Actualitate
Vedetele muzicii clasice rusești revin pe scenele din Europa. Reacția Ucrainei și a UE
Într-un gest de solidaritate cu Kievul, lumea artistică a anulat concertele rusești, a eliminat din repertoriu opere clasice celebre precum Spărgătorul de nuci și Lacul lebedelor și a renunțat la colaborarea cu artiștii având legături cu președintele Vladimir Putin. Trei ani mai târziu însă, unele dintre cele mai mari vedete ale Rusiei se întorc discret pe scenele din Europa. Este o victorie pentru Moscova, într-un moment în care detractorii mizează să pună capăt izolării globale folosind arta și cultura rusească în calitate de armă soft.
Ministrul ucrainean al Culturii, Mykola Tochytskyi, a declarat că scena artistică europeană ar trebui „să se gândească de două ori” înainte de a-i primi înapoi pe artiștii ruși, el catalogând „foarte riscantă” reintegrarea culturii ruse în timp ce invazia la scară largă a Moscovei continuă.
„Când există o acțiune culturală activă a Rusiei în țara [ta], este vorba imediat despre dezinformare și despre pregătirea unui fel de act de agresiune”, a spus el.
Comisarul european pentru cultură, Glenn Micallef, este de aceeași părere: „Scenele europene nu ar trebui să ofere niciun spațiu celor care susțin acest război de agresiune împotriva Ucrainei”.
Legături cu finanțarea UE
În 2008, Valery Gergiev, unul dintre cei mai faimoși dirijori ai Rusiei, a susținut un concert de propagandă în orașul în ruine Țhinvali, capitala regiunii separatiste Osetia de Sud, Georgia, pe care separatiștii susținuți de Moscova tocmai o cuceriseră.
Gergiev a dirijat simfonia din Leningrad, o lucrare patriotică populară și simbol al rezistenței împotriva fascismului. Ulterior, a participat la o reclamă televizată de campanie pentru Putin în 2012, lăudând conducerea președintelui rus, și a semnat o scrisoare deschisă în care susținea anexarea ilegală a Crimeii de către Kremlin în 2014.
După invazia Ucrainei de către Rusia în 2022, a fost abandonat de managementul său și de orchestre și teatre europene, de la Milano și München la Rotterdam și Viena. A dirijat concerte în China și Iran, dar nu a mai pus pasul în Europa din 2022.
Mai nou însă, Gergiev urmează să susțină o serie de concerte la Barcelona anul viitor alături de Orchestra Mariinsky din Rusia, în cadrul seriei de concerte Ibercámera, care are pe lista de sponsori fondul Next Generation al UE.
Organizatorul evenimentului, Josep María Prat, a declarat publicației spaniole El País că „nu există niciun impediment legal” pentru participarea lui Gergiev și a spus că speră că „muzica va fi o punte către unire, nu către război”.
Dar UE e de altă părere.
Comisia a inițiat discuții cu autoritățile spaniole pentru a verifica dacă au fost utilizate fonduri UE pentru punerea în scenă a spectacolelor pe care le va susține maestrul rus pro-Putin, potrivit unui oficial al Comisiei.
Întrebat despre finanțarea din partea UE, un purtător de cuvânt al festivalului a declarat pentru POLITICO că concertele sale „nu au fost niciodată subvenționate de Uniunea Europeană”, dar a recunoscut că a solicitat o subvenție pentru arte din fondul Next Generation EU, pachetul emblematic de redresare după pandemie al blocului comunitar, în decembrie 2022.
Micallef, șeful departamentului de cultură al UE, a declarat că, chiar dacă un spectacol este finanțat în întregime din fonduri private: „Acest lucru nu ar trebui să ne împiedice să facem declarații politice foarte puternice despre faptul că nu ar trebui să oferim niciun spațiu celor care susțin aceste războaie de agresiune”.
Primele zile ale invaziei ruse au marcat o respingere mai amplă de către Occident a culturii ruse și a figurilor artistice despre care se presupune că au legături cu Kremlinul, aspect pe care ministrul culturii din Lituania l-a numit o „carantină mentală”. Lavrenchuk a spus că este îngrijorător faptul că această hotărâre acum, aparent, șovăie.
„Astăzi, nu putem sta pe aceeași scenă cu rușii, indiferent de context, pentru că alții vor folosi acest lucru pentru a legitima prietenia dintre popoarele ucraineană și rusă”, a spus el. „Se va spune că politicienii se luptă în altă parte, dar oamenii obișnuiți sunt frați slavi. Acest lucru nu poate fi permis.”
Ministrul culturii din Ucraina a oferit o soluție: companiile de teatru europene ar trebui să angajeze artiști ucraineni sau europeni în loc de artiști ruși.
„În Ucraina, în Polonia, în Suedia, avem artiști de aceeași calitate sau uneori chiar mai bună”, a spus Tochytskyi. „Să-i promovăm pe cei care împărtășesc cu adevărat valorile democratice.”
Scena artistică a Ucrainei a fost spulberată de invazia Moscovei.
Un atac aerian rusesc asupra unui teatru din Mariupol, în martie 2022, a ucis probabil sute de civili aflați la adăpost. Ihor Voronka, un cântăreț de operă ucrainean, a fost ucis pe linia frontului în iulie anul trecut; iar Vasyl Slipak, un bariton care a cântat la Opera din Paris înainte de a se oferi voluntar în armata ucraineană, a fost doborât de un lunetist rus în Donbas în 2016.
Bombe și balet
În aprilie, sute de protestatari s-au adunat în jurul unui teatru din Bratislava, fluturând steaguri ucrainene și ținând în mână fotografii cu orașe ucrainene bombardate.
Se adunaseră pentru a protesta față de un concert susținut de Anna Netrebko, o soprană rusă, favorita lumii operei – și, cel puțin la un moment dat, o susținătoare vocală a lui Putin.
Netrebko a criticat invazia Moscovei și a subliniat că nu se implică în politică. Însă detractorii ei subliniază că a susținut campania de realegere a lui Putin în 2012, s-a întâlnit cu acesta în numeroase ocazii și a declarat într-un interviu acordat presei de stat ruse în 2017 că este „imposibil să ne gândim la un președinte mai bun pentru Rusia”.
De asemenea, ea a pozat pentru o fotografie cu liderul separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei în 2014 și i-a înmânat un cec de un milion de ruble pentru a reconstrui un teatru distrus în Donețk, controlat de rebeli – deși ulterior a susținut că nu știa de fapt cine era bărbatul și nici că steagul pe care îl ținea aparținea grupării rebele.
După ce Rusia a lansat invazia sa la scară largă în februarie 2022, Netrebko – care a fost îndrumată de Gergiev la începutul carierei sale și și-a sărbătorit cea de-a 50 -a aniversare în 2021 cu un concert televizat la Palatul Kremlin – a fost concediată de prestigioase opere de la New York la Londra. Fiind cândva una dintre cele mai solicitate primadone din lume, a luat o pauză de luni de la concerte. De asemenea, Kievul a aprobat-o în 2023.
Dar cortina s-a ridicat încă o dată asupra carierei lui Netrebko.
Primul ei spectacol în SUA după invazie a avut loc la Opera din Palm Beach, Florida, în februarie anul acesta, iar interpretarea operei „Tosca” de Puccini la Opera Regală din Londra, în septembrie, va fi prima ei interpretare în această locație maiestuoasă de dinainte de război. Programul ei pentru următoarele 18 luni este plin de spectacole în Europa, de la Berlin la Zurich.
În ciuda unui protest formal adresat guvernului slovac din partea ambasadorului Ucrainei, concertul lui Netrebko de la Bratislava din aprilie a fost „sold out”, directoarea teatrului numindu-și criticii „primitivi”.
Veaceslav Volodin, președintele parlamentului de la Moscova, l-a acuzat pe Netrebko, cu dublă cetățenie ruso-austriacă, că a trădat Rusia vorbind împotriva invaziei și dorind să „păstreze locuri de concert prestigioase”.
„Are o voce, dar nu și conștiință”, a spus el într-o declarație pentru Telegram.
Deși unii artiști, inclusiv Netrebko, au susținut că arta și politica ar trebui să se excludă reciproc, regizorul ucrainean Lavrenchuk a spus că nu există o modalitate ușoară de a separa mașina de război a Rusiei de utilizarea culturii ca putere soft.
De-a lungul secolelor, Rusia „a ucis milioane de oameni, dar a rămas cunoscută pentru baletul și operele sale strălucite”, a spus el.
„Putin este separat… rachetele și bombele sunt separate, iar opera este separată”, a spus el. „Dar, de fapt… există o conexiune în toate, cea mai directă conexiune.”
Actualitate
Iranul îl trimite pe Donald Trump la culcare: „Închide telefonul, liniștește-te, nu mai posta nimic și blochează-l pe Bibi o săptămână”
Imediat după postarea triumfalistă a lui Donald Trump pe rețelele sociale privind deschiderea Strâmtorii Ormuz, a venit și replica plină de ironie a Iranului.
Iranul îi recomandă lui Donald Trump să se odinească. FOTO: Getty
În ultima vreme, reacțiile
ironice la postările lui Donald Trump au devenit aproape reflexe pe rețelele
sociale, unde pe conturi asociate cu Iranul apar constant meme-uri, montaje
video sau imagini generate cu ajutorul inteligenței artificiale ironice imediat
după mesajele liderului de la Washington.
De această dată, Ambasada
Iranului în Zimbabwe a distribuit un mesaj care a devenit rapid viral, după o
postare triumfalistă a lui Donald Trump despre situația din Strâmtoarea Ormuz.
„O zi mare și
strălucită pentru lume! DTJ”, a scris Donald Trump pe Social Truth pe fondul
anunțului privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz pentru perioada de încetare a
focului.
Replica ambasadei
iraniene a apărut la scurt timp pe platforma X, sub forma unui text structurat
în patru puncte, prezentat ca un „set de recomandări” adresate direct liderului
american, pe un ton vădit ironic.
* „Încearcă să nu pari așa fericit. Păstrează-ți puțin
prestigiul;
* Să nu te gândești nicio clipă – și subliniez, nicio
clipă – la noul regim juridic al Strâmtorii Iranului. Ne ocupăm noi de asta;
* Închide telefonul, liniștește-te, nu mai posta nimic și
blochează-l pe Bibi (Benjamin
Netanyahu – n.r.) pentru o săptămână;
* Mănâncă ceva ușor diseară și odihnește-te”, i-a transmis Iranul lui Donald Trump.
Referirea la „Bibi”
face trimitere, evident, la premierul israelian Benjamin Netanyahu, dar şi la
relațiile apropiate dintre acesta şi Donald Trump.
Postarea a generat
imediat un val de reacții online, unde utilizatorii au continuat tonul ironic,
preluând postarea și transformând-o mesajul într-un nou meme.
* „Are nevoie de tratament serios, nu doar de asta”, a scris un utilizator.
* „Pasul 4 este cel mai important: mănâncă ușor și
dormi”, a comentat altul.
* „Blochează-l pe Bibi măcar o lună”, a adăugat un alt utilizator.
Actualitate
„Factură” uriașă pentru Lionel Messi. Copiii l-au băgat la o cheltuială de 600.000 de euro
Familia Messi este stabilită din 2009 în Castelldefels, o localitate liniștită de lângă Barcelona, situată aproape de mare și cunoscută pentru zonele rezidențiale exclusiviste.
Recent, argentinianul a luat o decizie importantă legată de familia sa, dorind să le ofere copiilor un viitor stabil chiar în locul pe care îl consideră „acasă” în Europa. Astfel, el a inițiat un proiect prin care se vor construi trei locuințe destinate celor trei fii ai săi, în aceeași zonă în care locuiește și în prezent.
Case pentru Thiago, Mateo și Ciro. Proiect de 600.000 de euro
Planul vine în continuarea intenției sale de a rămâne stabilit în zona Barcelonei și după încheierea carierei de fotbalist.
Potrivit presei locale, autoritățile din Castelldefels au aprobat recent dezvoltarea unei zone rezidențiale în partea de deal a orașului, unde terenurile vor fi transformate pentru construcții.
Proiectul îi vizează direct pe copiii săi, Thiago, Mateo și Ciro, și presupune o investiție totală estimată la aproximativ 600.000 de euro. Pe lângă ridicarea celor trei case, planul include și modernizarea infrastructurii din zonă, cu utilități precum apă, electricitate, canalizare și telecomunicații, dar și îmbunătățirea accesului rutier către noile proprietăți.
Messi va ceda gratuit o parte din teren pentru comunitate
Argentinianul dorește să pună bazele unei zone cu vegetație mediteraneană pentru comunitatea din zonă, unde se vor planta măslini, carob și migdali. De asemenea, se plănuiește și montarea unui sistem de irigații.
Messi deține nu mai puțin de 10.000 de metri pătrați în zonă, un domeniu pe care l-a extins din aproape în aproape, de-a lungul carierei de fotbalist profesionist. Pe lângă locuința propriu-zisă a familiei, acesta mai dispune și de un teren privat de fotbal, piscină proprie, sală de sport, teren de tenis și zone de agrement.
Lionel Messi nu va reveni curând la Barcelona. Argentinianul și-a prelungit contractul cu Inter Miami până în 2028. Totuși, în înțelegere există clauze care permit o posibilă încheiere mai devreme: Messi ar putea propune rezilierea înțelegerii în 2026, iar clubul în 2027.
Actualitate
Vânt de schimbare la Sofia. Mișcarea care amenință vechea clasă politică: „Programul este centrat pe lupta împotriva oligarhiei”
Duminică, 19 aprilie, Bulgaria organizează noi alegeri parlamentare, a opta rundă electorală din ultimii 5 ani. Jurnalistul bulgar Vladimir Mitev explică pentru „Adevărul” ce forțe politice au șanse să intre în Parlament, modul în care s-a desfășurat campania electorală și mai ales ce promite fostul președinte Rumen Radev, marele favorit pentru a prelua funcția de premier.
Rumen Radev. FOTO: Inquam Photos
După mai mulți ani marcați de instabilitate politică cronică și guverne efemere, bulgarii sunt chemați duminică din nou la urne pentru a-și alege Parlamentul și implicit un nou Guvern.
Cu principala șansă în aceste alegeri pleacă președintele demisionar al țării, Rumen Radev, aflat în fruntea unei alianțe de trei partide, numită „Bulgaria Progresistă”. Potrivit unui sondaj realizat de Centrul de Analiză și Marketing, formațiunea lui Radev se află pe primul loc, cu 32,1% din intențiile de vot în rândul alegătorilor deciși. Acest rezultat s-ar traduce în aproximativ 90 de mandate în viitoarea Adunare Națională, scrie publicația bulgară Novinite.
Pe locul al doilea se situează partidul GERB, cu 19,4%, deci circa 55 de mandate, urmat de alianța „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică” (PP-DB), cotată la 12% și aproximativ 34 de deputați. În continuare, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS) ar obține 11,2% și circa 31 de mandate, în timp ce partidul Renașterea este estimat la 7% și 20 de deputați. Partidul Socialist Bulgar (BSP) ar depăși la limită pragul electoral, cu 4,2% și aproximativ 10 mandate. Mai multe formațiuni rămân sub pragul de intrare în parlament, inclusiv „Moralitate, Unitate, Onoare” (MECH), „Siyanie”, „Măreție” și „Bulgaria Albastră”.
Jurnalistul Vladimir Mitev explică în detaliu această distribuție a forțelor politice.
„Cred că, în mod cert, vor intra în Parlament cinci formațiuni politice. În primul rând, coaliția Bulgaria Progresistă, asociată cu președintele Rumen Radev, care este creditată cu peste 30% din voturi. Apoi, GERB-SDS, formațiunea condusă de Boiko Borisov, afiliată Partidului Popular European, cu un scor estimat între 18 și 20%. Pe locul următor ar fi alianța Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată, o formațiune reformistă, anticorupție, cu aproximativ 11–12%. Mai este și DPS – partidul susținut în mod tradițional de minoritatea turcă, dar care este perceput și ca un partid oligarhic, avându-l ca figură centrală pe Delian Peevski. Al cincilea partid este, cel mai probabil, Renaștere, o formațiune suveranistă. Nu este foarte clar dacă Partidul Socialist Bulgar va trece pragul electoral. Unele sondaje îl dau peste 4%, altele sub. În general, ceea ce se observă este că Rumen Radev reușește să absoarbă o parte din electoratul populist sau suveranist, care anterior era distribuit între mai multe partide”, a explicat Mitev.
Economie pro-business, luptă anticorupție și „pragmatism energetic”
Popularitatea mișcării politice grupate în jurul lui Radev se bazează pe o strategie inteligentă și pe mesaje bine calibrate. În loc să lanseze atacuri frontale și zgomotoase, fostul președinte preferă o abordare subtilă, axată pe soluții și reforme economice. Programul politic propus vizează în mod direct destructurarea rețelelor oligarhice. Aceasta este o temă extrem de populară în rândul populației bulgare, o societate obosită de scandaluri de corupție.
Cu toate acestea, pe plan extern, poziția noii coaliții ridică unele semne de întrebare în cancelariile occidentale și la Bruxelles. Anumite mesaje despre resursele energetice rusești sugerează o politică externă cu accente proprii, mai nuanțate.
Aderarea Bulgariei la zona euro nu a dus la dublarea prețurilor, iar inflația este la un minim istoric
„De altfel, Bulgaria Progresistă este, în acest moment, o coaliție de partide existente, deoarece Radev nu a avut timpul necesar să-și înregistreze un partid propriu. Este de așteptat ca pe viitor să facă acest pas. Programul lui Radev este centrat pe lupta împotriva oligarhiei, deși fără a numi explicit ținte. Totuși, se poate deduce că Delian Peevski este una dintre figurile vizate. În același timp, programul este pro-business și nu propune creșteri de taxe, ci mai degrabă un model în care statul sprijină mediul de afaceri, inclusiv în zona IT și financiară. În politica externă, discursul este mai nuanțat. Există semnale de „pragmatism energetic”, care pot fi interpretate ca o deschidere mai mare față de resursele energetice din Rusia, în contrast cu linia europeană de reducere a dependenței”, subliniază Vladimir Mitev
O campanie electorală atipică
Campania electorală nu a fost lipsită de incidente. Poliţiştii au confiscat peste un milion de euro şi au reţinut zeci de persoane. Oamenii legii vorbesc despre rețele organizate, care plătesc alegătorii cu aproximativ 50 de euro pentru un vot la comandă. Premierul interimar avertizează că în circulaţie ar fi şi cantităţi uriaşe de bancnote false, folosite în acelaşi scop. Într-o altă operațiune, Ministerul de Interne a descoperit aproape 15.000 de euro și o listă de nume. Au fost verificate persoane din mediul infracțional, dar şi lideri cunoscuţi ca având influență asupra procesului electoral, precum și proprietari de firme, cu scopul de a preveni votul corporativ.
„Campania, în ansamblu, este una relativ lipsită de confruntări directe. Fiecare partid pare să vorbească mai degrabă cu propriul electorat, decât să încerce să convingă alegătorii altora. În ceea ce privește cumpărarea voturilor, autoritățile par să fi intensificat controalele. Ministerul de Interne a desfășurat operațiuni în mai multe orașe – Ruse, Veliko Târnovo, Sliven, Lom, Kiustendil – și s-a anunțat confiscarea unor sume importante de bani, în jur de un milion de euro, suspectate că ar fi destinate cumpărării de voturi. Există un accent mai mare pe anumite comunități vulnerabile, inclusiv minorități, unde influența DPS a fost tradițional puternică. În același timp, autoritățile au respins acuzațiile de acțiuni selective, afirmând că toate partidele sunt vizate în mod egal”, a explicat jurnalistul bulgar.
Rumen Radev ar putea prelua funcția de premier
În acest moment, ținând cont de proiecțiile făcute pe baza sondajelor de opinie, „Bulgaria Progresistă” ar putea fi polul în jurul căruia ar urma să se formeze o nouă majoritate politică.
„În privința scenariilor post-electorale, există foarte multă incertitudine. Unele sondaje sugerează că formațiunea asociată cu Radev ar putea obține peste 100 de mandate, aproape de majoritatea necesară pentru a guverna singură, dar aceste estimări variază. Cel mai probabil, dacă se va forma un guvern, acesta va presupune o alianță între prima forță politică și unul dintre partidele pro-europene din clasament. Există însă și scenarii în care nu se ajunge la o înțelegere și se ajunge la alegeri anticipate. De asemenea, există ipoteza că Partidul Socialist Bulgar ar putea sprijini un guvern condus de Radev, dacă va intra în Parlament”, a afirmat Vladimir Mitev.
Alegerile parlamentare de duminică au o miză colosală pentru viitorul statului bulgar, dar și pentru echilibrul european. O Bulgaria stabilă, predictibilă și puternică din punct de vedere economic este absolut esențială pentru întreaga regiune a Balcanilor și a Mării Negre.
Iranul îl trimite pe Donald Trump la culcare: „Închide telefonul, liniștește-te, nu mai posta nimic și blochează-l pe Bibi o săptămână”
Imediat după postarea triumfalistă a lui Donald Trump pe rețelele sociale privind deschiderea Strâmtorii Ormuz, a venit și replica plină...
„Factură” uriașă pentru Lionel Messi. Copiii l-au băgat la o cheltuială de 600.000 de euro
Familia Messi este stabilită din 2009 în Castelldefels, o localitate liniștită de lângă Barcelona, situată aproape de mare și cunoscută pentru zonele...
Vânt de schimbare la Sofia. Mișcarea care amenință vechea clasă politică: „Programul este centrat pe lupta împotriva oligarhiei”
Duminică, 19 aprilie, Bulgaria organizează noi alegeri parlamentare, a opta rundă electorală din ultimii 5 ani. Jurnalistul bulgar Vladimir Mitev...
Uiți lucruri importante? Soluția e mai simplă decât crezi
Doar șapte zile de meditație îți pot crește semnificativ șansele de a-ți aminti să faci un lucru la momentul potrivit,...
NIBIRU: 90 de artiști și festivaluri noi, în cel mai mare anunț de până acum, dezvăluit într-un live-maraton de 5 ore
Ja Rule, The Martinez Brothers, Eve, Clean Bandit și Haddaway, printre noii headlineri anunțați Pe 16 aprilie, NIBIRU a dus...
Traduceri engleză română online: când sunt suficiente și când aveți nevoie de un traducător autorizat
Căutați o soluție rapidă pentru a traduce un document din engleză în română? Fie că pregătiți un dosar de studii,...
Cele două momente în care Adrian Mutu a fost aproape să devină selecționerul României: a fost „sabotat” de Mircea Lucescu
Rândul lui Adrian Mutu (47 de ani) pe banca tehnică a echipei naționale de fotbal a României pare să nu...
-
Actualitateacum 3 zileAr putea impune Iranul taxe de tranzit pentru Strâmtoarea Ormuz? Trump ar fi de acord cu o condiție
-
Actualitateacum 3 zileVacanțele de vară, incerte. Temeri privind creșterea prețului biletelor de avion și anularea unor zboruri
-
Actualitateacum 2 zile„Potențiale ținte pentru Rusia”: Ministerul rus al Apărării a publicat o listă a companiilor europene care ar produce drone pentru Ucraina
-
Actualitateacum 2 zileDonald Trump minimalizează durata războiului cu Iranul: „Au trecut doar două luni”
-
Actualitateacum 2 zileCE analizează ajutorul de stat acordat de România pentru retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă
-
Actualitateacum o zi
Traduceri engleză română online: când sunt suficiente și când aveți nevoie de un traducător autorizat
-
Actualitateacum 2 zileIluzia iubirii la un „swipe” distanță. Cum a crescut apariția aplicațiilor de dating rata divorțurilor
-
Actualitateacum o zi
Cele două momente în care Adrian Mutu a fost aproape să devină selecționerul României: a fost „sabotat” de Mircea Lucescu