Avocatul Cristian Ene a explicat, pentru Gândul, contextul și implicațiile deciziei Curții Constituționale a României (CCR) de anulare a alegerilor prezidențiale, care înseamnă, potrivit deciziei judecătorilor constituționali, și prelungirea mandatului de cinci ani al lui Klaus Iohannis până când viitorul președinte va fi ales legal, rezultatul va fi validat și va depune jurământul de credință.

Judecătorii constituționali au decis să anuleze alegerile pentru Președintele României, conform atribuțiilor date de legea fundamentală, a spus avocatul Cristian Ene.

„Curtea Constituțională a României, în baza articolului 146 litera f) din Constituție, a dispus admiterea sesizărilor făcute cu referire la fraudarea alegerilor. Astfel, dispozițiile constituționale prevăd următoarele aspecte: instanța constituțională «veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României». După primirea materialelor declasificate de la Consiliul Suprem de Apărare al Țării, cât și în urma probelor și sesizărilor depuse la Curtea Constituțională, aceasta a constatat că există o viciere a procedurilor pentru alegerea Președintelui României, fapt pentru care CCR a dispus anularea turului unu de scrutin și reluarea alegerilor la o dată ulterioară, ce va fi stabilită de către Guvernul României”, a explicat avocatul Cristian Ene.

De ce mandatul președintelui Klaus Iohannis se prelungește după anularea alegerilor

Dacă alegerile prezidențiale nu erau anulate, Klaus Iohannis și-ar fi încheiat mandatul de cinci ani în două săptămâni, pe 21 decembrie 2024.

Vineri seara, șeful statului a spus, invocând articolul 83, alineatul 2 din Constituție, că va rămâne în funcție „până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales”.

Avocatul Cristian Ene a detaliat, cu exemple relevante, și prevederile constituționale care îi permit lui Klaus Iohannis să rămână în funcție, ca președinte plin, și după data la care trebuia să înceteze mandatul său de cinci ani.

Al doilea alineat prevede că Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de președintele nou ales, astfel încât prin Constituție s-a reglementat situația în care s-ar depăși mandatul de cinci ani. Președintele rămâne în funcție și așteaptă ca  următorul președinte să-și depună jurământul, să nu avem o întrerupere de mandat prezidențial.

Constituția nu prevede un timp limitat, respectiv, că se așteaptă o oră, două, o zi sau mai multe”, a detaliat avocatul.

Cristian Ene a explicat și de ce, după anularea alegerilor prezidențiale, nu este aplicabil alineatul 3 al articolului 83 din Constituție privind mandatul președintelui. Potrivit specialistului în drept, acest alineat reglementează posibilitatea prelungirii mandatului în cazul în care apar două situații aparte în timpul acestuia, și nu unicele situații în care se poate apela la această măsură.

«Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă» (potrivit articolului 83, alineatul 3 din Constituție – n.r.). Adică atunci când apar cele două situații – război sau catastrofă -, se prelungește mandatul în funcția președintelui și nu se așteaptă alegeri, respectiv un nou președinte. De aceea, alineatul 3 din articolul 83 nu se aplică, pentru că acesta este un alineat prevăzut pentru două situații excepționale”, a detaliat avocatul.

Cristian Ene a dat drept exemplu o situație ipotetică în care începe un război, iar președintele este în anul patru de mandat, astfel încât nici măcar să nu fi început alegerile pe care le face în ultimele șase luni din mandat.

”Războiul ajunge să depășească 10, 11 luni sau un an, adică ajunge la împlinirea celor 5 ani. Nu poți să organizezi alegeri pe timp de război sau de catastrofă și, în atare situație, Parlamentul prelungește mandatul prin lege organică până la momentul în care încetează cele două cauze excepționale, războiul sau catastrofa”, a explicat avocatul.

Conform articolului 83, Președintele rămâne în mandat până când se va alege noul Președinte și își va depune jurământul. În această perioadă, Președintelui poate să exercite toate atributele prezidențiale. Este tot președinte plin.

Este teza articolului 2, pentru că noi acum eram în desfășurarea unui scrutin prezidențial, în a cărui procedură a apărut această situație excepțională de viciere a desfășurării în mod legal a procedurii. Tocmai de aceea, acest articol 83, alineatul 2 este un articol ce dă posibilitatea ca pentru orice evenimente survenite, cu excepția celor de la alineatul 3 – catastrofă sau război – Președintele în funcție să exercite cu deplinătatea funcției mandatul prezidențial până când va fi ales noul Președinte și va depune jurământul”, a mai spus avocatul Cristian Ene.

Un alt exemplu elocvent este situația în care alegerile se desfășoară fără nicio umbră de incident, scrutinul este validat de Curtea Constituțională a României, însă președintele nou ales moare chiar înainte de depunerea jurământului.

„Și atunci vom fi tot în cazul aplicării dispozițiilor articolul 83, alineatul 2, se organizează alegeri și în continuare rămâne președintele să aștepte următorul președinte pentru a-și depune jurământul”, a precizat avocatul.

Cristian Ene a adăugat că, mai departe, datele următoarelor alegeri prezidențiale – turul unu și turul doi – vor fi stabilite de viitorul Guvern, care va fi desemnat după ce noul Parlament va fi validat.

„Aici vă răspunde Guvernul. Așa cum a stabilit și Curtea Constituțională și cum legea prevede, Guvernul este cel abilitat să stabilească noul calendar. Președintele România a spus că, în opinia domniei sale, viitorul Guvern ar fi cel abilitat să stabilească noul calendar al alegerilor.

Președintele României a spus, în opinia domniei sale, care sunt etapele următoare, pentru a înțelege cetățenii că țara este în continuare guvernată: se finalizează procedura pentru validarea noului Parlament, se aduce în fața președintelui noua propunere de premier, plus cabinetul premierului, adică Guvernul, și apoi, acel Guvern este validat către Parlament, poate începe desfășurarea noilor alegeri și el va stabili calendarul. Actualul Guvern nu ar mai avea timp suficient să înceapă și să desfășoare toate procedurile electorale”, a subliniat Cristian Ene.

CCR explică de ce Iohannis rămâne în funcție până când noul președinte depune jurământul

Curtea Constituțională a României a decis, vineri, anularea primului tur al alegerilor prezidențiale și reluarea de la zero a întregului proces electoral. Decizia a venit cu doar două zile înainte de organizarea în țară a celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale și la câteva ore după ce a început votarea în secțiile din străinătate.

După ce Curtea Constituțională a anunțat decizia de anulare a alegerilor prezidențiale și de reluare a întregului proces electoral, a făcut publică și motivarea hotărârii, care face referire clar și în ce situație se regăsește, în acest context, mandatul actualului președinte al României.

Practic, motivarea deciziei CCR confirmă anunțul lui Klaus Iohannis că mandatul lui va fi valabil până când viitorul președinte ales va depune jurământul.

Curtea, având în vedere complexitatea și durata în timp a operațiunilor electorale necesare ulterior pronunțării prezentei hotărâri, constată aplicabilitatea art. 83 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție «exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou ales»”, se arată în motivarea deciziei CCR de anulare a alegerilor prezidențiale.

Decizia Curții Constituționale vine după ce, pe 28 noiembrie, a decis renumărarea voturilor exprimate în primul tur al alegerilor prezidențiale, apoi, în 2 decembrie, a validat rezultatele, Hotărârea nr. 31 fiind publicată în Monitorul Oficial a doua zi.

CITEȘTE ȘI:

CCR a anulat alegerile prezidențiale. Procesul electoral va fi RELUAT în INTEGRALITATE / Guvernul va decide un nou calendar

Motivarea deciziei CCR pentru anularea alegerilor prezidențiale: Procesul electoral, „viciat”. DOCUMENT

Alegerile prezidențiale au fost ANULATE. Cine sunt cei nouă judecători ai CCR care au dat decizia în UNANIMITATE

Iohannis, prima DECLARAȚIE, după decizia CCR de anulare a alegerilor. „Eu rămân în mandat până când va fi ales un nou președinte al României”

DIICOT a deschis dosar penal in rem, în legătură cu campania electorală a lui Călin Georgescu, pe baza documentelor desecretizate din CSAT