Politica
De ce avem nevoie de competență, nu de loialitate politică

În ultimii 30 de ani, administrația românească a fost adesea condusă nu de cei mai competenți, ci de cei mai obedienți. Nu de cei care știau, ci de cei care executau, iar asta nu este doar o problemă morală, ci este o explicație directă pentru stagnarea economică, pentru infrastructura precară, pentru sistemul public sufocat de birocrație și incompetență.
România nu duce lipsă de profesioniști. România duce lipsă de curajul politic de a-i pune acolo unde contează.
Loialitatea bate competența
De fiecare dată când se schimbă guvernul, mii de funcții în instituții publice se redistribuie ca răsplată politică. Agenții, ministere, direcții, consilii de administrație devin monede de schimb. Și de fiecare dată, această practică are același rezultat: discontinuitate, ineficiență și o administrație care se teme mai mult de partid decât de cetățeni.
Această cultură a loialității politice înlocuiește, sistematic, meritocrația. Prețul? Este plătit de noi toți – prin servicii publice slabe, prin decizii proaste, prin lipsa de reformă reală.
E suficient să privim către sistemul de sănătate, unde manageri numiți politic rămân în funcție ani întregi în spitale în care condițiile sunt sub orice standard european. Să ne uităm la sistemul educațional? Unde directori de școli sunt schimbați după culoarea guvernului? Sau în companiile de stat, care ard milioane de euro anual pe salarii pentru funcții de decor?
Nicușor Dan: un altfel de standard
Într-o asemenea cultură, un lider care refuză logica de partid și alege competența iese în evidență. Așa cum a făcut Nicușor Dan, care și-a construit întreaga carieră politică în jurul unui principiu simplu: funcțiile publice trebuie să fie despre expertiză, nu despre influență.
Ca primar general al Capitalei, a rezistat presiunii de a face numiri „strategice” și a preferat oameni cu experiență, chiar dacă nu veneau din zona politică. A fost criticat pentru lentoare, dar nu a fost niciodată acuzat că și-a împărțit funcțiile cu „ai lui”.
De fapt, asta l-a și izolat politic: a refuzat să funcționeze în logica tranzacțională care definește sistemul actual. Și tocmai prin această izolare, a devenit un simbol al unei alte normalități.
Cazul Rădăuți, unde competența înfruntă sistemul
Un exemplu recent: primarul municipiului Rădăuți, Bogdan Loghin, a fost exclus din PNL după ce și-a anunțat public susținerea pentru Nicușor Dan la prezidențiale. Motivația? „Lipsă de loialitate”. Doar că Loghin nu a făcut decât să spună ce mulți alții gândesc: că România are nevoie de un președinte care nu datorează nimic partidelor, ci doar alegătorilor.
Această excludere este, în sine, o dovadă a felului în care funcționează politica: nu e vorba despre idei, ci despre control. Nu despre performanță, ci despre disciplină.
Cei care susțin lideri verticali sunt penalizați, iar cei care acceptă compromisul sunt recompensați.
De ce meritocrația NU este un moft
Mulți o consideră un ideal teoretic, dar meritocrația este esențială pentru orice stat care vrea să progreseze. Țările cu administrații performante au în comun un lucru: instituții în care profesioniștii sunt promovați pe criterii obiective, nu pe baza sprijinului politic. Este momentul să cerem același lucru și în România.
Un președinte cu o viziune meritocratică poate influența numiri esențiale în instituții cheie, poate propune oameni competenți în funcții de reprezentare și poate da tonul unei administrații bazate pe responsabilitate, nu pe apartenență.
A alege între loialitate politică și competență nu ar trebui să fie o dilemă, dar în România de astăzi, din păcate, este.
Nicușor Dan propune un alt model. Un model care nu se construiește pe rețele de influență, ci pe coerență, rigoare și curajul de a rămâne fidel principiilor, chiar și când ești singur împotriva sistemului.
Dacă vrem o administrație care funcționează, avem nevoie de un președinte care nu datorează nimic nimănui – în afară de oameni. Și poate că tocmai de aceea, într-o Românie care încă ezită între trecut și viitor, Nicușor Dan nu este doar un candidat. Este un semnal că se poate altfel.
Politica
Siegfried Mureşan, voce activă a României la Bruxelles

De peste un deceniu, Siegfried Mureşan este una dintre figurile cele mai vizibile ale României în politica românească şi europeană. Europarlamentarul liberal și-a construit de-a lungul timpului un profil de politician dedicat, activ și consecvent, reușind să aducă în atenția Bruxelles-ului nu doar prioritățile naționale, ci și teme de interes regional, precum sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova.
O carieră europeană începută în 2014
Siegfried Mureşan a ajuns pentru prima dată la Bruxelles în anul 2014, când a fost ales europarlamentar pe listele Partidului Național Liberal. Intrarea sa în legislativul european a coincis cu un moment de reconfigurare pentru România pe scena europeană, iar Mureșan și-a asumat rapid un rol activ în cadrul Partidului Popular European (PPE), cel mai numeros grup politic din Parlamentul European.
De-a lungul celor două mandate, a ocupat mai multe funcții importante, care i-au consolidat profilul și i-au adus recunoaștere la nivel european, fiind ales drept vicepreședinte al Grupului PPE. Funcția este una foarte importantă, dat fiind că PPE are cea mai mare influență în luarea deciziilor de la nivel european.
Prezență constantă și activitate intensă
Unul dintre aspectele care îl diferențiază pe Mureșan de mulți dintre colegii săi este constanța. Statisticile arată o prezență de aproape 100% la sesiunile de vot din Parlamentul European, ceea ce denotă nu doar disciplină politică, ci și o preocupare pentru fiecare dosar legislativ supus dezbaterii.
În plen, a avut până acum 99 de luări de cuvânt, intervenții prin care a încercat să explice, să negocieze și să susțină poziții care să favorizeze România și regiunea. Totodată, a fost raportor pentru 28 de documente în numele Parlamentului European și pentru alte 30 de rapoarte în calitate de raportor al Grupului PPE.
Rapoartele reprezintă instrumente centrale în procesul legislativ european: raportorul are sarcina de a elabora textul final al unui dosar și de a negocia cu Consiliul Uniunii Europene și cu Comisia Europeană. Prin acest rol, Mureșan a avut o influență directă asupra unor politici cu impact concret asupra cetățenilor europeni.
O parte din temele europene susținute de Siegfried Mureșan
Activitatea europarlamentarului român s-a concentrat pe mai multe domenii-cheie:
- Bugetul Uniunii Europene. Mureșan a fost implicat în negocierile privind bugetul multianual al Uniunii și în adoptarea instrumentelor financiare destinate sprijinirii statelor membre în perioade de criză. În perioada pandemiei, a susținut crearea pachetului de redresare economică „NextGenerationEU”, prin care România a beneficiat de miliarde de euro pentru investiții și reforme.
- Politica de coeziune. Europarlamentarul a pledat constant pentru alocarea de fonduri consistente către regiunile mai puțin dezvoltate, argumentând că acestea contribuie la reducerea decalajelor economice dintre statele membre.
- Energia și securitatea. După declanșarea războiului din Ucraina, Mureșan a insistat asupra nevoii de diversificare a surselor de energie și de reducere a dependenței de resursele rusești, subliniind importanța investițiilor în infrastructura energetică din Europa de Est.
- Sprijin pentru Republica Moldova. Poate cel mai vizibil angajament personal al său este susținerea integrării europene a Republicii Moldova. Mureșan a fost printre vocile cele mai active din România care au pledat pentru acordarea statutului de țară candidată la aderare și pentru sprijin financiar consistent din partea Uniunii.
Republica Moldova, prioritate strategică
Legăturile dintre România și Republica Moldova au ocupat un loc aparte în discursul și activitatea lui Siegfried Mureșan. Europarlamentarul a subliniat constant că viitorul Republicii Moldova se află în Uniunea Europeană, iar integrarea sa reprezintă nu doar o aspirație firească, ci și o necesitate geopolitică în contextul conflictului din Ucraina.
În calitate de raportor pentru mai multe documente privind sprijinul financiar acordat Chișinăului, Mureșan a contribuit la aprobarea unor pachete de asistență menite să stabilizeze economia Republicii Moldova și să sprijine reformele democratice. „Moldova are nevoie de parteneri de încredere, iar Uniunea Europeană trebuie să fie prezentă acolo, alături de cetățeni”, a declarat în repetate rânduri europarlamentarul.
Un profil politic în ascensiune
Alegerea sa ca vicepreședinte al Grupului PPE reprezintă o recunoaștere a rolului pe care l-a jucat în ultimii ani. Funcția îi oferă acces la masa deciziilor strategice și îl plasează printre liderii europeni care influențează direcția principalului grup politic din Parlamentul European.
Pentru România, această poziție este importantă, deoarece aduce mai multă vizibilitate și influență în procesele de negociere de la Bruxelles. Totodată, îl transformă pe Mureșan într-un interlocutor direct pentru alte delegații naționale și pentru instituțiile europene.
Politician european cu rădăcini liberale
Deși activitatea sa se desfășoară preponderent la Bruxelles și Strasbourg, Siegfried Mureșan rămâne ancorat în politica românească prin Partidul Național Liberal. Calitatea de membru PNL i-a oferit platforma de pe care a candidat la europarlamentare și prin care își coordonează agenda politică în România.
Pentru liberali, Mureșan reprezintă o voce importantă la nivel european, capabilă să transmită mesajele formațiunii în forurile comunitare și să contribuie la consolidarea relației dintre PNL și Partidul Popular European.
Între Bruxelles și București
Chiar dacă mare parte din activitatea sa se desfășoară în capitala europeană, europarlamentarul român încearcă să mențină un dialog constant cu alegătorii din România. De-a lungul mandatelor, a participat la numeroase întâlniri cu cetățenii, autoritățile locale și mediul de afaceri, pentru a explica politicile europene și a aduce în dezbaterea de la Bruxelles preocupările societății românești.
După zece ani de la primul său mandat, Siegfried Mureșan a reușit să își construiască imaginea unui europarlamentar activ, disciplinat și influent. Prezența sa constantă în plen, numărul mare de rapoarte coordonate și implicarea în dosare-cheie demonstrează un angajament autentic față de misiunea de reprezentare.
În același timp, prioritățile sale, de la apărarea bugetului Uniunii până la sprijinirea Republicii Moldova, reflectă o înțelegere a contextului regional și o preocupare pentru stabilitatea și prosperitatea Europei de Est. Alegerea sa ca vicepreședinte al Grupului PPE confirmă ascensiunea sa în politica europeană și deschide noi oportunități pentru a face vocea României mai auzită la Bruxelles.
Politica
Producătorul țigărilor Carpați și Snagov, datorii la ANAF de 649 mil. lei, intră în concordat preventiv

Producătorul mărcilor Carpați și Snagov, fabricate în Germania pentru piața românească, se confruntă cu datorii fiscale uriașe. Retail Plus Services, compania care a readus pe piață celebrele branduri de țigări românești, a acumulat obligații către stat de 649,3 milioane lei, în principal din TVA și accize pentru țigări și băuturi alcoolice.
Potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, societatea se află în portofoliul Administrației Fiscale pentru Contribuabili Mijlocii și, după ani de amânări și eșalonări la plată, a ajuns sub protecția concordatului preventiv, decizie dispusă de Tribunalul București pe 27 iunie 2025. Măsura suspendă pentru patru luni executările silite și lasă deschisă opțiunea unui plan de restructurare.
Datorii acumulate prin eșalonări succesive
Istoricul datoriilor Retail Plus Services începe în 2018, când compania a obținut primele eșalonări la plată, beneficiind inclusiv de facilitățile acordate în perioada pandemiei. Ani la rând, ANAF a aprobat noi reprogramări sau modificări, ceea ce a permis firmei să evite executarea silită.
În 2021, obligațiile principale erau de circa 15 milioane lei, plus dobânzi și penalități de 3,2 milioane. Însă în următorii ani, datoriile s-au majorat considerabil, mai ales din cauza accizelor neplătite.
Situația s-a complicat în 2024, când legislația fiscală a fost modificată, iar accizele nu au mai putut fi incluse în eșalonări. În consecință, ANAF a refuzat să reintroducă în planurile de plată sume de ordinul sutelor de milioane de lei.
În ianuarie 2025, Fiscul a anulat înlesnirile la plată pentru datorii de peste 351 milioane lei, la care s-au adăugat dobânzi și penalități de 23 milioane. O nouă cerere de reprogramare a fost aprobată doar parțial – pentru aproximativ 64 milioane lei – restul fiind considerate neeligibile.
Creștere a afacerilor, dar și pierderi
Paradoxal, firma și-a majorat veniturile în 2024, raportând o creștere a cifrei de afaceri cu 45%, până la 360 milioane lei. Totuși, rezultatul final a fost o pierdere de 28 milioane, mai mare decât în anul anterior. Numărul mediu de angajați a rămas extrem de redus – doar patru persoane.
Compania, administrată de Stelian Găvruș, produce la terți în Germania țigările Carpați și Snagov, iar în Bulgaria, tot prin contracte externe, băuturile spirtoase Unirea și Sankt Petersburg, comercializate în România prin distribuitori.
Patrimoniu aproape inexistent
Verificările ANAF în bazele de date ale ANCPI și DRPCIV au arătat că societatea nu deține bunuri imobile sau mobile proprii, cu excepția a trei autoturisme în leasing.
Datorii în creștere
Între ianuarie și iulie 2025, Retail Plus Services a mai acumulat obligații de circa 200 milioane lei, în special din accize, ceea ce a dus totalul la aproape 650 milioane lei.
Următoarele luni vor fi decisive pentru companie: concordatul preventiv îi oferă un răgaz pentru a negocia cu creditorii și pentru a încerca restructurarea datoriei. În caz contrar, riscul intrării în insolvență este iminent.
Politica
Vizita delegației Heritage Foundation în România: Consolidarea parteneriatului strategic SUA–România

Organizat de Alianța și RePatriot – Sprijin pentru securitate, stabilitate economică și viitor comun transatlantic.
În perioada 07.09 – 10.09.2025, o delegație a Heritage Foundation, cel mai influent think-tank american, a efectuat o vizită de trei zile în România. Delegația a fost condusă de James Carafano, Consilier Senior al Președintelui și E.W. Richardson Fellow, alături de experții Kaush Arha și Jack Spencer.
Vizita a fost organizată de Alianța împreună cu RePatriot, ca parte a unui efort coordonat de consolidare și de întărire a relațiilor bilaterale SUA–România.
Pe parcursul misiunii, delegația Heritage s-a întâlnit la nivel înalt cu reprezentanți ai autorităților române: Președintele României Nicușor Dan, Viceprim-ministrul Cătălin Predoiu, Ionuț Moșteanu (Ministrul Apărării), Bogdan Ivan (Ministrul Energiei), Alexandru Nazare (Ministrul Finanțelor), Radu Miruță (Ministrul Economiei), Oana Țoiu (Ministrul Afacerilor Externe), Mihai Jurca (Șef al Cancelariei Primului Ministru) Dan Cîmpean (Director DNSC), Pavel Popescu (Vice-președinte ANCOM) precum și membri ai comunității de afaceri și alți experți.
Temele strategice discutate au vizat printre altele securitatea flancului estic al NATO, consolidarea independenței energetice printr-o producție mai mare și mai ieftină de energie, dezvoltarea tehnologiilor înalte cu accent pe inteligență artificială, centre de date, minerale critice și construcții navale speciale, precum și integrarea economică Nord–Sud prin Inițiativa celor Trei Mări și coordonarea la Marea Neagră, esențiale pentru mobilitatea militară și comerțul transatlantic; deschiderea către partenerii americani va amplifica aceste oportunități și va întări cooperarea și legătura dintre țările noastre.
Misiunea a fost sprijinită de către Alianța și RePatriot, prin implicarea ambasadorului Adrian Zuckerman(ret), a generalului (r) Cătălin Mihalache și a antreprenorului și liderului civic Marius Bostan.
Declarații
James Carafano, vicepreședinte Heritage Foundation:
„În discuții serioase desfășurate pe parcursul celor trei zile, am ajuns la convingerea că principala prioritate a noului guvern este urmărirea stabilității financiare printr-un program multianual de reducere a cheltuielilor guvernamentale, scăderea datoriei publice și restructurarea întreprinderilor de stat neprofitabile. Acest efort lăudabil este esențial pentru a asigura încrederea în economia românească și pentru a face țara mai atractivă pentru investiții străine – condiții prealabile pentru stabilitate politică și creștere reală. Legături și mai strânse cu SUA vor arăta că România are parteneri internaționali puternici și de încredere, că demonstrează un leadership autentic în Europa și poate atrage investiții occidentale, întărind încrederea că actuala echipă de conducere poate duce țara spre prosperitate.”
„Pe planul securității pentru cetățenii români, România a făcut alegeri dificile și responsabile, construite pe trei piloni egali ca importanță – Uniunea Europeană, NATO și o relație bilaterală solidă cu SUA. România, sub actualul guvern, este ferm angajată pe acest drum. Sunt încrezător că acest parcurs va aduce atât mai multă securitate, cât și prosperitate.”
Kaush Arha, expert Heritage:
„Importanța României ca ancoră a Flancului Estic NATO este bine cunoscută. Mai puțin recunoscut, dar din ce în ce mai valoros, este rolul României ca nod critic în logistica de apărare și integrarea economică Nord–Sud (Inițiativa Celor Trei Mări) și conexiunea către Caucazul de Sud și Asia Centrală (Coridorul Mijlociu). O Mare Neagră liberă și deschisă (împreună cu dezvoltarea coridorului Dunării) joacă un rol crucial în avansarea ambelor proiecte. În plus, România poate fi un partener strategic esențial în domenii precum minerale critice, extracție și procesare de resurse, război cu drone, infrastructură portuară și rutieră, digital, servicii de procesare a uraniului, construcția de spărgătoare de gheață și alte capabilități de apărare și securitate, precum și în dezvoltarea energiei nucleare comerciale. În final, România va fi o platformă vitală pentru reconstrucția Ucrainei – instrumentală pentru obiectivul SUA de a avea o Ucraină liberă, independentă, capabilă să se apere și să prospere.”
Marius Bostan, lider RePatriot:
„The Heritage Foundation este think-tank-ul conservator cel mai important din Statele Unite, iar experții săi au competențe remarcabile. Colaborarea strânsă dintre RePatriot, Alianța și Heritage Foundation este un efort comun menit să întărească parteneriatul strategic dintre România și SUA, iar această vizită va fi urmată de alte întâlniri în SUA și în România. Vreau să mulțumesc delegației The Heritage Foundation pentru efortul depus în identificarea celor mai bune soluții pentru îmbunătățirea relațiilor bilaterale, în beneficiul cetățenilor români și americani, precum și pentru preocuparea și urmărirea atentă a situației din Republica Moldova.”
Amb. Adrian Zuckerman(ret), Președintele Alianța:
„România este un aliat de nădejde al Statelor Unite și un pilon esențial al securității Europei. Prin astfel de misiuni, demonstrăm că prietenia și parteneriatul nostru sunt vii și orientate spre viitor. Relația transatlantică trebuie consolidată nu doar în plan militar, ci și economic, tehnologic și cultural. Cetățenii români merită securitate, prosperitate și o Românie puternic ancorată în valorile occidentale.”
Concluzie
Vizita delegației Heritage a consolidat angajamentul pentru o relație strategică SUA–România mai profundă, bazată pe valori comune, securitate, stabilitate economică și o viziune comună pentru viitor. Următorul pas va fi evenimentul bilateral major organizat de Alianța la Washington, în 11–12 decembrie, care va aduce împreună lideri politici, de afaceri și din societatea civilă pentru a duce parteneriatul la un nivel superior. De asemenea la Summitul Repatriot din 2-5 octombrie români din SUA și toată lumea vor întări legătura cu țara și vor afirma crezul și determinarea lor pentru construirea unui viitor prosper și sigur al României.
The Heritage Foundation este cel mai influent think-tank din Statele Unite, cu o capacitate unică de a modela politicile publice americane prin expertiza sa recunoscută, rețeaua extinsă de influență în Congres și în administrațiile republicane, și prin rolul său central în formularea strategiilor naționale de securitate, economie și energie.
Despre Alianța
Alianța este o organizație de prietenie și cooperare transatlantică, din care fac parte foști ambasadori americani în România și persoane care promovează parteneriatul strategic SUA–România prin dialog politic, schimburi economice și consolidarea legăturilor culturale și educaționale.
Despre RePatriot
RePatriot, inițiativă a Romanian Business Leaders, conectează diaspora românească cu țara-mamă, oferind oportunități de investiții, networking și implicare civică, cu scopul de a sprijini dezvoltarea României prin aportul resurselor și talentelor globale ale românilor de pretutindeni.
-
Socialacum 2 zile
Alexandru Ferariu – antreprenorul român care își construiește discret imperiul în România și Republica Moldova
-
Politicaacum o zi
Siegfried Mureşan, voce activă a României la Bruxelles
-
Socialacum o zi
Ambalaje de unică folosinţă potrivite pentru afacerea ta: standard vs. personalizate
-
Sanatateacum 9 ore
Interpretare Microbiom Intestinal – universul ascuns care ne influențează sănătatea
-
Comunicateacum 2 zile
Durabilitatea în exploatare a fosei septice de 3000 de litri din fibra de sticla – soluția durabila pentru gestionarea apelor uzate
-
Comunicateacum 10 ore
Fose septice din fibră de sticlă în județul Teleorman – soluția ideală pentru tratarea apelor uzate
-
Sanatateacum 5 ore
Cum să te pregătești pentru o sesiune de constelații
-
Actualitateacum 4 ore
Importanta sigurantei si esteticii in amenajarea spatiilor