnic, măsori consumul de bază pe timpul nopții și faci lista celor mai mari cinci consumatori.
• Săptămâna 2: grupezi aparatele pe prelungitoare cu întrerupător, scazi temperatura boilerului la 60 de grade și verifici garnitura frigiderului.
• Săptămâna 3: montezi garnituri la uși și ferestre, folie în spatele caloriferelor și cobori termostatul cu un grad.
• Săptămâna 4: recitești indexul, compari cu prima săptămână și decizi dacă o investiție mare, la tâmplărie sau la sursa de căldură, chiar se justifică.

O locuință medie ajunge, cu acest tip de disciplină, la o reducere de 10-25% a consumului în primele două luni, fără niciun sacrificiu de confort. Restul vine din intervenții de fond, care se plătesc în ani, dar care se aleg mult mai bine atunci când știi deja, cu cifre din propriul contor, unde se duce fiecare kilowatt.