Reporter: Ce v-a inspirat să scrieți această lucrare?

Aurelian Buliga-Ștefănescu: Scrierea acestei lucrări a fost un proces inspirat de multiple experiențe profesionale și personale. Ca cercetător, am observat cum lipsa de transparență și gestionarea ineficientă a fondurilor publice subminează progresul cercetării agricole din România. De-a lungul anilor, am constatat deficiențe majore în aplicarea legislației privind accesul la informațiile publice, ceea ce nu doar că afectează buna funcționare a instituțiilor implicate, ci și încrederea publicului în acestea.

Această situație mi-a stârnit dorința de a analiza și documenta aceste probleme în detaliu. Am fost martor al unor refuzuri sistematice din partea unor instituții de a răspunde solicitărilor legitime de informații, în pofida prevederilor legale clare. Acest comportament nu doar că reprezintă o încălcare a drepturilor cetățenilor, dar afectează și fermierii, mediul de afaceri și alți actori care depind de rezultatele cercetării pentru a-și moderniza practicile și a rămâne competitivi.

În plus, am fost inspirat de nevoia de a contribui la o schimbare pozitivă. Cred cu tărie că transparența și responsabilitatea sunt esențiale pentru revitalizarea cercetării agricole și pentru crearea unui cadru solid de dezvoltare sustenabilă. Am considerat că o astfel de lucrare nu doar că poate aduce aceste probleme în atenția publicului, ci și să ofere soluții concrete și exemple de bune practici. Aceasta este o chemare la acțiune pentru decidenți, cercetători și publicul larg, în speranța că împreună putem contribui la modernizarea acestui domeniu vital pentru România.

Acest volum, bazat pe practica judiciară, se adresează atât celor interesați de domeniul juridic, cât și mediului academic și profesioniștilor din domeniu. Pentru studenții la drept, lucrarea oferă instrumente practice pentru înțelegerea aplicării normelor legale în instanțe, consolidând cunoștințele teoretice prin exemple concrete de soluții judiciare. Totodată, volumul reprezintă un ghid util pentru profesioniști, precum avocați, judecători, procurori și consilieri juridici, ajutându-i să aprofundeze aspecte esențiale privind interpretarea și aplicarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Reporter: Care este tema principală a acestui prim volum?

Aurelian Buliga-Ștefănescu: Tema principală a primului volum este aplicarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu un accent deosebit pe modul în care această legislație este respectată sau încălcată în sectorul cercetării agricole din România. Prin această lucrare, am urmărit să evidențiez o problemă sistemică: refuzurile frecvente ale instituțiilor publice de a furniza informații esențiale, fie prin nepublicarea acestora din oficiu, fie prin furnizarea răspunsuri incomplete sau întârziate la solicitările formulate în baza legii.

Această lipsă de transparență nu este doar o problemă de legalitate, ci și un obstacol major în calea progresului cercetării și inovării. Legea 544/2001 a fost concepută pentru a asigura o guvernare deschisă și pentru a responsabiliza instituțiile publice. În domeniul cercetării agricole, aplicarea sa ar trebui să permită accesul la informații esențiale despre utilizarea fondurilor publice, rezultatele proiectelor de cercetare și gestionarea resurselor. Cu toate acestea, practica a arătat că multe instituții preferă opacitatea, în detrimentul bunei guvernanțe și al dezvoltării sustenabile.

Lucrarea prezintă și litigii relevante generate de această situație. Am inclus cazuri concrete în care unitățile de cercetare-dezvoltare din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” au refuzat să ofere informații publice, ceea ce a dus la acțiuni în instanță. Aceste spețe nu doar că ilustrează deficiențele existente, ci și impactul direct al acestora asupra societății, inclusiv asupra fermierilor și a altor actori economici care depind de transferul tehnologic și de inovațiile din cercetare.

Mai mult, lucrarea oferă o perspectivă critică asupra efectelor refuzului de a respecta Legea 544/2001. Am arătat cum acest comportament subminează încrederea publicului, afectează competitivitatea sectorului agricol și limitează accesul fermierilor la informații esențiale pentru dezvoltarea afacerilor lor.

Astfel, tema principală a cărții se conturează ca o pledoarie pentru transparență, respectarea legii și responsabilitate instituțională, fiind, în același timp, un ghid practic pentru cei care întâmpină obstacole similare în obținerea de informații publice. Lucrarea se dorește a fi un instrument de conștientizare, dar și o sursă de soluții pentru o mai bună aplicare a principiilor transparenței în administrația publică și cercetarea agricolă.

Țin să menționez faptul că, în acest prim volum, am presupus că unitățile de cercetare subordonate Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” dețin tehnologii și inovații semnificative în domeniul agriculturii, însă manifestă o reticență în procesul de diseminare a acestora către societate.

Reporter: Ce dificultăți ați întâmpinat în colectarea datelor?

Aurelian Buliga-Ștefănescu: Cea mai mare dificultate pe care am întâmpinat-o în procesul de colectare a datelor a fost lipsa de transparență din partea instituțiilor publice implicate în cercetarea agricolă. Deși Legea nr. 544/2001 reglementează clar obligația instituțiilor de a furniza informații de interes public, multe dintre acestea fie au refuzat explicit să răspundă solicitărilor mele, fie au tergiversat răspunsurile, oferind informații incomplete sau irelevante.

Această opacitate a fost resimțită în mai multe forme. În primul rând, multe dintre unitățile de cercetare din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” nu aveau pagini web funcționale sau actualizate, iar cele care existau nu conțineau informații esențiale, cum ar fi rapoarte de activitate, situații financiare, declarații de avere sau informații privind proiectele de cercetare. Aceste omisiuni nu doar că îngreunau procesul de obținere a datelor, dar reflectau și o lipsă de respect față de obligațiile legale.

În al doilea rând, solicitările mele oficiale de informații au fost frecvent ignorate sau întâmpinate cu răspunsuri evazive. De exemplu, multe instituții au pretins că informațiile solicitate nu erau disponibile, deși în unele cazuri acestea fuseseră deja comunicate altor entități publice. În alte situații, mi s-a cerut să mă deplasez personal la sediile instituțiilor pentru a ridica documente care, conform legii, ar fi trebuit să fie puse gratuit la dispoziție, în format electronic, pe pagina de internet proprie.

Aceste dificultăți m-au obligat să inițiez numeroase acțiuni legale pentru a obține informațiile necesare cercetării mele. Deși instanțele de judecată au confirmat, în cele mai multe cazuri, dreptul meu de acces la aceste informații, procesul a fost consumator de timp, resurse și energie. Mai mult, a fost frustrant să constat că instituții care ar trebui să sprijine cercetarea și inovarea acționează împotriva interesului public, refuzând accesul la date care sunt esențiale pentru analiza și dezvoltarea sustenabilă a agriculturii.

Pe lângă aceste provocări administrative, am întâmpinat și dificultăți legate de calitatea informațiilor furnizate. În multe cazuri, datele primite erau incomplete, contradictorii sau structurate într-un mod care făcea dificilă utilizarea lor în scopuri de cercetare. Această situație evidențiază nu doar o problemă de transparență, ci și o lipsă de organizare și de gestionare eficientă a resurselor informaționale în cadrul acestor instituții.

În ciuda acestor obstacole, am considerat că este esențial să continui demersul meu, deoarece problemele identificate nu afectează doar procesul meu de cercetare, ci și întreaga comunitate de cercetători, fermieri și factori decizionali care depind de accesul la informații corecte și actualizate. Sper că această lucrare va contribui la conștientizarea acestor probleme și va încuraja implementarea unor reforme fundamentale pentru a îmbunătăți transparența și responsabilitatea instituțiilor publice din sectorul cercetării agricole.

Reporter: Cum vedeți impactul lipsei de transparență asupra agriculturii românești?

Aurelian Buliga-Ștefănescu: Lipsa transparenței în instituțiile de cercetare agricolă din România aflate în subordinea ASAS are un impact profund și negativ asupra întregului sector agricol, afectând multiple aspecte, de la transferul tehnologic și competitivitate, până la modernizarea și sustenabilitatea pe termen lung a agriculturii. Această problemă sistemică generează efecte în lanț, cu implicații economice, sociale și ecologice.

1. Limitarea transferului tehnologic către fermieri: Unul dintre cele mai grave efecte ale lipsei de transparență este accesul redus al fermierilor la inovațiile și soluțiile dezvoltate de instituțiile de cercetare. În lipsa publicării rezultatelor proiectelor, a rapoartelor de cercetare și a altor informații relevante, fermierii nu pot beneficia de tehnologii moderne, practici agricole eficiente sau soluții adaptate la specificul local. Astfel, majoritatea agricultorilor continuă să utilizeze metode tradiționale, mai puțin productive și mai puțin sustenabile, ceea ce reduce semnificativ competitivitatea lor pe piața internă și internațională.

2. Afectarea competitivității sectorului agricol: România are un potențial agricol imens, dar acest potențial este subminat de incapacitatea instituțiilor de a asigura transparența și de a disemina informațiile necesare pentru dezvoltarea sectorului. Lipsa accesului la date precise și actualizate despre tehnologii, finanțări disponibile și inovații reduce șansele fermierilor români de a concura eficient pe piețele globale, mai ales în contextul integrării europene, unde standardele sunt extrem de ridicate.

3. Încetinirea modernizării agriculturii: Fără transparență, nu poate exista o colaborare eficientă între cercetători, autorități și fermieri. Informațiile despre noile tehnologii, despre utilizarea eficientă a resurselor și despre practicile sustenabile rămân blocate în instituții sau arhivate fără a fi utilizate. Această situație duce la stagnarea modernizării agriculturii, iar România rămâne în urma altor țări europene în ceea ce privește digitalizarea și utilizarea tehnologiilor avansate.

4. Gestionarea ineficientă a fondurilor publice: Lipsa de transparență afectează și gestionarea fondurilor publice și europene alocate cercetării și dezvoltării agricole. Fără o monitorizare și raportare clare, există riscul ca aceste resurse să fie utilizate ineficient sau chiar deturnate, ceea ce privează sectorul agricol de investițiile necesare. În plus, această lipsă de responsabilitate creează o percepție negativă asupra instituțiilor de cercetare și reduce încrederea publicului în capacitatea acestora de a sprijini dezvoltarea sustenabilă.

5. Impact asupra securității alimentare și dezvoltării rurale:  Într-un context global caracterizat de schimbări climatice și creșterea populației, securitatea alimentară este o prioritate. Cercetarea agricolă poate juca un rol vital în dezvoltarea de culturi rezistente, practici eficiente și soluții pentru creșterea producției alimentare. Lipsa de transparență împiedică însă valorificarea acestor oportunități. În mediul rural, unde agricultura este principala sursă de venit, acest deficit are efecte devastatoare, perpetuând sărăcia și subdezvoltarea.

6. Consecințe ecologice și economice: Fără acces la informații despre soluții sustenabile și eficiente, fermierii tind să suprasolicite resursele naturale, cum ar fi solul și apa, ceea ce duce la degradarea mediului. În același timp, dependența de importuri pentru tehnologii și inputuri agricole crește costurile de producție și dezechilibrează balanța comercială.

Reporter: Care sunt capitolele pe care le considerați cele mai importante din carte?

Aurelian Buliga-Ștefănescu: Capitolele care analizează litigiile în contencios administrativ și fiscal reprezintă o componentă centrală a lucrării și, în opinia mea, sunt esențiale din mai multe motive. Aceste secțiuni nu doar că oferă exemple concrete despre modul în care Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public este aplicată sau ignorată, dar scot în evidență și provocările sistemice cu care se confruntă cei care solicită transparență din partea instituțiilor publice.

Reporter: Care sunt principalele concluzii ale studiului?

Aurelian Buliga-Ștefănescu: Principalele concluzii ale studiului scot în evidență o serie de aspecte critice care necesită intervenții urgente pentru a îmbunătăți performanța sistemului de cercetare agricolă din România. Acestea sunt bazate pe analiza detaliată a practicii judiciare, a respectării legislației și a impactului deficiențelor de transparență asupra agriculturii și societății.

1. Necesitatea reformelor structurale. Studiul subliniază că sistemul de cercetare agricolă din România este afectat de probleme structurale profunde, care nu pot fi remediate prin măsuri punctuale. Este nevoie de reforme fundamentale care să abordeze probleme fundamentele precum lipsa de organizare și slaba coordonare la nivel intern și extern. O altă problemă fundamentală care ar trebui abordată este digitalizarea deficitară care limitează accesul la informații și colaborarea între cercetători și beneficiarii rezultatelor. De asemenea, este necesară o monitorizare adecvată deoarece lipsa unor mecanisme eficiente de audit și control duce la perpetuarea practicilor opace și ineficiente.

2. Prioritizarea transparenței. Transparența este identificată drept un factor esențial pentru buna funcționare a instituțiilor publice. Studiul arată că lipsa transparenței:

• Obstrucționează accesul cetățenilor și al fermierilor la informații critice.
• Creează suspiciuni legate de utilizarea fondurilor publice.
• Subminează încrederea în instituții și în întregul sistem de cercetare.

Pentru a remedia această situație, este imperativ ca instituțiile să publice informațiile prevăzute de lege și să se conformeze cerințelor privind raportarea și diseminarea rezultatelor cercetării.

3. Responsabilizarea instituțiilor. România trebuie să adopte și să implementeze standarde europene în ceea ce privește transparența, responsabilitatea și eficiența în sectorul public agricol. Cercetarea evidențiază o lipsă generalizată de responsabilitate în rândul instituțiilor de cercetare. Refuzul de a furniza informații publice, tergiversările și răspunsurile incomplete sunt simptome ale unei culturi organizaționale care nu prioritizează respectarea legii. Este esențial să fie introduse:

• Sancțiuni clare pentru nerespectarea obligațiilor de transparență.
• Proceduri standardizate care să asigure răspunderea personalului și a conducerii instituțiilor.

5. Impactul deficiențelor asupra sectorului agricol. Concluziile studiului demonstrează că deficiențele de transparență și responsabilitate afectează direct performanța agriculturii românești:

• Transferul tehnologic către fermieri este limitat, ceea ce împiedică modernizarea și creșterea productivității.
• Inovațiile generate de cercetare nu ajung la utilizatori, reducând competitivitatea sectorului pe piețele internaționale.
• Securitatea alimentară și dezvoltarea rurală sunt afectate negativ de lipsa de colaborare și diseminare a rezultatelor cercetării.

6. Implicarea societății civile si necesitatea unui cadru legislativ mai eficient. ONG-urile, organizațiile de fermieri și alte entități pot juca un rol esențial în solicitarea de informații, în semnalarea deficiențelor și în promovarea reformelor necesare. Legea nr. 544/2001 este un instrument valoros, dar aplicarea sa este inconsistentă. Studiul propune actualizarea cadrului legislativ pentru a include:

• Obligația explicită de publicare a informațiilor în format electronic.
• Termene mai stricte pentru răspunsurile la solicitările de informații.
• Introducerea unor mecanisme de monitorizare automată a respectării legii.

Aceste concluzii subliniază complexitatea problemelor cu care se confruntă sectorul cercetării agricole și oferă un punct de plecare pentru implementarea unor soluții concrete. Ele evidențiază faptul că transparența și responsabilitatea nu sunt doar cerințe legale, ci și elemente fundamentale pentru dezvoltarea sustenabilă a agriculturii românești.

Reporter: Puteți să ne oferiți un bilanț provizoriu al studiului întreprins în urmă cu mai bine de doi ani?

Aurelian Buliga-Ștefănescu: Desigur! Conducerea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” a demonstrat deficiențe semnificative în respectarea obligațiilor legale prevăzute de Legea nr. 544/2001 privind accesul liber la informațiile de interes public. Această situație s-a menținut până la momentul în care am inițiat o amplă campanie de conștientizare, cu scopul de a evidenția responsabilitatea instituțională și necesitatea asigurării transparenței administrative.

Campania a subliniat importanța respectării principiilor bunei guvernări, cu un accent deosebit pe transparența în utilizarea fondurilor publice și pe diseminarea rezultatelor cercetării științifice. Acest proces este esențial pentru promovarea transferului de cunoștințe, accelerarea inovării tehnologice și sprijinirea dezvoltării durabile în sectorul agricol, silvic și al economiei rurale.

Astfel, pot afirma cu tărie că inițiativa mea a marcat începutul procesului de transparentizare a activității ASAS și a unităților de cercetare aflate în subordinea sa. Totuși, trebuie subliniat că acest demers este doar un punct de plecare, iar eforturile pentru îmbunătățirea transparenței și eficienței instituționale trebuie să continue. Nu este vorba doar de o lipsă de resurse umane sau financiare, ci și de o persistență a reticenței instituționale, generată de o percepție învechită asupra scopului acestor unități, după o lungă perioadă de funcționare în opacitate.

Reporter: Ce vă propuneți pentru viitor?

Aurelian Buliga-Ștefănescu: Planurile mele de viitor se concentrează pe aprofundarea cercetării în domeniul agriculturii și al transparenței instituționale, precum și pe transformarea concluziilor și recomandărilor din această lucrare în acțiuni practice care să producă schimbări reale.

Reporter: Cum pot cititorii accesa cartea?

Aurelian Buliga-Ștefănescu: În prezent, lucrarea este disponibilă atât pe platforma librarie.net, cât și pe e-mag.ro. Se poartă discuții cu alte librării online în vederea extinderii diseminării rezultatelor cercetării, realizată cu integritate și având drept obiectiv principal promovarea interesului național.

Link-uri:

https://www.emag.ro/acapararea-si-instrainarea-terenurilor-agricole-volumul-1-de-ce-nu-vrem-sa-stim-cat-teren-agricol-nu-mai-apartine-romanilor-aurelian-buliga-9786066231688/pd/DFMXN5YBM

https://www.emag.ro/cercetarea-agricola-in-romania-analiza-si-practica-judiciara-volumul-1-contencios-administrativ-si-fiscal-legea-544-2001-privind-liberul-acces-la-informatiile-de-interes-public-aurelian-buliga-9786061/pd/D9N348YBM

https://www.librarie.net/p/483593/acapararea-si-instrainarea-terenurilor-agricole-volumul-1-de-ce-nu-vrem-sa-stim-cat-teren-agricol-nu-mai-apartine-romanilor

https://www.librarie.net/p/484912/cercetarea-agricola-din-romania-analiza-si-practica-judiciara-volumul-i-contencios-administrativ-si-fiscal-legea-5442001-privind-liberul-acces-la-informatiile-de-interes-public

https://www.librarie.net/p/483584/cercetari-privind-impactul-aderarii-la-uniunea-europeana-asupra-evolutiei-exploatatiilor-agricole-din-tara-noastra

Sursa: https://gazetafermierului.ro/