Sorin Grindeanu, președintele PSD, și Claudiu Manda, secretarul general al partidului, au depus cereri la Oficiul Român de Invenții și Mărci (OSIM), pentru ca numele lor să devină mărci înregistrate. Documentele depuse de cei doi se află în acest moment în analiză și au fost înregistrate în data de 28 aprilie.

Manda și Grindeanu vor ca numele lor să fie marcă înregistrată

Potrivit profit.ro, printre domeniile pentru care se solicită protecția mărcilor se regăsesc materialele tipărite și articolele de papetărie, îmbrăcămintea, serviciile de publicitate și marketing, sondajele de opinie, organizarea de evenimente, consultanța și finanțarea politică, redactarea de discursuri, serviciile juridice, precum și campaniile electorale.

Conform procedurilor OSIM, marca verbală constă într-o denumire sau un slogan redactat în caractere standard, care poate fi înregistrat atât cu elemente grafice, cât și fără acestea. Pentru depunerea cererii este necesară completarea unui formular tip și achitarea unei taxe de depunere de 51 de lei. La aceasta se adaugă taxa de publicare: 152 de lei pentru varianta alb-negru și 508 lei pentru cea color.

Cum funcționează procedurile OSIM

După înregistrare, cererea este publicată în cel mult șapte zile, iar din acel moment există o perioadă de două luni în care pot fi depuse observații sau opoziții întemeiate pe motive legale. Totodată, în maximum 30 de zile de la depunerea cererii trebuie achitată taxa de examinare pe fond. Pentru mărcile verbale, aceasta este de 559 de lei pentru prima clasă, iar pentru fiecare clasă suplimentară se percepe o taxă de 356 de lei.

OSIM examinează cererea pe fond în aproximativ șase luni de la publicare, cu condiția ca toate taxele aferente să fie achitate, urmând să decidă admiterea sau respingerea solicitării. Procedura se finalizează prin emiterea certificatului de înregistrare, care este eliberat numai după plata unei taxe de 254 de lei, în termen de 30 de zile de la notificare. În cazul neplății, solicitantul este considerat că a renunțat la marcă.

AUTORUL RECOMANDĂ

Noi detalii încep să apară în războiul dintre Guvernul Bolojan și șeful Autorității pentru Digitalizarea României (ADR). Dragoș Vlad, fostul președinte ADR, a primit, împreună cu toată garnitura din instituție, interdicție de la Guvernul Bolojan să mai părăsească țara în interes de serviciu.

„Vă aducem la cunoștință decizia de suspendare pe perioadă nedeterminată a aprobării memorandumurilor aferente deplasărilor externe pentru reprezentanții instituției dumneavoastră”, se arată într-un document transmis către conducerea ADR de către Cancelaria Prim-Ministrului, semnat de șeful cancelariei, Mihai Jurca.

Motivele invocate se referă la lipsa progreselor legate de jaloanele PNRR. Gândul a arătat, într-un document publicat miercuri, că vicepremierul Oana Gheorghiu, care l-a și demis pe șeful ADR pe data de 4 mai, a transmis anterior instituției un email în care întreba instituția dacă este interesată de produsele oferite de grupul german Schwarz. Datele publice arată de asemenea că una dintre companiile grupului a sponsorizat o campanie a ONG-ului condus de Oana Gheorghiu.

Natura conflictului dintre Guvernul Bolojan și șeful ADR nu este clară. Cert este însă că, odată ce PSD a decis să iasă din Guvernul Bolojan, șeful ADR a fost decapitat de către Oana Gheorghiu, dar nu înainte ca instituția să fie „pedepsită” de către conducerea guvernului Bolojan.

Publicăm integral ordinului Cancelariei Prim-Ministrului prin care reprezentanților ADR li se interzice să mai reprezinte instituția la deplasările externe.

Stimate domnule președinte,

În temeiul sarcinilor trasate în cadrul ședinței Guvernului României din data de 2 aprilie a.c. și în contextul priorităților strategice asumate privind accelerarea proceselor de digitalizare la nivelul administrației publice și operaționalizarea cloudului guvernamental, vă aducem la cunoștință decizia de suspendare pe perioadă nedeterminată a aprobării memorandumurilor aferente deplasărilor externe pentru reprezentanții instituției dumneavoastră. Această măsură va fi menținută până la demonstrarea unor progrese obiective și cuantificabile privind absorbția fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) destinate cloudului guvernamental, precum și până la elaborarea unei planificări strategice realiste, corecte și adaptate contextului tehnologic de perspectivă în ceea ce privește arhitectura de sistem.

Pe cale de consecință, vă solicităm să întreprindeți, cu maximă celeritate, toate demersurile instituționale și operaționale necesare pentru deblocarea și accelerarea acestor procese. Se impune revizuirea imediată și remedierea oricăror inadvertențe sau soluții tehnice nefundamentate identificate în procedurile de achiziție publică, în licitațiile sau în documentațiile tehnico-economice aflate în prezent în derulare.

Reluarea procedurilor de aprobare a deplasărilor externe se va realiza exclusiv pe baza unor raportări fundamentate care să ateste atingerea jaloanelor asumate. Pentru ridicarea acestei măsuri, este imperativă prezentarea unor dovezi clare privind diminuarea riscului de dezangajare a resurselor financiare din PNRR, a altor fonduri externe nerambursabile sau a celor provenite de la bugetul de stat, elemente care să confirme un progres real în îndeplinirea obiectivelor strategice menționate anterior.

Decapitarea șefului ADR de către Oana Gheorghiu

Șeful Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Vlad Dragoș, a fost demis de către vicepremierul Oana Gheorghiu, pe 4 mai 2026. Același șef asupra căruia Oana Gherghiu punea presiuni chiar de pe adresa de email de la minister, a fost dat afară, conform postării vicepremierului de pe Facebook, pentru „eșecuri operaționale” și „insubordonare și opacitate instituțională: refuzul repetat de a colabora cu ministerul tutelar”.

AUTORUL RECOMANDĂ:

„Când aprinzi lumina, sistemul vine să te atace.

După 4 ani de „performanță”, Guvernul l-a demis pe șeful Autorității pentru Digitalizarea României, susținut de PSD.

Dumnealui vine astăzi în spațiul public cu acuzații privind un trafic de influență pe care l-aș fi făcut în favoarea unei firme, prin niște întâlniri publice și mail-uri date de pe adresele oficiale.

„Faptele” s-ar fi petrecut în ianuarie, însă dumnealui abia acum, după ce a fost demis, a decis să dezvăluie public aceste situații reprobabile.

Să ne înțelegem: persoana în cauză n-a mers să depună vreo plângere penală, așa cum legea ar fi impus-o dacă era vorba cu adevărat de vreo faptă ilegală.

În schimb, a dat presei „pe surse” un e-mail.

Și de aici, un mare, mare scandal, bazat, în fapt, pe absolut nimic.

Ce nu înțeleg toți acești băieți deștepți este că oamenii nu pot fi prostiți cu fake news-uri.

După zeci de ani de combinații, Ilie Bolojan a început curățenia în cămară.

Gata cu sinecurile, gata cu privilegiile, gata cu risipa.

Nothing Else Matters”, a scris Oana Gheorghiu pe Facebook.