Statul român impozitează munca cu 42% din salariul brut și câștigurile din jocuri de noroc de până în 10.000 lei cu doar 3%.

„Dacă mergi în fiecare zi la job, statul iți ia taxe 42% din câștig ( salariul brut). Dacă mergi în fiecare zi la sala de păcănele și pariuri, statul iți ia taxe 3% din câștig. Industria pariurilor are cea mai mica impozitare dintre toate industriile din România. În mod logic, fiind un viciu, ar trebui să aibă cea mai mare impozitare”, atrage atenția economistul Radu Georgescu.

Potrivit acestuia, cuantumul mic al impozitului este o anomalie fiscală, în condițiile în care sute de mii de oameni sunt dependenți de păcănele și pariuri, iar în aproape fiecare scară de bloc se află o sală de păcănele, în timp ce cele mai multe tranzacții online din România se fac la pariuri sportive.

15% dintre adulți joacă cel puțin o formă de jocuri de noroc

Ultimele date statistice arată că aproape 100.000 de români se confruntă cu dependența de jocuri de noroc, dar numărul acestora ar putea fi de cel puțin 2-3 ori mai mare având în vedere că datele se bazează pe dependența declarată, nu pe cea care nu este recunoscută de jucătorii pătimași. Potrivit unor date recente, în România, 15% dintre adulți joacă cel puțin o formă de joc de noroc. Totodată, incidența dependenței de jocuri de noroc la persoanele de peste 18 ani este de 0,6%, adică aproximativ 98.000 de persoane.

„Jocurile de noroc sunt o problemă uriaşă, ţinută sub preş de mulţi ani de zile. Abia în ultimul timp au intrat în atenţia publică, în atenţia decidenţilor şi sunt unele încercări, cel puţin jenante, de reglementare. Cred că discuţia legată de jocuri este mult mai amplă, pentru că implicaţiile jocului patologic pot fi extrem de profunde, similare cu cele ale consumului de droguri de mare risc. Lucrurile au luat-o razna, au ieşit de sub control, nu există direcţie, strategie de reglementare. Statisticile ar putea arăta, în realitate, mult mai rău. Există și minori dependenți și persoane care nu recunosc dependența de jocuri de noroc.„, a declarat recent dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru, coordonator al programelor NoAddict.  

Cum se impozitează acum jocurile de noroc în România

Conform art 110 din Codul Fiscal, impozitul datorat pentru veniturile din jocuri de noroc se determină la fiecare plată, prin aplicarea următoarei grile de impozitare asupra fiecărui venit brut primit de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc:

• până la 10.000 lei inclusiv, se aplica cota de impozitare de 3%;

• peste 10.000-66.750 lei inclusiv, impozitul este de 300 lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000 lei;

• peste 66.750, se va plăti 11.650 lei + 40% pentru ceea ce depășește suma de 66.750 lei.

Pentru veniturile realizate de către persoanele fizice ca urmare a participării la jocuri de noroc la distanță sau on-line, impozitul datorat și stabilit prin aplicarea baremului de impunere se determină și se retine la sursă la fiecare transfer din contul de pe platforma de joc în contul bancar sau similar.

Astfel, persoanele fizice care înregistrează câștiguri în România nu sunt obligate să le declare la ANAF, pentru că Fiscul este înștiințat automat de către firma organizatoare a jocurilor de noroc.

În schimb, dacă venitul este obținut în străinătate, persoana fizică este obligată să înștiințeze ANAF prin completarea Declarației Unice pe care o va trimite Fiscului până la data de 25 mai, inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

În 2025, cota de impozitare pentru impozitul pe veniturile din premii este de 10% aplicată asupra venitului net realizat din fiecare premiu.

Spania, Grecia și Italia taxează câștigurile cu 20%

Sistemul de impozitare a jocurilor de noroc diferă de la stat la stat în Uniunea Europeană, existând și țări care nu le impozitează deloc, considerându-le câștiguri accidentale: Malta, Marea Britanie, Germania, Belgia sau Danemarca

De exemplu, Franța are una dintre cele mai vechi legislații în domeniu. Astfel, jucătorii sunt obligați să-și declare câștigurile prin completarea unui formular. Doar câștigurile de peste 1.500 de euro sunt supuse taxării în cotă de 12%.

În Spania taxarea variază între 20 și 25%. Pentru jucătorii de poker, statul a stabilit că aceștia sunt profesioniști și a stabilit un nivel de taxare de 19% pe suma încasată pentru rezidenții UE, respectiv de 24% pentru cei non-UE.

În Grecia, taxarea se aplică pe baza câștigului zilnic al jucătorului. Nu se aplică impozit pentru câștigurile de până la 100 de euro, după care crește progresiv, dar fără a depăși 20%, procent care se aplică la câștigurile care depășesc pragul de 500 de euro.

În Italia legislația spune clar că jucătorii trebuie să plătească un impozit de 20% la retragerea câștigului.

Andrei Caramitru: Toate veniturile ar trebui impozitate la fel

În discuțiile purtate recent la Cotroceni pe tema reducerii deficitului bugetar a fost avansată ideea majorării impozitului pe câștigurile din jocuri de noroc la 20%, indiferent de valoarea lor.

„Cred că orice venit trebuie impozitat la fel – salarii, pensii, câștiguri din orice sursă. Așa e normal să fie. Teoretic, nu trebuie să fie diferențieri în funcție de sursa venitului ca să nu încurajezi optimizări fiscale și comportamente schimbate. Repet, în mod logic, toate veniturile trebuie impozitate la fel. Inclusiv și în special pensiile (acolo e grosul de colectat extra)”, a declarat pentru „Adevărul” economistul Andrei Caramitru.

Întrebat dacă se referă și la pensiile mici, având în vedere că indemnizațiile sociale ale pensionarilor sunt mai mici de 1.300 de lei, economistul a spus că impozitarea s-ar putea face peste un prag de 2.000 de lei.

„Dacă punem prag de 1.500 lei să zicem atunci trebuie la fel și pe salarii. Nu există sistem din ce știu eu în vreo țară dezvoltată în care pensionarii nu plătesc taxa pe venit și sănătatea! Nu există! Pensiile au fost crescute anul trecut cu 40%!”, a declarat economistul.

Majorarea nu este agreată de industrie: plătim deja 30% din venitul brut

Asociația Operatorilor de Jocuri de Noroc la
Distanță din România (AOJND) a transmis că „taxarea suplimentară a jocurilor de noroc nu va duce la creșterea veniturilor la bugetul de stat ci va duce la migrarea masivă a jucătorilor către piața neagră, unde vor fi lipsiți de orice protecție, iar efectele economice și sociale ale unei astfel de măsuri ar fi catastrofale”.

Operatorii de jocuri de noroc la distanță plătesc deja, cumulat, taxe de până la 30% pe venitul brut și orice creștere suplimentară ar fi economic nesustenabilă. Prin urmare, mare parte din povara financiară suplimentară se va regăsi în contribuția participanților la joc, ceea ce va duce la migrarea acestora în masă către piața neagră a operatorilor nelicențiați.

Potrivit unui sondaj realizatla solicitarea AOJND la începutul acestui an, 14,07% dintre participanți au recunoscut că au jucat deja pe site-uri de jocuri de noroc nelicențiate în România. Principalele motive invocate sunt premiile și bonusurile mai atractive, 59,46% (care pot fi acordate doar de operatorii care nu plătesc taxe statului român n.n.), taxarea excesivă pe site-urile licențiate (18,92%) și lipsa nevoii de a justifica proveniența sumelor jucate (11,76%).

De altfel, taxele colectate la bugetul de stat au scăzut cu aproape 17% în anul 2024, până la 689 milioane de euro, pe fondul creșterii valorii contribuțiilor și taxelor în industria jocurilor de noroc, conform datelor oferite de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.

Jucătorii care vor migra în piața neagră nu vor mai beneficia de măsurile stricte de protecție pe care operatorii licențiați sunt obligați prin lege să le asigure, printre care posibilitatea de autoexcludere, limite de pariere, verificări de stare financiară și de eligibilitate, precum și campanii de informare referitoare la jocul responsabil.

„Taxarea suplimentară a industriei jocurilor de noroc nu va face decât să împingă un număr tot mai mare de jucători către operatorii neautorizați, lipsindu-i de orice formă de protecție legală și socială și generând un risc semnificativ de proliferare a fenomenelor asociate dependenței de jocuri de noroc, fraudei și altor activități ilegale conexe”, a declarat Odeta Nestor, președinta AOJND.