Numirea lui Emil Hurezeanu la conducerea Ministerului de Externe a fost o greșeală, considerǎ politologul Marius Ghincea, de la universitatea elvețiană ETH Zurich. Acesta spune că Hurezanu nu ar avea expertiză pentru a conduce un minister și explică ce profil s-ar potrivi pentru această funcție.

Surse politice spun cǎ dinspre PSD și UDMR s-ar lua în calcul schimbarea
ministrului de Externe, urmând a exista o discuție la nivelul coaliției despre soarta politicǎ a lui Emil Hurezeanu. Fost ambasador al României la
Berlin și Viena, Hurezeanu a fost criticat încă de când se afla în
capitala Austriei, unii analiști si politicieni considerând cǎ o parte a eșecurilor amânării intrării în
spațiul Schengen i-ar aparține. El a fost acuzat de lipsă de
implicare, dar și de faptul că nu a reușit să comunice eficient
cu autoritățile din această țară.

Ce i s-ar imputa lui Hurezeanu

Criticii săi susțin că și
din această cauză România ar fi pierdut timp prețios și ar fi
fost ținută la porțile Schengen. Mai recent, Emil Hurezeanu a fost
criticat de experți și politicieni și din cauză că nu a reușit să
stabilească niciun canal serios de legătură cu noua administrație
de la Washington, iar relațiile româno-americane sunt cele mai deficitare din ultimele două decenii. 

„Adevărul”
a discutat pe această temă, dar și despre cum ar trebui să arate
viitorul ministru de Externe cu politologul Marius Ghincea, de la
Universitatea ETH din Zurich și de la Institutul Universitar
European din Florența.

În
opinia sa, Emil Hurezanu nu este persoana potrivită pentru a conduce
un minister, cu atât mai mult unul de importanța Ministerului
Afacerilor Externe.

Ce calități ar trebui să aibă un ministru de externe

„În
opinia mea, atunci când e numit un ministru de Externe sunt trei
aspecte importante de luat în calcul. Primul – cred că trebuie să
fie un lider politic de anvergură, care să aibă relații și
influență politică în propriul partid și, în general, în relația
cu membrii cabinetului. Acesta este un aspect important pentru că
anvergura politică pe care o are ministrul determină atât
interacțiunea cu premierul și cu colegii din cabinet, cât și
capacitatea de a promova interesele României și de a interacționa
atât extern, cât și intern. Multe din problemele Ministerului de
Externe sunt legate de faptul că miniștrii din ultimii ani au fost
mai degrabă tehnocrați, cu influență și anvergură relativ
limitată în siajul Palatului Cotroceni și al președintelui
Iohannis, iar asta le-a limitat capacitatea de a rezolva niște
probleme critice de natură financiară sau administrativă pe care
Ministerul de Externe le are”, e primul aspect de luat în calcul,
potrivit lui Ghincea.

Practic,
pentru a fi eficient, un ministru de Externe trebuie să aibă o
anumită anvergură și o poziție care să nu-l facă să stea la
ușa premierului sau a președintelui.

„Din
perspectiva mea, orice viitor ministru de Externe trebuie să aibă
anvergura politică care să-i ofere acces neîngredit la
prim-ministru, la președinte și să fie într-o relație cu restul
cabinetului în care să-i permită să urmărească interesele
României și ale Ministerului la nivel intern și extern”, mai
spune Ghincea.

Lui Hurezanu îi lipsește expertiza

În
al doilea rând, Emil Hurezeanu nu are neapărat cea mai bună
expertiză și nu a avut o activitate care să-l fi recomandat pentru
un salt atât de important în carieră, dar mai ales să-i atribuie
responsabilități atât de mari.

„Al
doilea factor ține de expertiză. Avem nevoie de un ministru care să
nu învețe la locul de muncă, având în vedere contextul global și
european actual, avem nevoie de un ministru care să știe deja
agenda, dosarele mari, să înțeleagă cum funcționează ministerul
și să înțeleagă parametrii în care operează politica externă
românească. Deci avem nevoie de un om care deja are un nivel de
pregătire și expertiză pe astfel de teme”, mai spune Marius
Ghincea.

„Dinamica
în care funcționează centrala în București, față de ambasade,
e diferită”, consideră el.

„Al
treilea element vine de la faptul că orice ministru trebuie să fie
asumat pro-european și pro-atlantist. Și să se asigure că
reprezentarea interesului României e urmărit într-un mod în care
se găsește un echilibru. O balansare între nevoia noastră de a
menține integrarea europeană cu nevoia noastră de a proteja
parteneriatul strategic cu Statele Unite. Nu avem nevoie de un
ministru de externe care să fie MAGA și care să arunce la gunoi
rolul și importanța noastră în Uniunea Europeană, dar nici de
unul care să nu țină cont de importanța relațiilor cu SUA. Deci
avem nevoie de un ministru echilibrat, care să valorizeze în egală
măsură apartenența noastră la Uniunea Europeană, dar în același
timp să considere la adevărata sa valoare parteneriatul strategic
cu Statele Unite”, punctează Marius Ghincea.

Are imagine proastă și printre subalterni

Imaginea
lui Emil Hurezeanu nu este cea mai bună nici măcar în Europa, la
ambasadaele pe care le-a condus, spune expertul. În același timp,
Hurezeanu nu este tocmai apreciat nici la Washington, dovadă faptul
că nu reușește să apere interesele României peste Altantic.

„Din
interacțiunea mea cu unii diplomați din Berlin și din Viena
rezultă că domnul Hurezeanu avea o imagine proastă. Avea o imagine
proastă și în general o atitudine față de subordonați care era
puțin inadecvată unei situații în care trebuie să colaborezi cu
colegii diplomați. Domnul ambasador Hurezeanu era mai degrabă în
stilul domnului Iohannis. Poate nu întâmplător, având în vedere
că fostul președinte Iohannis a fost cel care l-a pus în funcție.
Iar asta nu ajută. Cei mai buni diplomați, cei mai buni ambasadori
sunt cei care lucrează foarte mult pe orizontală. Diplomații buni
operează foarte bine cu colaboratorii, cu diplomații din misiune și
nu există o divizare artificială între ambasador, care să fie
undeva pe un piedestal, și restul diplomaților care trebuie doar să
asculte. Așa că, în mod cert, avem nevoie de alt profil pe acea poziție esențială”, consideră expertul.

Vestea
proastă ar fi, crede Marius Ghincea, că în România nu există
foarte multe variante pentru această poziție. În ce privește PNL,
care conform acordului existent la nivelul coaliției dă ministrul
de Externe, sunt și mai puține nume.

„Îmi
vine în minte un nume din PNL – Siegfried Mureșan. El ar fi
potrivit să preia Ministerul de Externe. Altfel, din păcate, în
Partidul Național Liberal, în momentul de față, din cauza
proastei politici de personal și a lipsei de stimulente de a atrage
oameni competenți, profesioniști din diplomație sunt foarte puțini
oameni care să poată ocupa această funcție și să o umple cu
valoare. Dar asta e o problemă pe care majoritatea partidelor
tradiționale le au și ține de faptul că în ultimul deceniu nu au
mai recrutat persoane pe bază de competență, ci mai degrabă pe
bază de loialitate”, menționează Ghincea.

Avem nevoie de un emisar special pentru Washington?

În
ce privește numirea unui emisar special pentru Statele Unite, care
să reprezinte interesele României la Washington, Marius Ghincea
este mai degrabă rezervat. Nu este foarte clar, arată el, ce atribuții ar avea acest emisar și dacă nu s-ar suprapune cu actualul ambasador de la Washington.

„Depinde
de ce prioritate și ce obiective ar trebui să aibă acest emisar
special, să-l numim așa, al României în relația cu Statele
Unite. Dar întrebarea apare de ce am avea nevoie de un emisar în
condiții în care avem un ambasador la Washington. Este treaba
ambasadorului României de la Washington să mențină dialogul și
contactul direct cu administrația de acolo. De asta este el acolo.
Dar dacă există dubii cu privire la competența sau abilitatea
ambasadorului nostru de la Washington de a-și îndeplini menirea,
misiunea oferită de președinte și de guvern, atunci ar trebui
schimbat”, mai spune el.

Marius
Ghincea a vorbit și despre revizuirea includerii României în
programul Visa Waiver. El a identificat și unul dintre posibilele
motive care au făcut ca adminsitrația Trump să amâne pe termen
nedeterminat renunțarea la vize pentru cetățenii români care
călătoresc în SUA.

„Eu
sper că această perioadă de review să dureze doar câteva luni și
practic administrația Trump să dorească doar să verifice dacă
procesul prin care România a intrat în Visa Waiver a fost
îndeplinit în condițiile legale. Știm, totodată, că acest proces
și intrarea României în Visa Waiver s-a făcut pe baza unui deal,
un acord informal între administrația Biden și guvernul de la
București, prin care s-a urmărit reducerea semnificativă a ratei de
refuz la oferirea vizei prin stimularea sau oferirea de bani și
stimularea angajaților statului, unor ministere, să aplice la vize
care aveau șanse mari să le fie acordate, ducând automat la o
scădere a ratei totale de respingere. Asta a stat în spatele
intrării noastre în Visa Waiver”, arată expertul.

În
plus, administrația Trump, cunoscută pentru tranzacționalitatea
sa, ar putea să aibă anumite interese la București și să
condiționeze rezolvarea problemei vizelor de aceste interese.

„Nu
știm ce părere, ce opinie va avea sau are administrația Trump cu
privire la acest acord informal pe care administrația Biden l-a avut
cu guvernul de la București. Așa că nu e total exclus ca
administrația Trump să decidă că acest acord informal a viciat
procesul și că România nu merita să intre în Visa Waiver. Sau
poate va dori să obțină ceva de la București în schimbul
ridicării acestei suspendări? E posibil ca administrația de la
Casa Albă să vrea ceva în schimbul eliminării suspendării și
includerii complete a României în programul Visa Waiver. Și nu e
nici foarte clar dacă Bucureștiul ar fi dispus să ofere. Este
posibil că această suspendare să fie până după alegerile
prezidențiale pentru a vedea cum decurg alegerile prezidențiale,
dacă decurg din perspectiva americană corect și neviciat, caz în
care această suspendare ar urma să fie ridicată. Dar e foarte
dificil să speculăm ce urmărește administrația americană”,
conchide Marius Ghincea.