Actualitate
Congresul SUA schimbă statutul Turciei din țară europeană în țară din Orientul Mijlociu. Care este motivul
Congresul SUA intenționează să recunoască Turcia ca o țară din Orientul Mijlociu, nu din Europa, explicând că Turcia trece acum la statutul de adversar al Statelor Unite, scrie Jewish Insider.
Proiectul de lege în cauză a fost prezentat de un grup bipartizan de membri ai Camerei Reprezentanților. Partea motivațională a proiectului de lege afirmă că acest pas reflectă îndepărtarea Turciei de relațiile cu Europa și Statele Unite și reorientarea sa către adversarii SUA.
„Proiectul de lege este menit să trimită un mesaj clar Ankarei: Statele Unite recunosc pivotul Turciei către Orientul Mijlociu și nu mai văd Turcia acordând prioritate relațiilor sale cu Europa”, au afirmat autorii proiectului de lege într-o declarație.
Congresmenii consideră că Turcia consolidează legăturile cu Rusia, China și Iranul, sprijină Hamas și acțiunile militare împotriva Greciei și Ciprului, care sunt „fundamental contrare intereselor de securitate ale Occidentului”.
„Poziția sa tot mai anti-occidentală îndepărtează Ankara de aspirațiile europene. În același timp, autoritarismul și ostilitatea față de aliații NATO sunt în creștere în țară”.
De asemenea, congresmenii au acuzat Turcia că demonstrează în mod constant un „dispreț total față de dreptul internațional”, de acțiunile președintelui Erdogan împotriva intereselor americane și de contribuția la instabilitatea din regiune.
Ei au remarcat că o schimbare de statut ar pune Turcia în aceeași categorie cu Iranul, Siria și Libia.
„Turcia se află la o răscruce de drumuri, dar Erdogan a făcut alegerea. Guvernul său adăpostește militanți Hamas, sprijină mașinăria de război a [președintelui rus Vladimir] Putin și obstrucționează unitatea NATO, cerând în același timp privilegii aliaților occidentali. Este timpul ca diplomația americană să nu mai pretindă că Turcia este încă parte a Europei”, se arată în declarație.
Proiectul de lege cere, de asemenea, Departamentului de Stat să raporteze Congresului cu privire la consecințele retragerii Turciei din Europa.
„Identitatea europeană a Turciei este un fapt istoric și geostrategic incontestabil. În calitate de membru puternic al NATO, al Consiliului Europei, al OSCE și de membru asociat al UE, Turcia este parte integrantă a cadrului instituțional european și a valorilor universale care stau la baza acestor instituții”, a declarat un purtător de cuvânt al Ambasadei Turciei la Washington pentru Fox News Digital.
Turcia se așteaptă să joace un rol principal în consolidarea securității europene, dar nu este impresionată de ideea creării unei alternative pur europene la NATO.
Astfel, Turcia, în ciuda relațiilor sale dificile cu Statele Unite, este destul de mulțumită de statutul său actual în cadrul Alianței, din care face parte din 1952.
Turcia nu exclude ca mai devreme sau mai târziu SUA să-și reducă contribuția la NATO
Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, consideră că acțiunile recente ale președintelui american Donald Trump, inclusiv refuzul său de a ajuta Ucraina să se confrunte cu agresiunea rusă, sunt un „apel de trezire pentru Europa” care ar trebui să o încurajeze să se unească și „să-și dezvolte propriul centru de greutate”.
„Geniul a ieșit din sticlă și nu există nicio modalitate de a o pune înapoi”, a descris el pentru Financial Times ,viitorul securității europene.
„Chiar dacă președintele Trump decide să nu se retragă din Europa în acest moment, este absolut posibil ca în viitor cineva cu opinii și idei politice similare să ia în considerare reducerea contribuției Americii la securitatea europeană”, a adăugat ministrul.
Fidan a remarcat că Turcia ar dori cu siguranță să facă parte din orice nouă arhitectură europeană de securitate dacă NATO se va dezintegra.
Turcia nu este un susținător al prăbușirii NATO , deoarece este membră a Alianței de ceva timp și are o pondere politică considerabilă în organizație. Turcia se gândește la modul în care își poate consolida poziția în Alianță.
Disputa din Biroul Oval a demonstrat o criză nu numai în relațiile dintre SUA și Ucraina, ci și între America și Europa. Donald Trump în mod clar nu vrea ca Statele Unite să continue să fie fundamentul securității europene. Acest lucru a stârnit Europa și i-a dat un impuls suplimentar pentru a-și consolida apărarea fără participarea SUA.
Acum Kievul propune țărilor europene ca armata ucraineană să devină nucleul securității în Europa, cu condiția să fie asigurată cu resurse militare, financiare și tehnologice europene. Dar sunt puține Forțele Armate ucrainene care sunt experimentate și întărite în luptele cu rușii. Dacă cineva este capabil să întărească casa europeană fără sprijinul american, acesta este, pe lângă grinda de susținere ucraineană, stâlpul turc.
Este semnificativ faptul că, spre deosebire de țările baltice, Turcia a participat la summitul liderilor mai multor state europene de la Londra, unde s-a discutat problema componentei europene a garanțiilor de securitate pentru Ucraina. Astăzi, această țară nu este considerată un viitor membru al UE și are probleme serioase cu Cipru, Grecia și Franța. Dar poate aduce dividende Europei în sfera securității. În cele din urmă, acest lucru este în interesul Ankarei, care a căutat întotdeauna să joace un rol mai serios în Europa.
Turcia are a doua armată ca mărime din NATO
Turcia are a doua armată ca mărime din NATO: 675 de mii de soldați și 380 de mii de rezerviști. Acestea sunt forțe armate pregătite pentru luptă, care au experiență în lupta în Siria și Irak. Turcii ar putea întări flancul estic al NATO prin staționarea contingentelor lor la Constanța, România, sau să participe la misiunea europeană de menținere a păcii în Ucraina. Cel puțin, după cum scrie Bloomberg, Ankara are în vedere trimiterea de trupe în Ucraina pentru a garanta respectarea acordurilor de pace, dacă acestea vor fi încheiate.
„În plus, Turcia are un complex militar-industrial bun care produce drone moderne, avioane de luptă, tancuri, portavioane și are linii de producție de muniție, care adesea lipsesc în țările Uniunii Europene”. Cu toate acestea, Ankara are nevoie de finanțare pentru aceste producții. „Turcia este pregătită să investească în consolidarea securității colective, dar interesele naționale sunt mai presus de toate”, susține Evghenia Gaber, analist la Centrul de Studii Contemporane a Turciei de la Universitatea Carleton.
Interesul național este ca Ankara să fie invitată la masa negocierilor peste tot, să fie luată în considerare, ca Bruxelles-ul să-i facă niște concesii.
În special, aceasta ar putea fi o problemă de uniune vamală, preferințe comerciale sau refugiați. Cel mai probabil, Turcia va pune problema participării companiilor turcești la proiectele europene de apărare, admiterea la proiectele PESCO și, în general, recunoașterea rolului mai activ al Ankarei în politica europeană de securitate. După cum notează experții intervievați, turcii se plâng acum că europenii cheltuiesc banii contribuabililor europeni doar pentru dezvoltarea complexului militar-industrial al statelor membre UE.
Turcia vede o amenințare în întărirea pozițiilor Rusiei și, prin urmare, este pregătită să participe la forțele de descurajare din Ucraina. Ankara se teme că, dacă SUA se retrag din joc, Rusia ar putea ocupa sudul Ucrainei și ar putea recâștiga controlul asupra Mării Negre, iar pentru ei aceasta este o amenințare directă. Iar faptul că SUA ar putea să își reducă prezența militară în Europa în general și în Marea Neagră în special este foarte în mâinile Turciei, deoarece acum își întărește pozițiile în regiunea Mării Negre.
„Se pare că Ankara așteaptă momentul potrivit pentru a-și extinde zona de influență”, a spus Oleksi Iizhak , expert la Institutul Național de Studii Strategice (NISD) , într-o conversație cu ZN.UA , atrăgând atenția asupra faptului că în ultimul deceniu, Turcia și-a sporit influența în Siria, Abhazia și statele de interes din Rusia Centrală.
În același timp, după cum notează Evgenia Gaber, Ankara va încerca să mențină relații bune cu Moscova și este pregătită să participe la garantarea securității europene în formatul coalițiilor multilaterale sau al operațiunilor NATO. Președintele turc Recep Erdogan are o viziune foarte pragmatică asupra lucrurilor, iar Ankara menține relații bune atât cu Kievul, cât și cu Moscova: deși oferă sprijin militar Kievului și recunoaște integritatea teritorială a Ucrainei, Turcia nu acceptă sancțiuni împotriva Rusiei.
Ankara se oferă ca mediator
Încercând să beneficieze cât mai mult de situația actuală, Ankara se oferă ca mediator. Ministrul turc de externe Hakan Fidan, la o întâlnire a liderilor europeni la Londra, a reiterat oferta Ankarei de a accepta discuțiile de pace dintre Ucraina și Rusia.
Potrivit lui James Stavridis, fost comandant al Comandamentului European al SUA și Comandant Suprem Aliat în Europa, politicile lui Trump pun un cui în inima Alianței: „Am putea vedea sfârșitul NATO și începutul a ceea ce s-ar putea numi Organizația Tratatului European”. Acum, europenii au nevoie de cheltuieli mai mari pentru apărare, de activarea companiilor europene de apărare, de forțele armate europene și de o structură de comandă în afara Alianței.
Această idee este deja discutată în Europa. Premierul francez François Bayrou a susținut crearea unei uniuni europene de apărare precum NATO, dar fără participarea Statelor Unite. Potrivit acestuia, situația actuală ar trebui să fie luată în considerare de cei care credeau că securitatea Europei poate fi garantată de Statele Unite. Anterior, Friedrich Merz, candidatul la funcția de cancelar al Germaniei din Uniunea Creștin Democrată conservatoare, a afirmat necesitatea ca Europa să devină treptat independentă de Statele Unite în domeniul securității și apărării.
Turcia, pregătită să participe la consolidarea securității europene
Cu toate acestea, deși Ankara este pregătită să participe la consolidarea securității europene, nu este pregătită pentru o alternativă europeană la NATO. În ciuda relațiilor sale dificile cu Statele Unite, Turcia este destul de mulțumită de statutul său actual în Alianță. „Turcii nu vor crea o alternativă la NATO cu europenii”. Ei sunt mândri că Turcia este în NATO din 1952 și este unul dintre cei mai activi participanți la operațiunile Alianței – de la războaiele din Balcani până în Afganistan. În NATO, Turcia este a doua putere ca mărime după Statele Unite. De ce trebuie să multiplice niște formate de neînțeles sub auspiciile UE, unde Turcia nici măcar nu face parte?” — spune Evghenia Haber.
Această evaluare a lui Haber este împărtășită de Ezhak. El crede că în prezent „nimeni nu va crea o alternativă la NATO, vor prelua doar o serie de instrumente”. Potrivit experților, Ankara are, de asemenea, puțin interes pentru un proiect de apărare sub auspiciile Uniunii Europene: Turcia nu este membră a acestei organizații, nu are nicio motivație să participe. Turcii au fost mereu enervați că se presupune că Turcia se află în Europa, dar în același timp țara lor este exclusă din toate proiectele UE. Dar în NATO se simt membri cu drepturi depline.
Rolul tot mai mare al Turciei în garantarea securității europene permite Ankarei să declare public importanța tot mai mare a țării pentru Europa. Acest lucru este plăcut pentru opinia publică turcă. Iar dacă SUA decide să retragă unele brigăzi din Europa de Est sau Centrală (iar europenii se tem că Trump ar putea retrage 20.000 de soldați americani), atunci Turcia își poate trimite acolo unitățile sub „umbrela” NATO. Până la urmă, Germania este prezentă în Țările Baltice, iar Franța este prezentă în România.
Starea actuală a lucrurilor în domeniul securității europene deschide noi oportunități pentru Turcia. Cu toate acestea, aceasta este și o provocare pentru Europa. Dar dacă Uniunea Europeană dorește să aibă instrumente eficiente care să îi permită să reziste în mod eficient presiunii SUA și amenințărilor rusești, trebuie să învețe să se bazeze pe propriile forțe. Și Turcia poate deveni unul dintre cei mai importanți aliați ai săi, subliniază zn.ua.
Vremea se răcește
accentuat de luni, 27 aprilie, în întreaga țară, cu temperaturi sub media
perioadei și ploi în anumite regiuni, potrivit prognozei emise de ANM.
Temperaturile sunt sub normalul acestei perioade. FOTO: Freepick
Administrația
Națională de Meteorologie anunță că de luni, 27 aprilie, vremea se va răci
semnificativ, mai întâi în jumătatea de sud a țării, iar ulterior în toate
regiunile. Temperaturile vor coborî sub valorile normale pentru această
perioadă a anului, însă intensitatea vântului va fi în scădere față de zilele
anterioare.
În cursul zilei, în sudul țării se va resimți cel mai puternic
această răcire, în timp ce în celelalte regiuni valorile termice vor rămâne
apropiate de cele din zilele precedente.
Cerul va fi în
general senin, iar vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări
izolate în estul și sud-estul teritoriului, unde rafalele vor atinge 40-45
km/h. În zonele montane, în special în Carpații Orientali și Meridionali,
vântul va fi mai puternic, cu rafale de până la 60–70 km/h.
Temperaturile
maxime se vor încadra între 11 și 19 grade Celsius, în timp ce minimele vor coborî
între -7 și 9 grade.
În timpul nopții,
în nordul și centrul țării se va forma brumă pe arii locale, iar în alte
regiuni, mai ales în zonele depresionare și subcarpatice, acest fenomen va
apărea pe suprafețe restrânse.
În Capitală
În București,
răcirea vremii va fi, de asemenea, resimțită, temperaturile diurne situându-se
ușor sub valorile normale pentru această dată. Cerul va rămâne mai mult senin,
iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi cuprinsă între 17
și 19 grade, iar minima va coborî la 4-7 grade Celsius.
Actualitate
Cum a fost îmblânzită Valea Oltului. Transformarea îndelungată a celui mai spectaculos defileu din Carpați
Lucrări ample de infrastructură au transformat, de-a lungul timpului, Valea Oltului dintr-un ținut primejdios, dificil de străbătut, într-unul dintre cele mai circulate defileuri din România, căutat de turiști pentru stațiunile, monumentele naturii și vestigiile sale istorice.
Drumul de pe Valea Oltului la Călimănești. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Mii de mașini tranzitează zilnic Valea Oltului, una dintre cele mai importante rute de transport ale României, care leagă Transilvania de Muntenia.
Aproape jumătate din cei circa 105 kilometri dintre Sibiu și Râmnicu Vâlcea, orașe aflate de-o parte și de cealaltă a Carpaților, sunt străbătuți prin sectorul montan al văii adânci săpate de râul Olt, care coboară spre Dunăre.
Defileul a trecut prin schimbări ample de-a lungul timpului, începute odată cu amenajarea primului drum din epoca sa modernă în urmă cu trei secole. Au fost urmate de refacerea vechiului drum în secolul al XIX-lea, și de construirea căii ferate care îl străbate de peste 125 de ani.
În a doua parte a secolului XX, ruta din Valea Oltului a devenit tot mai importantă, iar ridicarea barajelor și a amenajărilor hidroenergetice de pe Olt din a doua parte a secolului XX, dar și dezvoltarea micilor localități de pe malurile sale și a comerțului din zonă au contribuit la transformarea sa.
Valea Oltului a intrat într-o nouă etapă de modernizare odată cu construcția autostrăzii montane Sibiu-Pitești, care o traversează între localitățile Boița, din județul Sibiu, și Racovița, din județul Vâlcea. Mai multe tuneluri și viaducte prind contur pe malurile sale, „împlântate” în versanții abrupți acoperiți cu pădure.
Valea Oltului, o istorie vizibilă de două milenii
Oltul intră în defileu pe la poalele Munților Făgăraș, după ce părăsește localitățile Turnu Roșu și Boița, din județul Sibiu. Traversează Pasul Turnu Roșu până la Câineni, apoi o parte a depresiunii Loviștei, până la Brezoi, unde primește apele Lotrului.
În sectorul sudic, cunoscut ca Defileul Coziei, râul străbate Parcul Național Cozia și părăsește zona montană la Călimănești (video), în apropiere de Râmnicu Vâlcea. Pe traseul său, Oltul desparte Munții Făgăraș și Cozia de Munții Lotrului și Căpățânii.
Primele drumuri de pe Valea Oltului au fost amenajate în Antichitate, defileul fiind una dintre rutele pe care armatele împăraților Domițian și Traian au încercat să se strecoare în Dacia, fiind înfruntate aici de armatele dacilor.
La Cozia se găsea „Masa lui Traian”, o stâncă ieșită din albia râului, care ar fi fost dăltuită de romani, numită astfel pentru că, potrivit legendei, împăratul roman ar fi poposit aici. În timp ce blocul de piatră a fost afectat de construcția căii ferate pe malul stâng al Oltului și apoi de amenajarea lacului de acumulare, alte vestigii antice s-au păstrat în Defileul Oltului.
Castrul Arutela, în restaurare. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Rămășițe ale castrului roman Arutela și un monument care reconstituie parțial fosta așezare militară romană pot fi văzute pe malul stâng al Oltului, în apropiere de Mănăstirea Cozia și de locul „Mesei lui Traian”.
Castrul roman, înființat la începutul secolului al II-lea, și-ar fi primit numele de la izvoarele binefăcătoare din zonă, puternic mineralizate, care aveau să facă faimoasă stațiunea Călimănești-Căciulata. La nord, în apropiere de Câineni, unde Valea Oltului se intersectează cu Pasul Perișani, se afla castrul roman Pons Vetus, o așezare căreia localnicii îi păstraseră până în secolele trecute numele de Poarta Romanilor.
Urmele unor fortificații romane se întâlnesc în mai multe locuri din Valea Oltului. Printre cele mai spectaculoase sunt cele ale drumului antic prin defileu.
Acest drum, la fel ca și drumul roman din Cazanele Dunării, era pe alocuri suspendat pe bârne împlântate în versanți, pentru ca apele să nu îl inunde. Rămășițele sale au fost identificate în zona Racovița-Cornet, la ieșirea din Parcul Național Cozia. Potrivit istoricilor, drumul de pe Valea Oltului, care urca până la Turnu Roșu, a fost refăcut în vremea împăratului Hadrian (117–138) și a fost folosit și în Evul Mediu, trecătoarea fiind amintită în vremea voievozilor Mircea cel Bătrân și Mihai Viteazul.
Mănăstiri și biserici medievale
În perioada medievală, pe Valea Oltului au fost ridicate mai multe mănăstiri. Cea mai veche dintre ele, Cozia, se află în nordul stațiunii Călimănești și datează din secolul al XIV-lea, fiind ctitorită de Mircea cel Bătrân și înfrumusețată de domnitorii care l-au urmat pe tronul Țării Românești. În curtea ei a fost construită o „bolniță”, un spital medieval unde izvoarele binefăcătoare din zonă erau folosite la vindecarea bolnavilor încă din secolul al XVI-lea.
Cozia. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Ruinele unui turn medieval circular, ridicat la începutul secolului al XVI-lea, veghează la celălalt capăt al defileului. „Turnul spart” a fost construit în apropiere de Boița, pe malul drept al Oltului, amintind de turnul circular de la Crivadia, însă ar fi rezistat doar trei decenii de la înălțarea sa, fiind distrus de apele învolburate ale Oltului.
Boița. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
În apropierea sa, castelul medieval Turnu Roșu de la Boița a avut un rol mai important.
Construcțiile sale, începute în secolul al XIV-lea, au fost folosite pentru apărarea trecătorii Oltului și ca punct de vamă pe drumul care lega Transilvania de Muntenia. În apropierea vechiului castel, un izvor amenajat în defileu, numit „Fântâna Împăratului”, poartă amintirea întâlnirii de aici a împăratului Franz Joseph cu domnitorul Barbu Știrbei, în 1852.
Primul drum modern de pe Valea Oltului, construit de habsburgi
Din Evul Mediu și până la Marea Unire din 1918, Valea Oltului a fost punct de trecere între regiunile istorice Transilvania și Muntenia.
Drumul din Defileul Oltului a fost amenajat la începutul secolului al XVIII-lea, după ce Oltenia a ajuns sub stăpânirea habsburgilor. A fost numit atunci „Via Carolina”, după numele împăratului Carol al VI-lea.
„Via Carolina. Cea dintâi îngrijire a guvernului Austriei, luând în posesiune Oltenia (1718), a fost de a uni prin comunicaţiuni mutuale Dacia Alpestră (Transilvania) cu Dacia de Mijloc (Oltenia). De aceea, pe de-o parte, a pus a se curăţi albia Oltului de stâncile care împiedicau orice transport de apă, iar pe de alta, să deschidă, cu multe greutăţi, Via Carolina, care mergea de la Turnu Roşu până la Bogdănești, aproape de Râmnicu Vâlcea. Această şosea pe marginea Oltului fu considerată în acele vremuri ca o lucrare extraordinară şi fu asemănată cu construcțiile romanilor, căci, zice o inscripție de la Câineni: chiar vitejia lui Traian s-a oprit aici. Dificultăţile erau într-adevăr foarte mari, având a învinge stâncoasa rezistenţă a Carpaţilor şi capriciile furioase ale Oltului”, informa revista Familia, în 1890.
Via Carolina, modernizată în secolul al XIX-lea
La mijlocul secolului al XIX-lea, lucrările la drumul de pe Valea Oltului au fost reluate, pentru a moderniza calea tot mai des folosită de români, germani și ungari. Lucrările au fost grăbite în jurul anului 1850, pentru pregătirea vizitei pe care împăratul Franz Joseph urma să o facă în Țara Românească.
DN 7, Valea Oltului. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
„În ambele defilee, pasul este împodobit de șoseaua de stat; privită din tren, aceasta merge pe malul opus. Șoseaua lată și frumoasă a fost construită în anii ’50 ai secolului trecut și, în multe locuri, a fost săpată prin dinamitarea pereților de stâncă. Zidurile ei de sprijin din piatră, construcțiile căii ferate și numeroasele căi ferate industriale care se ramifică spre văile laterale se înfățișează, în mijlocul naturii copleșitoare, ca o imagine a biruinței omului asupra forțelor naturii”, nota, în 1912, savantul Gustav Bedeus von Scharberg, baron și funcționar al comitatului Sibiu.
Noile autostrăzi care golesc drumurile naționale și amenință afacerile de pe marginea șoselelor
La începutul secolului XX, adăuga acesta, mai sus de noua șosea încă mai puteau fi observate segmente din drumul construit în anul 1717, sub coordonarea cartografului austriac Friedrich Schwantz von Springfels (c. 1690–1728). Spre deosebire de drumul antic al Oltului, amenajat pe malul stâng, Via Carolina fusese construită pe malul opus.
„Acesta a fost săpat în stâncă pentru a lega imperiul de Oltenia, dobândită atunci, și urma în întregime versantul muntos de pe malul drept, deoarece malul stâng rămăsese turcesc. Pentru vremea aceea, lucrarea era o realizare extraordinară. Potrivit protocolului comunității orașului Sibiu, și orașul, precum și Scaunul Sibiului, au avut o contribuție importantă la construirea drumului, mai ales prin punerea la dispoziție a muncitorilor. Placa memorială din marmură, care amintește construirea șoselei, este fixată pe o stâncă ieșită în afară. Nu departe de ea se află o interesantă cruce veche de piatră; este posibil ca ea să fi fost ridicată pentru unul dintre accidentele care, din cauza îngustimii drumului și a prăpastiei adânci ce se deschidea imediat lângă el, pe coasta muntelui, se pare că s-au petrecut adesea”, nota savantul Gustav Bedeus von Scharberg.
Stațiunea de pe Valea Oltului
Pe marginea șoselei, o mulțime de hanuri au fost construite începând din secolul al XIX-lea, de-o parte și de cealaltă a vechilor granițe ale regiunilor istorice. Însă cel mai căutat loc de pe Valea Oltului a fost stațiunea Călimănești-Căciulata, aflată la 18 kilometri de municipiul Râmnicu Vâlcea.
Imaginea 1/15:
Stațiunea Căciulata Călimănești Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (44) JPG
„Castrul roman Arutela, ale cărui ruine sunt la Bivolari, lângă Călimănești, folosea în termele castrului izvoare termale. Izvoarele minerale, cunoscute deja din timpul dacilor și romanilor, sunt valorificate terapeutic începând cu anul 1830, în Călimănești. Apele minerale de aici au fost folosite și de către Napoleon al III-lea, care suferea de rinichi, și au fost prezentate în revista L’Union médicale, în anul 1859. În anul 1873, la Expoziția Internațională a Apelor Minerale de la Viena, apei de Căciulata i se atribuie medalia de aur”, arată Ghidul Stațiunilor Balneare, realizat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.
Imaginea 1/10:
Stațiunea Căciulata Călimănești Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (16) JPG
Între 1882 și 1884 a fost construit primul mare complex balnear de la Călimănești, actualul Hotel Central. Din 1910, stațiunea a trecut în concesiunea Societății „Govora-Călimănești”, iar în 1912 a fost construit Cazinoul din Ostrov. În 1924 au fost ridicate Hotelul 1, Jantea, Bazarul și Teatrul cu Terasa Olt — astăzi biblioteca —, iar Complexul Balnear Cozia a fost dat în folosință între anii 1976 și 1979.
Hotelul Central, Călimănești, ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Foto Daniel Guță. ADEVĂRUL
Parcul Național Cozia, castrele romane, mănăstirile medievale și traseele montane se alătură atracțiilor turistice căutate pe Valea Oltului, alături de stațiunea balneară cu origini antice.
Navigația pe Olt, extrem de dificilă
În secolul XX, drumul național de pe Valea Oltului a trecut prin mai multe etape de modernizare, însă relieful dificil și alunecările de teren au continuat să cauzeze probleme pe traseu. Și în prezent au loc lucrări de protejare a versanților din defileele sale.
Valea Oltului a fost o provocare pentru navigație din cauza reliefului accidentat, a curenților puternici, a pragurilor stâncoase și a îngustimii văii în unele locuri. În anumite perioade și pe unele segmente putea fi străbătută de vase ușoare, însă, în unele locuri, chiar și acestea puteau să se zdrobească de stâncile din ape.
Oltul la Robeșto. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
O stâncă numită de localnici Clopot era unul dintre reperele Defileului Coziei, într-un sector îngust și primejdios al Oltului.
Legenda spune că aici s-ar fi izbit de stâncile râului o corabie care aducea la Mănăstirea Cozia un clopot turnat de sași. Potrivit altor relatări, consemnate la începutul secolului XX de baronul Gustav Bedeus, unele blocuri de stâncă ar fi fost prăvălite în Olt de un voievod muntean din secolul al XVIII-lea, pentru a împiedica transporturile militare pe râu.
Cel mai complex nod de autostradă prinde contur. „Va avea numeroase poduri, pasaje și chiar viaducte, pe trei niveluri”
Calea ferată din Valea Oltului
La sfârșitul secolului al XIX-lea, autoritățile vremii au susținut transformarea defileului într-un canal navigabil. Amenajarea Văii Oltului ca arteră navigabilă nu a mai avut loc. În schimb, din 1901, defileul este traversat de unul dintre cele mai spectaculoase trasee feroviare din România.
Linia ferată din zona montană a Oltului, între localitățile Turnu Roșu și Călimănești-Cozia, a fost construită între anii 1896 și 1901, lucrările fiind coordonate de Direcția Generală C.F.R. din Regatul României.
Ruta, cu o lungime de 40 de kilometri, lega regiunile istorice Transilvania și Țara Românească, trecând prin Turnu Roșu, Racovița, Câineni, Cornet, Robești, Gura Lotrului, Lotru și Călimănești-Jiblea, localități înșirate pe Valea Oltului, într-un relief dificil. Pe traseu au fost construite zece tuneluri și 18 poduri metalice, cel mai spectaculos dintre acestea fiind cel de la Proieni, aflat pe lista monumentelor istorice.
Hidrocentralele din defileu
În anii ’60 a început amenajarea hidroenergetică a râului Olt, care viza construcția a peste 30 de hidrocentrale, cu o putere instalată totală de 1.000 MW. Prima hidrocentrală de pe Olt a fost construită la Râmnicu Vâlcea în 1969.
Oltul la Cozia. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Pe valea Oltului, lucrările au început în 1989 și vizau construirea a cinci centrale hidroelectrice la Cornetu, Robești, Câineni, Lotrioara și Racovița, cu o putere instalată totală de 145 MW și o producție anuală estimată de aproximativ 270 de milioane kWh.
„Amenajările de la Cornetu, Robești și Racovița, începute în anul 1989, au avansat într-un ritm foarte lent. Punerea în funcțiune (PIF) a avut loc astfel: la Cornetu, primul grup a fost pus în funcțiune în anul 2001, iar al doilea în 2002; la Robești, lucrările au fost finalizate și centrala a fost pusă în funcțiune în 2012; iar la Racovița, punerea în funcțiune a avut loc în 2019, însă cu o restricție de nivel la 372,50 mdMB, minim energetic”, arată Ministerul Mediului.
În ceea ce privește amenajările de la Lotrioara și Câineni lucrările au fost întrerupte în anii ’90 și, reluate ulterior, nu au mai fost finalizate.
Actualitate
CSM București, calificare magistrală în careul de ași al Ligii Campionilor. „Tigroaicele”, în final Four, după 8 ani
8 ani a așteptat CSM București pentru a ajunge în Final Four-ul
Champions League. „Tigroaicele” au trecut astăzi în sferturi de Esbjerg, coșmarul
româncelor din ultimii 5 ani, danezele eliminându-le de trei ori în patru
sezoane, de fiecare dată în sferturi.
CSM e în semifinalele Ligii Campionilor, după 8 ani. Fot Facebook CSM București
După un șir nesfârșit de dezamăgiri, CSM București a
reușit să revină în elita Europei, după
o înfrângere la un gol în tur (25-26) și o victorie la 10 goluri diferență în
returul din Sala Polivalentă (37-27). Echipa condusă de pe bancă de Bojana
Popovici a început ca din pușcă, desprinzându-se la 6-0. „Tigroaicele” și-au ținut
adversarele la distanță, intrând la pauză în avantaj de 5 goluri: 19-14.
Final Four are loc pe 6 și 7 iunie
În partea a doua, danezele s-au apropiat în câteva rânduri
la 3 „lungimi”, dar cu 10 minute înainte de final CSM s-a dezlănțuit, ducând
scorul la 37-27. Având un portar în zi de grație, Evelina Eriksson având 14
parade, și cu Elisabeth Omoregie și Trine Ostigaard cu câte 6 goluri fiecare,
bucureștencele au ajuns în Final Four și visează frumos la ultima fază a
competiției, găzduită de Budapesta pe 6 și 7 iunie.
În semifinalele Ligii Campionilor mai sunt calificate Gyor
și Metz, a patra echipă urmând să fie desemnată după partida Brest – Gloria
Bistrița (36-35 în tur), meci care se joacă la această oră.
Val de răcire peste România: unde vin ploile și cât scad temperaturile
Vremea se răcește accentuat de luni, 27 aprilie, în întreaga țară, cu temperaturi sub media perioadei și ploi în anumite...
Cum a fost îmblânzită Valea Oltului. Transformarea îndelungată a celui mai spectaculos defileu din Carpați
Lucrări ample de infrastructură au transformat, de-a lungul timpului, Valea Oltului dintr-un ținut primejdios, dificil de străbătut, într-unul dintre cele...
CSM București, calificare magistrală în careul de ași al Ligii Campionilor. „Tigroaicele”, în final Four, după 8 ani
8 ani a așteptat CSM București pentru a ajunge în Final Four-ul Champions League. „Tigroaicele” au trecut astăzi în sferturi...
Fragmente de dronă, găsite în județul Tulcea. Specialiști ai MApN și SRI sunt la fața locului
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis duminică, 26 aprilie, că între localitățile Luncavița și Văcăreni, din județul Tulcea, a fost semnalată existența...
Cât costă o călătorie cu metroul în capitalele europene. Biletul în București ar putea crește substanțial pentru a doua oară în 2026
Metrorex ar urma să scumpească din nou substanțial prețul biletului, pentru a doua oară în 2026. Costul ar ajunge printre...
26 aprilie: Ziua în care a avut loc dezastrul nuclear de la Cernobîl
26 aprilie este ziua în care, în 1986 avut loc gravul accident nuclear la Centrala atomo-electrică de la Cernobîl. În 121,...
Victor Negrescu cere reacție urgentă din partea UE după incidentul cu drona din Galați: „Este nevoie de un răspuns comun și coordonat”
Europarlamentarul Victor Negrescu a transmis o solicitare oficială către șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, în urma incidentului din România,...
-
Breakingacum 2 zileDan Dungaciu: „Reprezentanții Iranului nu au putere de negociere cu SUA din cauza Gărzilor Revoluționare”
-
Actualitateacum 2 zile
Victor Negrescu cere reacție urgentă din partea UE după incidentul cu drona din Galați: „Este nevoie de un răspuns comun și coordonat”
-
Breakingacum 2 zileNYT: Administrația Trump a reintrodus plutonul de execuție ca pedeapsă supremă. Care sunt motivele
-
Breakingacum o ziMii de protestatari la Tel Aviv împotriva guvernului Netanyahu
-
Actualitateacum 2 zileSărăcia emoțională și banii: cum influențează traumele veniturile. „Românii preferă să plece decât să negocieze; trebuie să crezi că meriți mai mult”
-
Actualitateacum 2 zileColectiile devin o forma vizibila de exprimare personala
-
Actualitateacum 2 zileSUA reiau negocierile cu Iranul. Emisarii lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, pleacă în Pakistan
-
Actualitateacum 2 zile„Culoarului de salvare” ar putea fi introdus în Codul rutier. Reguli noi pentru intervenția ambulanțelor și pompierilor