Consiliul de Investigații Marine al pazei de coastă americane a făcut zeci de audieri legate de scufundarea submarinului Titan în vara anului trecut.

Submersibilul a fost distrus în timpul unei scufundări către epava navei Titanic, în luna iunie 2023. Toți cei cinci pasageri aflați la bord au murit.

Presa britanică a reușit însă să vorbească cu una dintre persoanele care au fost pe navă înainte să se fi produs accidentul. Brian Weed din California le-a povestit jurnaliștilor că a știut imediat ce s-a urcat la bord că submarinul era o bombă cu ceas.

„Am știut imediat, am știut că va fi un dezastru”, spune el. „Submarinul acela era o bombă cu ceas, iar Stockton (Stockton Rush, co-fondator și CEO al OceanGate, compania de explorare maritimă care a fost pionier în călătoriile „o dată în viață” pentru a vedea linia afectată care s-a scufundat în 1912 – n. red.) era un cowboy”, a declarat Weed.

Brian Weed, de 43 de ani, a fost pe submarin cu doi ani înainte de implozia sa de anul trecut. Este ceva care îl bântuie și astăzi, spune el.

Acea călătorie a mers atât de prost încât Brian a refuzat să mai pună piciorul în navǎ.

„Stockton era o persoană foarte carismatică, era deștept, dar cred că știa că era necinstit”, spune Brian, într-o discuție cu The Mail. „Este foarte convingător să asculți o persoană care crede din toată inima în propria sa viziune. Vrei să fie adevărat”, completează el. 

Stockton Rush a murit în timpul călătoriei către Titanic, lansată pe 18 iunie, anul trecut.

„Este o oportunitate o dată în viață să mergi să vezi Titanic-ul. Suna uimitor. Mai puțini oameni au mers acolo decât au mers pe Lună”, spune Weed.

Blocați în interior, în frig și întuneric, fără baie și fără scaune

La o scufundare, pasagerii – al căror singur criteriu de selecție a fost că erau suficient de bogați pentru a plăti călătoria și suficient de mici pentru a încăpea în capsulă – au rămas blocați în interior timp de 27 de ore. Cu alta ocazie, pasagerii au fost ținuți în interiorul submarinului timp de până la 5 ore înainte de lansare, în condiții asemănătoare saunei.

Ancheta a mai arătat cum nava a fost lovită anterior de fulgere și a stat șapte luni neacoperită într-o parcare. Informațiile ieșite la ivealǎ în urma anchetei l-au îngrozit pe Brian, care își reamintește: „Ni s-a spus să nu mâncăm alimente sau să bem apă cu 12 până la 24 de ore înainte, pentru că acolo nu există baie”.

„A fost frig înăuntru. Era întuneric și era ciudat – era un hublo, dar nu puteai vedea nimic din el. Stăteam pe podea, nu există scaune, nici pernuțe – nimic”, a adăugat el.

La deplasarea la care a participat, lucrurile au început să meargă prost aproape imediat.

„Am pierdut puterea propulsoarelor. Stockton a fost foarte înțelept în privința a ceea ce se întâmpla și avea probleme cu computerele. Avea acest controler PlayStation și încerca să comunice cu echipa lui afară, dar asta nu funcționa.

Au fost o mulțime de conversații incomode pentru că asta era menit să fie pentru TV. După o oră a trebuit să o oprească. El a spus: „Asta nu merge nicăieri”, și a trebuit să mergem înapoi în sus. Cred că am coborât doar 100 de metri.

A fost un adevărat eșec și au fost niște conversații incomode. Atunci a apărut o mulțime de discuții despre situații de urgență”, a explicat Brian Weed.

Filmările arată submarinul în partea de jos a Atlanticului. Toate cele cinci persoane aflate la bord au murit.

„Îmi amintesc că l-am presat în legătură cu anumite elemente despre submersibil și ar fi foarte vag cu privire la detalii”, adaugă Brian. „A avut întotdeauna o modalitate de a justifica elementele designului său. Am întrebat ce s-ar întâmpla dacă ceva nu merge bine și am reuși să ieșim la suprafață, dar nu am fost găsiți rapid și oxigenul s-a epuizat. El a spus, de fapt: „Ei bine, ai fi mort. Îi dădeam lui Stockton beneficiul îndoielii, dar abia când am revenit la suprafață și am ieșit din submarin și m-am uitat la el, m-am gândit, dacă chestia asta nu poate coborî 100 de picioare fără probleme, cum va fi gata să meargă pe Titanic în două luni?

Atunci creierul meu a început să gândească rațional. Mi-a luat două sau trei săptămâni până să ajung la concluzia că nu era ceva cu care să mă simt confortabil și am renunțat.

Problema este că te poți îndrăgosti atât de mult de proiectul tău încât ignori obstacolele flagrante din cale. Și cred că avea și o mulțime de constrângeri bugetare – a cheltuit deja mulți bani pe asta și a crezut că le poate rezolva.

A dus chestia aia până în adâncime de atâtea ori și nu a înlocuit niciodată carcasa aceea”, a explicat Weed jurnaliștilor.

Carcasa era ca o „cocă”. „Voiau doar să facă bani”

Anchetatorilor le-au fost prezentate fotografii care arată cum a fost construită carcasa cu grosimea de cinci inci din straturi de fibră de carbon lipite cu lipici, care erau predispuse să se separe ca o „hârtie poroasă”.

„Știam că acea carcasă ca o cocă va eșua – a fost o mizerie absolută”, a declarat în audiere David Lochridge, născut în Scoția, care a lucrat ca director de operațiuni al OceanGate din 2015 până în 2018.

„Întreaga idee din spatele companiei a fost să facă bani. Era foarte puțin în calea științei. La sfârșitul zilei, siguranța este pe primul loc. Da, vă asumați riscul să coborâți într-un submersibil, dar nu vă asumați riscuri care nu sunt necesare cu echipamente defecte și deficiente”, a spus Lochridge.

Prelucrarea lansării fatidice a submarinului Titan nu a decurs bine. Pentru a economisi bani, nava-mamă pe care Rush a angajat-o pentru expediția din 2023 a fost mai mică decât de obicei. Însemna că Titan a trebuit să fie remorcat în timpul călătoriilor la locul epavei, pe o distanță de 3.600 de mile.

În luna mai, după o noapte furtunoasă pe mare, s-a scufundat parțial și a suferit avarii în zona cozii. Chiar și atunci când au fost reparate, încercările ulterioare de scufundare au fost împiedicate de vremea mai rea.

Dar se părea că norocul echipei Titan se schimbase în cele din urmă, când soarele a apărut pe 18 iunie.

„Acea ultimă zi… a fost prima zi în care am văzut soarele”, a declarat Tym Catterson, un antreprenor care lucrează pentru OceanGate la bordul navei de sprijin. „Ceața dispăruse, oceanul era calm”. Părea, a spus el, ca „cineva tocmai a binecuvântat-o ​​în ziua aceea”.

Pasagerii plătitori s-au îmbarcat pe Titan cu emoții.

Mătușa studentului universitar Suleman a dezvăluit mai târziu că adolescentul era „îngrozit”, mergând la bordul submersibilului de 22 de picioare doar pentru că voiajul a căzut în weekendul Zilei Tatălui și era nerăbdător să-i facă pe plac tatălui său.

Audierea despre dezastru a dezvăluit modul în care ambarcațiunea a fost construită la un buget cu protocoale de siguranță reduse și echipamente reutilizate

Ziua fatidică

Audierea despre dezastru a dezvăluit modul în care ambarcațiunea a fost construită cu un buget pentru protocoale de siguranță reduse și echipamente reutilizate.

În prima oră și jumătate de coborâre, mesajele au ajuns sporadic la suprafață. La ora 10.15 și la o adâncime de 7.500 de picioare, submarinul a trimis unul pe care scria: „Tot bine aici”. O jumătate de oră mai târziu și la 1.500 de metri deasupra Titanicului, a fost primit mesajul final, informând nava de sprijin că au „scăpat două greutăți”, ceea ce înseamnă că a aruncat două dintre greutățile sale de balast, fie ca o mișcare inițială de a ajunge la suprafață din cauza unei urgențe sau pentru a o încetini pe măsură ce se apropia de fund.

Șase secunde mai târziu, contactul a fost pierdut și nu s-a mai recăpătat.

Patru zile mai târziu, au fost descoperite resturi de la Titan care împânzeau fundul oceanului.

Prea multe defecte

Când s-a dovedit că nava a explodat, atenția s-a concentrat imediat pe designul carenei.

De obicei, este fabricat din metale precum titanul, nu fibră de carbon. Și în timp ce majoritatea submarinelor de adâncime au o carcasă sferică pentru a distribui presiunea în mod egal pe structură, a lui Titan era cilindric.

Fostul director de inginerie OceanGate, Tony Nissen, a declarat în cadrul audierii că, atunci când s-a alăturat companiei în 2016, aceasta a construit deja un model de o treime de dimensiunea submersibilului Titan.

El și-a amintit că a fost invitat de directorul executiv Rush să-l urmărească testat, fiind martor că modelul eșuează în mod repetat testele de presiune.

De asemenea, carena de dimensiune completă nu a fost niciodată revizuită sau clasificată de către terți, așa cum este procedura standard, Rush citând „timpul și costul” implicat. În schimb, compania și-a făcut cea mai mare parte a ingineriei interne.

Prețul uriaș perceput pasagerilor

În 2017, OceanGate a anunțat că va efectua excursii la epava Titanic. Un bilet ar costa 80.000 de lire sterline per pasager – egal cu costul ajustat în funcție de inflație la clasa întâi în călătoria inaugurală a navei condamnate. Până în 2023, prețul s-a dublat și chiar a depășit dublul.

Nissen a spus la audiere că s-a simțit presat să pregătească prototipul navei să se scufunde – dar a refuzat să o piloteze el însuși.

„Nu mă bag”, a povestit Nissen că i-a spus lui Rush, pe care l-a descris ca fiind un om dificil.

„Stockton s-a luptat pentru ceea ce și-a dorit și, chiar dacă lucrurile se schimbau de la o zi la alta. El nu s-ar fi lăsat”, a spus el. 

În anul următor, Titan și-a încheiat primele teste la adâncime, în timpul cărora a fost lovit de fulger într-o misiune.

Planurile de scufundare pe Titanic în 2019 au fost anulate după ce a fost identificată o fisură mare în interior, ceea ce înseamnă că a trebuit să fie construită o piesă de înlocuire în 2020.

David Lochridge a descris modul în care cofondatorul OceanGates a fost condus de „aroganță” și a promovat o cultură corporativă care pune bani peste luarea deciziilor de inginerie sănătoasă.

S-au ciocnit rapid cu privire la pregătirea personalului și la proiectarea și siguranța submarinului.

Dai cuiva un controler PlayStation și într-o oră devine pilot

„Au vrut să califice un pilot într-o zi, cineva care nu a stat niciodată într-un submersibil”, a spus Lochridge. „Este un steag roșu uriaș. Știu că viziunea lui Stockton a fost „să dea cuiva acest controler PlayStation și într-o oră va deveni pilot”. Nu așa funcționează. Este ca și cum ai arăta cuiva cum să piloteze un elicopter și apoi i-ai lua pasageri”, a spus el.

Întrebat dacă are încredere în modul în care a fost construit Titanul, el a spus: „Fără încredere”.

Alte mișcări de reducere a costurilor, a susținut el, includ un „scrubber” cu dioxid de carbon de casă, conceput pentru a elimina gazul în timpul scufundărilor. În loc să cumpere unul, el a spus că Rush și-a construit propria versiune folosind un ventilator de procesor de computer și o cutie de instrumente din plastic de la Home Depot.

El a mai povestit cum, atunci când a fost construit al doilea Titan – cel implicat în incident – ​​articolele au fost „reciclate” din versiunea originală.

„Totul a fost refolosit”, a spus el.

Relația celor doi s-a înrăutățit și mai mult, ca urmare a incidentului care a avut loc la bordul predecesorului lui Titan, Cyclops 1, în 2016.

„Planul fusese să luăm patru clienți plătitori pentru a vedea rămășițele navei Andrea Doria, un transatlantic italian naufragiat situat la 50 de mile sud de Insula Nantucket, Massachusetts”, a spus Lochridge. Dar Rush a insistat să conducă singur vasul până la navă. Lochridge a formulat mai multe obiecții cu privire la siguranța ambarcațiunii și la condițiile apei, dar, în cele din urmă, s-a alăturat scufundării.

Lochridge a susținut că Rush a „ciocnit” nava înainte de a o scufunda spre epavă. A izbucnit o ceartă când Rush a refuzat să predea controalele.

Lochridge a fost în cele din urmă concediat de la companie după ce a trimis un raport de inspecție despre Titan care detalia defectele designului.

El l-a dat în judecată pe OceanGate și și-a transmis preocupările la Administrația SUA pentru Securitate și Sănătate Ocupațională, dar a spus că acestea au fost lente și nu au reușit să acționeze. La presiunea avocaților companiei OceanGate, el a renunțat la caz și a semnat un acord de confidențialitate.

Joi, directorul științific al OceanGate, Steven Ross, a spus anchetei că Titan a funcționat defectuos cu câteva zile înainte de ultima sa scufundare fatidică. El a descris modul în care pasagerii de la bord „s-au răsturnat” în timp ce se străduiau să scoată submarinul din apă.

Este de așteptat ca ancheta mai amplă a ședinței publice să continue în privat. OceanGate a suspendat operațiunile comerciale și de explorare în urma accidentului, scrie DailyMail.

În august, familia unui pasager a intentat un proces civil de 50 de milioane de dolari (37,5 milioane de lire sterline) împotriva companiei. Familia lui a spus că echipajul de la bordul submarinului a inspirat„teroare și angoasă mentală” înainte ca submarinul să explodeze, iar operatorul acestuia să fie vinovat de neglijență gravă.