Politica
Onestitate în politică, un ideal sau o posibilitate reală?

În contextul social actual, în care încrederea în clasa politică se erodează constant, onestitatea pare, pentru mulți români, un concept idealist, aproape utopic. De-a lungul anilor, am fost martori la prea multe promisiuni neonorate, la decizii motivate de interese personale și la alianțe politice construite pe criterii pur electorale. În acest peisaj, nu este deloc surprinzător că termenul „onestitate” a ajuns să fie privit cu scepticism.
Cu toate acestea, tocmai într-o societate dominată de neîncredere și deziluzie, onestitatea poate deveni una dintre cele mai puternice forme de capital politic. Nu ca o simplă declarație de intenții, ci ca fundament real pentru reconstrucția relației dintre cetățean și stat.
Un diagnostic pentru români și România de astăzi: criza de încredere
România se confruntă cu o criză profundă de încredere în instituțiile statului, în partidele politice și în liderii care le reprezintă. Din păcate, această neîncredere este justificată: de prea multe ori, deciziile administrative au fost influențate de considerente politice sau de interese de grup, nu de nevoile reale ale cetățenilor.
În acest context, valorile fundamentale precum integritatea, transparența și responsabilitatea publică devin nu doar necesare, ci urgente. O societate care nu mai crede în conducători nu poate progresa. Ne dorim schimbare? Schimbarea începe, inevitabil, cu alegerea unor oameni care au demonstrat, prin fapte, că pot rămâne fideli acestor valori.
Cazul Nicușor Dan: coerență, nu conveniență
Candidatura lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale din 2025 reprezintă, în opinia mea, un răspuns posibil la această nevoie de recredibilizare a spațiului politic. Nu este un demers oportunist, ci rezultatul unui parcurs construit în ani de activism civic, luptă pentru legalitate și reformă instituțională.
Nicușor Dan nu vine din structurile clasice de partid și nu are în spate o rețea de influență politică. A câștigat încrederea unei părți semnificative a societății nu prin discursuri populiste sau prin promisiuni imposibil de onorat, ci printr-o atitudine constantă și echilibrată. A demonstrat că poți face politică fără compromisuri toxice, că poți rămâne vertical într-un sistem în care adaptarea înseamnă, adesea, renunțarea la principii.
Într-o cultură politică obișnuită cu flexibilitatea ideologică, traseismul și dublul limbaj, consecvența lui Nicușor Dan devine un semnal de normalitate.
Onestitatea – o alegere strategică, nu doar morală
Susținerea unui candidat onest nu este un gest simbolic. Este o alegere strategică, cu implicații profunde. Este schimbarea pe care susținem cu toții că o dorim. Un președinte onest are libertatea de a acționa în interesul public, nefiind constrâns de datorii politice, de jocuri de culise sau de presiuni din partea rețelelor de partid. Are, de asemenea, credibilitatea necesară pentru a reprezenta România la nivel internațional și pentru a susține reforme reale în plan intern.
Mai mult decât atât, un astfel de lider poate contribui la redefinirea standardelor în politică. Poate încuraja o nouă generație de profesioniști să se implice, poate reface punțile între stat și cetățeni, poate repune competența și integritatea în centrul administrației publice.
De la admirație la acțiune. De la dorință la schimbare
Există, în mod clar, o parte a societății care admiră integritatea, care își dorește lideri onești, care nu mai acceptă compromisurile făcute în numele „realismului politic”. Admirația nu este suficientă. Onestitatea trebuie susținută activ: prin semnătură, prin vot, prin donații, prin implicare civică.
Un candidat ca Nicușor Dan nu are în spate ce au PNL, PSD și AUR. El nu are în spate o structură de partid care să asigure finanțare sau mobilizare în teritoriu. Succesul său depinde de sprijinul direct al cetățenilor care cred că politica se poate face altfel.
Onestitatea în politică nu este o utopie. Este o opțiune care devine posibilă atunci când societatea are curajul să o aleagă. Candidatura lui Nicușor Dan oferă o oportunitate reală pentru această alegere. Nu vorbim despre un salvator, ci despre un om coerent, competent și angajat în mod autentic în slujba interesului public.
În clasa politică românească, în care imaginea bate conținutul și în care loialitatea față de partid primează în fața responsabilității față de cetățeni, a susține onestitatea devine un act de curaj.
În 2025, România are nevoie de acest curaj mai mult ca oricând.
Politica
Siegfried Mureşan, voce activă a României la Bruxelles

De peste un deceniu, Siegfried Mureşan este una dintre figurile cele mai vizibile ale României în politica românească şi europeană. Europarlamentarul liberal și-a construit de-a lungul timpului un profil de politician dedicat, activ și consecvent, reușind să aducă în atenția Bruxelles-ului nu doar prioritățile naționale, ci și teme de interes regional, precum sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova.
O carieră europeană începută în 2014
Siegfried Mureşan a ajuns pentru prima dată la Bruxelles în anul 2014, când a fost ales europarlamentar pe listele Partidului Național Liberal. Intrarea sa în legislativul european a coincis cu un moment de reconfigurare pentru România pe scena europeană, iar Mureșan și-a asumat rapid un rol activ în cadrul Partidului Popular European (PPE), cel mai numeros grup politic din Parlamentul European.
De-a lungul celor două mandate, a ocupat mai multe funcții importante, care i-au consolidat profilul și i-au adus recunoaștere la nivel european, fiind ales drept vicepreședinte al Grupului PPE. Funcția este una foarte importantă, dat fiind că PPE are cea mai mare influență în luarea deciziilor de la nivel european.
Prezență constantă și activitate intensă
Unul dintre aspectele care îl diferențiază pe Mureșan de mulți dintre colegii săi este constanța. Statisticile arată o prezență de aproape 100% la sesiunile de vot din Parlamentul European, ceea ce denotă nu doar disciplină politică, ci și o preocupare pentru fiecare dosar legislativ supus dezbaterii.
În plen, a avut până acum 99 de luări de cuvânt, intervenții prin care a încercat să explice, să negocieze și să susțină poziții care să favorizeze România și regiunea. Totodată, a fost raportor pentru 28 de documente în numele Parlamentului European și pentru alte 30 de rapoarte în calitate de raportor al Grupului PPE.
Rapoartele reprezintă instrumente centrale în procesul legislativ european: raportorul are sarcina de a elabora textul final al unui dosar și de a negocia cu Consiliul Uniunii Europene și cu Comisia Europeană. Prin acest rol, Mureșan a avut o influență directă asupra unor politici cu impact concret asupra cetățenilor europeni.
O parte din temele europene susținute de Siegfried Mureșan
Activitatea europarlamentarului român s-a concentrat pe mai multe domenii-cheie:
- Bugetul Uniunii Europene. Mureșan a fost implicat în negocierile privind bugetul multianual al Uniunii și în adoptarea instrumentelor financiare destinate sprijinirii statelor membre în perioade de criză. În perioada pandemiei, a susținut crearea pachetului de redresare economică „NextGenerationEU”, prin care România a beneficiat de miliarde de euro pentru investiții și reforme.
- Politica de coeziune. Europarlamentarul a pledat constant pentru alocarea de fonduri consistente către regiunile mai puțin dezvoltate, argumentând că acestea contribuie la reducerea decalajelor economice dintre statele membre.
- Energia și securitatea. După declanșarea războiului din Ucraina, Mureșan a insistat asupra nevoii de diversificare a surselor de energie și de reducere a dependenței de resursele rusești, subliniind importanța investițiilor în infrastructura energetică din Europa de Est.
- Sprijin pentru Republica Moldova. Poate cel mai vizibil angajament personal al său este susținerea integrării europene a Republicii Moldova. Mureșan a fost printre vocile cele mai active din România care au pledat pentru acordarea statutului de țară candidată la aderare și pentru sprijin financiar consistent din partea Uniunii.
Republica Moldova, prioritate strategică
Legăturile dintre România și Republica Moldova au ocupat un loc aparte în discursul și activitatea lui Siegfried Mureșan. Europarlamentarul a subliniat constant că viitorul Republicii Moldova se află în Uniunea Europeană, iar integrarea sa reprezintă nu doar o aspirație firească, ci și o necesitate geopolitică în contextul conflictului din Ucraina.
În calitate de raportor pentru mai multe documente privind sprijinul financiar acordat Chișinăului, Mureșan a contribuit la aprobarea unor pachete de asistență menite să stabilizeze economia Republicii Moldova și să sprijine reformele democratice. „Moldova are nevoie de parteneri de încredere, iar Uniunea Europeană trebuie să fie prezentă acolo, alături de cetățeni”, a declarat în repetate rânduri europarlamentarul.
Un profil politic în ascensiune
Alegerea sa ca vicepreședinte al Grupului PPE reprezintă o recunoaștere a rolului pe care l-a jucat în ultimii ani. Funcția îi oferă acces la masa deciziilor strategice și îl plasează printre liderii europeni care influențează direcția principalului grup politic din Parlamentul European.
Pentru România, această poziție este importantă, deoarece aduce mai multă vizibilitate și influență în procesele de negociere de la Bruxelles. Totodată, îl transformă pe Mureșan într-un interlocutor direct pentru alte delegații naționale și pentru instituțiile europene.
Politician european cu rădăcini liberale
Deși activitatea sa se desfășoară preponderent la Bruxelles și Strasbourg, Siegfried Mureșan rămâne ancorat în politica românească prin Partidul Național Liberal. Calitatea de membru PNL i-a oferit platforma de pe care a candidat la europarlamentare și prin care își coordonează agenda politică în România.
Pentru liberali, Mureșan reprezintă o voce importantă la nivel european, capabilă să transmită mesajele formațiunii în forurile comunitare și să contribuie la consolidarea relației dintre PNL și Partidul Popular European.
Între Bruxelles și București
Chiar dacă mare parte din activitatea sa se desfășoară în capitala europeană, europarlamentarul român încearcă să mențină un dialog constant cu alegătorii din România. De-a lungul mandatelor, a participat la numeroase întâlniri cu cetățenii, autoritățile locale și mediul de afaceri, pentru a explica politicile europene și a aduce în dezbaterea de la Bruxelles preocupările societății românești.
După zece ani de la primul său mandat, Siegfried Mureșan a reușit să își construiască imaginea unui europarlamentar activ, disciplinat și influent. Prezența sa constantă în plen, numărul mare de rapoarte coordonate și implicarea în dosare-cheie demonstrează un angajament autentic față de misiunea de reprezentare.
În același timp, prioritățile sale, de la apărarea bugetului Uniunii până la sprijinirea Republicii Moldova, reflectă o înțelegere a contextului regional și o preocupare pentru stabilitatea și prosperitatea Europei de Est. Alegerea sa ca vicepreședinte al Grupului PPE confirmă ascensiunea sa în politica europeană și deschide noi oportunități pentru a face vocea României mai auzită la Bruxelles.
Politica
Producătorul țigărilor Carpați și Snagov, datorii la ANAF de 649 mil. lei, intră în concordat preventiv

Producătorul mărcilor Carpați și Snagov, fabricate în Germania pentru piața românească, se confruntă cu datorii fiscale uriașe. Retail Plus Services, compania care a readus pe piață celebrele branduri de țigări românești, a acumulat obligații către stat de 649,3 milioane lei, în principal din TVA și accize pentru țigări și băuturi alcoolice.
Potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, societatea se află în portofoliul Administrației Fiscale pentru Contribuabili Mijlocii și, după ani de amânări și eșalonări la plată, a ajuns sub protecția concordatului preventiv, decizie dispusă de Tribunalul București pe 27 iunie 2025. Măsura suspendă pentru patru luni executările silite și lasă deschisă opțiunea unui plan de restructurare.
Datorii acumulate prin eșalonări succesive
Istoricul datoriilor Retail Plus Services începe în 2018, când compania a obținut primele eșalonări la plată, beneficiind inclusiv de facilitățile acordate în perioada pandemiei. Ani la rând, ANAF a aprobat noi reprogramări sau modificări, ceea ce a permis firmei să evite executarea silită.
În 2021, obligațiile principale erau de circa 15 milioane lei, plus dobânzi și penalități de 3,2 milioane. Însă în următorii ani, datoriile s-au majorat considerabil, mai ales din cauza accizelor neplătite.
Situația s-a complicat în 2024, când legislația fiscală a fost modificată, iar accizele nu au mai putut fi incluse în eșalonări. În consecință, ANAF a refuzat să reintroducă în planurile de plată sume de ordinul sutelor de milioane de lei.
În ianuarie 2025, Fiscul a anulat înlesnirile la plată pentru datorii de peste 351 milioane lei, la care s-au adăugat dobânzi și penalități de 23 milioane. O nouă cerere de reprogramare a fost aprobată doar parțial – pentru aproximativ 64 milioane lei – restul fiind considerate neeligibile.
Creștere a afacerilor, dar și pierderi
Paradoxal, firma și-a majorat veniturile în 2024, raportând o creștere a cifrei de afaceri cu 45%, până la 360 milioane lei. Totuși, rezultatul final a fost o pierdere de 28 milioane, mai mare decât în anul anterior. Numărul mediu de angajați a rămas extrem de redus – doar patru persoane.
Compania, administrată de Stelian Găvruș, produce la terți în Germania țigările Carpați și Snagov, iar în Bulgaria, tot prin contracte externe, băuturile spirtoase Unirea și Sankt Petersburg, comercializate în România prin distribuitori.
Patrimoniu aproape inexistent
Verificările ANAF în bazele de date ale ANCPI și DRPCIV au arătat că societatea nu deține bunuri imobile sau mobile proprii, cu excepția a trei autoturisme în leasing.
Datorii în creștere
Între ianuarie și iulie 2025, Retail Plus Services a mai acumulat obligații de circa 200 milioane lei, în special din accize, ceea ce a dus totalul la aproape 650 milioane lei.
Următoarele luni vor fi decisive pentru companie: concordatul preventiv îi oferă un răgaz pentru a negocia cu creditorii și pentru a încerca restructurarea datoriei. În caz contrar, riscul intrării în insolvență este iminent.
Politica
Vizita delegației Heritage Foundation în România: Consolidarea parteneriatului strategic SUA–România

Organizat de Alianța și RePatriot – Sprijin pentru securitate, stabilitate economică și viitor comun transatlantic.
În perioada 07.09 – 10.09.2025, o delegație a Heritage Foundation, cel mai influent think-tank american, a efectuat o vizită de trei zile în România. Delegația a fost condusă de James Carafano, Consilier Senior al Președintelui și E.W. Richardson Fellow, alături de experții Kaush Arha și Jack Spencer.
Vizita a fost organizată de Alianța împreună cu RePatriot, ca parte a unui efort coordonat de consolidare și de întărire a relațiilor bilaterale SUA–România.
Pe parcursul misiunii, delegația Heritage s-a întâlnit la nivel înalt cu reprezentanți ai autorităților române: Președintele României Nicușor Dan, Viceprim-ministrul Cătălin Predoiu, Ionuț Moșteanu (Ministrul Apărării), Bogdan Ivan (Ministrul Energiei), Alexandru Nazare (Ministrul Finanțelor), Radu Miruță (Ministrul Economiei), Oana Țoiu (Ministrul Afacerilor Externe), Mihai Jurca (Șef al Cancelariei Primului Ministru) Dan Cîmpean (Director DNSC), Pavel Popescu (Vice-președinte ANCOM) precum și membri ai comunității de afaceri și alți experți.
Temele strategice discutate au vizat printre altele securitatea flancului estic al NATO, consolidarea independenței energetice printr-o producție mai mare și mai ieftină de energie, dezvoltarea tehnologiilor înalte cu accent pe inteligență artificială, centre de date, minerale critice și construcții navale speciale, precum și integrarea economică Nord–Sud prin Inițiativa celor Trei Mări și coordonarea la Marea Neagră, esențiale pentru mobilitatea militară și comerțul transatlantic; deschiderea către partenerii americani va amplifica aceste oportunități și va întări cooperarea și legătura dintre țările noastre.
Misiunea a fost sprijinită de către Alianța și RePatriot, prin implicarea ambasadorului Adrian Zuckerman(ret), a generalului (r) Cătălin Mihalache și a antreprenorului și liderului civic Marius Bostan.
Declarații
James Carafano, vicepreședinte Heritage Foundation:
„În discuții serioase desfășurate pe parcursul celor trei zile, am ajuns la convingerea că principala prioritate a noului guvern este urmărirea stabilității financiare printr-un program multianual de reducere a cheltuielilor guvernamentale, scăderea datoriei publice și restructurarea întreprinderilor de stat neprofitabile. Acest efort lăudabil este esențial pentru a asigura încrederea în economia românească și pentru a face țara mai atractivă pentru investiții străine – condiții prealabile pentru stabilitate politică și creștere reală. Legături și mai strânse cu SUA vor arăta că România are parteneri internaționali puternici și de încredere, că demonstrează un leadership autentic în Europa și poate atrage investiții occidentale, întărind încrederea că actuala echipă de conducere poate duce țara spre prosperitate.”
„Pe planul securității pentru cetățenii români, România a făcut alegeri dificile și responsabile, construite pe trei piloni egali ca importanță – Uniunea Europeană, NATO și o relație bilaterală solidă cu SUA. România, sub actualul guvern, este ferm angajată pe acest drum. Sunt încrezător că acest parcurs va aduce atât mai multă securitate, cât și prosperitate.”
Kaush Arha, expert Heritage:
„Importanța României ca ancoră a Flancului Estic NATO este bine cunoscută. Mai puțin recunoscut, dar din ce în ce mai valoros, este rolul României ca nod critic în logistica de apărare și integrarea economică Nord–Sud (Inițiativa Celor Trei Mări) și conexiunea către Caucazul de Sud și Asia Centrală (Coridorul Mijlociu). O Mare Neagră liberă și deschisă (împreună cu dezvoltarea coridorului Dunării) joacă un rol crucial în avansarea ambelor proiecte. În plus, România poate fi un partener strategic esențial în domenii precum minerale critice, extracție și procesare de resurse, război cu drone, infrastructură portuară și rutieră, digital, servicii de procesare a uraniului, construcția de spărgătoare de gheață și alte capabilități de apărare și securitate, precum și în dezvoltarea energiei nucleare comerciale. În final, România va fi o platformă vitală pentru reconstrucția Ucrainei – instrumentală pentru obiectivul SUA de a avea o Ucraină liberă, independentă, capabilă să se apere și să prospere.”
Marius Bostan, lider RePatriot:
„The Heritage Foundation este think-tank-ul conservator cel mai important din Statele Unite, iar experții săi au competențe remarcabile. Colaborarea strânsă dintre RePatriot, Alianța și Heritage Foundation este un efort comun menit să întărească parteneriatul strategic dintre România și SUA, iar această vizită va fi urmată de alte întâlniri în SUA și în România. Vreau să mulțumesc delegației The Heritage Foundation pentru efortul depus în identificarea celor mai bune soluții pentru îmbunătățirea relațiilor bilaterale, în beneficiul cetățenilor români și americani, precum și pentru preocuparea și urmărirea atentă a situației din Republica Moldova.”
Amb. Adrian Zuckerman(ret), Președintele Alianța:
„România este un aliat de nădejde al Statelor Unite și un pilon esențial al securității Europei. Prin astfel de misiuni, demonstrăm că prietenia și parteneriatul nostru sunt vii și orientate spre viitor. Relația transatlantică trebuie consolidată nu doar în plan militar, ci și economic, tehnologic și cultural. Cetățenii români merită securitate, prosperitate și o Românie puternic ancorată în valorile occidentale.”
Concluzie
Vizita delegației Heritage a consolidat angajamentul pentru o relație strategică SUA–România mai profundă, bazată pe valori comune, securitate, stabilitate economică și o viziune comună pentru viitor. Următorul pas va fi evenimentul bilateral major organizat de Alianța la Washington, în 11–12 decembrie, care va aduce împreună lideri politici, de afaceri și din societatea civilă pentru a duce parteneriatul la un nivel superior. De asemenea la Summitul Repatriot din 2-5 octombrie români din SUA și toată lumea vor întări legătura cu țara și vor afirma crezul și determinarea lor pentru construirea unui viitor prosper și sigur al României.
The Heritage Foundation este cel mai influent think-tank din Statele Unite, cu o capacitate unică de a modela politicile publice americane prin expertiza sa recunoscută, rețeaua extinsă de influență în Congres și în administrațiile republicane, și prin rolul său central în formularea strategiilor naționale de securitate, economie și energie.
Despre Alianța
Alianța este o organizație de prietenie și cooperare transatlantică, din care fac parte foști ambasadori americani în România și persoane care promovează parteneriatul strategic SUA–România prin dialog politic, schimburi economice și consolidarea legăturilor culturale și educaționale.
Despre RePatriot
RePatriot, inițiativă a Romanian Business Leaders, conectează diaspora românească cu țara-mamă, oferind oportunități de investiții, networking și implicare civică, cu scopul de a sprijini dezvoltarea României prin aportul resurselor și talentelor globale ale românilor de pretutindeni.
-
Socialacum 2 zile
Alexandru Ferariu – antreprenorul român care își construiește discret imperiul în România și Republica Moldova
-
Politicaacum o zi
Siegfried Mureşan, voce activă a României la Bruxelles
-
Socialacum o zi
Ambalaje de unică folosinţă potrivite pentru afacerea ta: standard vs. personalizate
-
Sanatateacum 10 ore
Interpretare Microbiom Intestinal – universul ascuns care ne influențează sănătatea
-
Comunicateacum 2 zile
Durabilitatea în exploatare a fosei septice de 3000 de litri din fibra de sticla – soluția durabila pentru gestionarea apelor uzate
-
Comunicateacum 12 ore
Fose septice din fibră de sticlă în județul Teleorman – soluția ideală pentru tratarea apelor uzate
-
Sanatateacum 6 ore
Cum să te pregătești pentru o sesiune de constelații
-
Actualitateacum 5 ore
Importanta sigurantei si esteticii in amenajarea spatiilor