Actualitate
De ce nu avem medicamente generice în România. Explicațiile specialiștilor din industria farmaceutică
În timp ce paracetamolul se va scumpi, medicamente esențiale pentru diabet vor dispărea cu totul de pe piață. Este semnalul de alarmă tras de specialiștii din industria farma, care au explicat în cadrul unei conferințe de presă de ce nu avem medicamente generice în România și cer autorităților să ia de urgență măsuri.
În România lipsesc peste 700 de medicamente destinate unor boli grave. Sursa: Arhivă
Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale presupune ca până în anul 2025 Europa să fie primul continent neutru din punct de vedere al climatului. Adică nu va mai avea nici un impact negativ asupra climei. „Comisarii europeni au venit cu un pachet de legi și politici prin care să înlesnească atingerea acestui obiectiv care, însă, ne impactează pe toți. Comisia a estimat un impact de 1,2 miliarde de euro pe an pentru toată Europa, dar un studiu făcut recent de Agenția de Mediu din Germania estimează mai mult de un miliard doar pentru Germania”, a explicat Simona Cocoș, președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale ne va lăsa fără medicamente esențiale
Riscurile cele mai mari sunt în ceea ce privește medicamente esențiale, foarte des folosite, medicamente pentru bolile cardiovasculare și pentru diabet. „Paracetamolul, de exemplu, pentru că această taxă se va plăti în funcție de volum. Cu cât un medicament este folosit mai mult, cu atât producătorul va plăti o taxă mai mare. Costurile vor fi însă uriașe. Se estimează că această Directivă va duce la creșterea costurilor de producție pentru medicamente foarte accesibile precum paracetamolul sau metforminul, cel mai folosit medicament pentru diabet, cu până la 50%”, a mai precizat specialistul.
Simona Cocoș, președintele APMGR. Sursa: arhivă
„Astfel, în cazul paracetamolului, un medicament absolut banal și esențial, care se poate elibera din farmacii fără prescripție medicală, prețul la raft ar putea crește atât de mult încât anumiți pacienți nu și-l vor mai permite”, a mai declarat Simona Cocoș. Situația va fi însă și mai gravă în cazul metforminului, un medicament pentru diabet, care se cumpără cu prescriptie medicală. „În acest caz, costurile nu pot fi transferate în preț pentru că acesta este reglementat de Ministerul Sănătății și este unul fix. Nu poți să crești prețul. Așa că, cel mai probabil, producătorii își vor retrage produsul de pe piață. Este un pericol foarte mare care nu a fost estimat corect. Iar propunerea Comisiei Europene nu are nici un fel de măsuri de protecție pentru aceste medicamente foarte accesibile”.
Această Directivă va avea impact și asupra producției locale de medicamente. „Sunt foarte multe fabrici de medicamente în România, multe companii locale foarte mici care, probabil, vor dispărea de pe piață”.
Medicamentele generice, ieftine dar inexistente
Medicamentele generice sunt echivalentele produselor farmaceutice originale ale căror brevete au expirat. Însă, deși conțin aceleași substanțe active ca și produsele originale și sunt utilizate pentru a trata aceleași afectiuni, ele sunt cu 20-80% mai ieftine decât cele originale. În România, de exemplu, prețul unui medicament generic nu poate depăși 65% din prețul medicamentului original al cărui generic este.
„70% dintre pacienții români sunt tratați cu medicamente generice. Iar acestea, pe lângă prețul foarte mic, mai au cel puțin două beneficii: în momentul în care un medicament generic începe să fie utilizat, observăm că numărul pacienților tratați crește chiar și de două-trei ori. Dacă până în acel moment tratam poate 10.000 sau 100.000 de pacienți, odată cu apariția medicamentului generic tratăm 200.000 poate 300.000 de pacienți”, a precizat Daniel Bran, membru al Consiliului Administrativ al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România. Apoi, datorită prețului mult mai mic față de cel al medicamentelor originale, medicamentele generice contribuie la „optimizarea bugetară, lasă un spațiu în buget pentru a putea fi folosit în alte tratamente”, continuă Daniel Bran.
Ca o primă concluzie, medicamentele generice sunt ieftine, accesibile unui număr foarte mare de pacienți și duc la economii bugetare importante. În Europa, de exemplu, se estimează că folosirea medicamentelor generice duce la economii anuale de peste 30 miliarde euro pentru pacienți și bugetele publice de sănătate.
Daniel Bran, membru al Consiliului Administrativ APMGR. Sursa: decisepoate.ro
De ce nu avem medicamente în România. 5 motive esențiale
Prin urmare, dacă sunt atât de ieftine și de accesibile, de ce nu le găsim în farmacii? În prezent, potrivit listei Agenției Naționale a Medicamentelor, lipsesc 758 de medicamente pentru diverse afecțiuni: de la cancer, diabet, boli cardiovasculare până la medicamentele post transplant, cele antiepileptice sau vaccinuri pentru copii. Există mai multe motive, o spun specialiștii din domeniul farma la unison.
Politica celui mai mic preț pune pe fugă marii producători
Un prim motiv ar fi faptul că în România se practică politica celui mai mic preț din Europa. Consecința? Companiile nu mai aduc medicamentele în România pentru că ar trebui să le vândă cu preț mai mic decât cele de producție. „Politica celui mai mic preț din Europa se aplică și la medicamentele generice. Avem peste 750 de medicamente din cele 4.000 – 5.000 care au prețuri sub 10 lei. Adică cu 10 lei tratăm o afecțiune de natură cardiacă, metabolică etc. O lună de zile cu 10 lei. Poate vom scăpa de politica celui mai mic pret”, recomandă Daniel Bran, membru al consiliului administrativ APMGR.
Taxa clawback. 15% din profit, o sumă mult prea mare
Un alt motiv îl reprezintă taxa clawback, adică suma plătită de producători statului român din profitul realizat din vânzarea medicamentelor. Producătorii de medicamente inovative plătesc 25% din profit către statul român, iar producătorii de medicamente generice – 15%. „Chiar dacă taxa clawback este bine reglementată, dacă ar scădea de la 15% la 10% sau de la 10% la 5% și ar crește utilizarea de către pacienți a medicamentelor generice cu 2% am observa nu numai o economie de cost dar și un impact bugetar aproape de zero. Am avea de 2,3 ori mai mulți pacienți tratați, economii bugetare, iar pe termen lung nu ar mai trebui să venim cu bani de acasă”, a mai precizat reprezentantul APMGR.
Compensarea medicamentelor generice, întârziată cu anii
Apoi, mai spune specialistul, există o întârziere în utilizarea medicamentelor generice în sistem compensat din România. „Chiar dacă medicamentul generic se află pe piață, există o barieră de compensare care întârzie posibilitatea utilizării sale chiar și cu un an jumătate, doi. Iar acest lucru poate fi rezolvat prin modificarea unui ordin – nici măcar nu putem vorbi de o lege – într-o săptămână. Avem cheltuieli nejustificate de un an jumătate, doi pe anumite medicamente inovative care rămân singura opțiune deoarece medicamentele generice nu au cum să fie prescrise chiar dacă ele există”, a mai spus Daniel Bran.
Spitalele nu achiziționează suficiente medicamente generice
Un alt motiv ar fi și faptul că în anumite spitale achizițiile publice se fac în mod deficitar, sunt de părere specialiștii din domeniul farma. „Există spitale unde, deși licitațiile ar trebui să se facă pe denumirea comună internațională a medicamentelor, în caietul de sarcini există două poziții separate: una pentru medicamentele biologice inovative, originale, cu un necesar aproape de consumul real al acelei unități medicale, și o altă poziție la care au acces medicamentele biosimilare, cele care înlocuiesc originalul. Aici însă necesarul este unul foarte mic mic, modic aș zice, față de consumul real al spitalului”, a precizat și Arina Gholmieh, vicepreședintele APMGR. Motivul? „În acest caz avem de-a face cu o prelungire artificială de brevet”.
Arina Gholmieh, vicepreședintele APMGR. Sursa: decisepoate.ro
Medicamentele biosimilare nu sunt cuprinse în protocoale terapeutice
Medicamentele biologice, produse din celule vii, au și ele echivalente mai ieftine. Însă nici aici lucrurile nu stau bine. Motivul? „Există întârzieri serioase în ceea ce privește accesul medicamentelor biosimilare (cele care înlocuiesc medicamentele biologice) în protocoalele terapeutice. Și se crează o situație paradoxală când medicamentul biosimilar ajunge pe lista de medicamente compensate, dar nu se poate prescrie pentru că nu este inclus în protocolul de tratament. Și iată cum iar avem de-a face cu limitarea accesului pacienților la aceste medicamente extrem de valoroase care, practic, tratează boli grave, boli serioase, invalidante”, a mai precizat Arina Gholmieh.
„Sunt medicamente scumpe, produse prin tehnologii complexe și care consumă bugetul într-o proporție foarte mare. În 2023, de exemplu 1,4 miliarde de euro au fost consumate de către aceste medicamente biologice. Consumul este mare dar și valoarea lor terapeutică este una foarte importantă, căci se adresează unor boli grave, uneori invalidante. Și în acest caz este posibilă intrarea pe piață a biosimilarelor care ar aduce optimizare bugetară și, implicit, oportunitatea tratării mai multor pacienți”. Arina Gholmich vine și cu un exemplu. „Să ne uităm puțin la piața de Adalimumab. În momentul 2019, când pe piață era disponibil numai medicamentul biologic de referință, și la momentul 2023, când pe piață erau disponibile și medicamentele biosimilare. Ce s-a întâmplat? Nu numai că avem de-a face cu o creștere a numărului de pacienți tratați, cu 16%, dar această creștere s-a făcut cu un buget cu 36% mai mic”.
Integrarea medicamentelor generice și biosimilare în asistența medicală trebuie să fie rezultatul unui parteneriat strategic între autorități și industria de medicamente, consideră specialiștii. Aceștia anunță că medicamentele similare care vor intră pe piață în perioada 2024-2026 vore crea o optimizare bugetară în următorii cinci ani de aproape 250 de milioane de euro.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Comunicateacum 2 zileHidroizolații bituminoase profesionale: ghid pas cu pas pentru siguranta cladirii tale
-
Comunicateacum o ziCum să alegi ușa de garaj perfectă pentru casa ta
-
Sanatateacum 3 zileFlora intestinală „distrusă”: ce înseamnă, de fapt, disbioza și care sunt simptomele
-
Uncategorizedacum 11 orePuterea unui smartphone pliabil, într-o nouă generație. HUAWEI Mate X7 – excelență în fotografie și durabilitate remarcabilă
-
Lifeacum 8 oreCum își aleg românii formele de divertisment în 2026




