Connect with us

Actualitate

Războiul tarifelor lui Trump. Ce țări ar putea să înlocuiască SUA pe piața europeană

Publicat

pe

Războiul tarifelor lui Trump. Ce țări ar putea să înlocuiască SUA pe piața europeană

Donald
Trump susține că va impune taxe vamale de 30% la mărfurile importate
din UE și Mexic, începând de la 1 august. Dacă decizia sa va fi
menținută, UE și SUA vor intra într-un adevărat război
comercial din care Bruxelles-ul riscă să iasă extrem de șifonat,
iar România va avea enorm de suferit. Profesorul Liviu Deceanu
consideră însă că europenii au câteva soluții pentru a evita
dezastrul.

Relațiile dintre Trump și von der Leyen sunt glaciale FOTO: Official White House / Shealah Craighead

Donald
Trump a dat semnalul unui război total al tarifelor între SUA și
Uniunea Europeană. Liderul de la Casa Albă a anunțat că va impune
tarife de 30% la mărfurile importate din UE și Mexic, începând de
la 1 august. Asta după ce mai făcuse un anunț similar în urmă cu
trei luni, dar ulterior lăsase loc de negocieri cu Bruxelles-ul.
Acum, Trump pare să nu mai aibă răbdare și îi amenință pe
europeni, deși negocierile oficiale încă se află în derulare.

Uniunea Europeană e în corzi

În
replică, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că va lua contramăsuri, subliniind că decizia lui Trump va perturba lanţurile esenţiale de
aprovizionare transatlantice. Totuși, Ursula von der Leyen încearcă
să-l înduplece pe Trump și face apel la negocieri. Și are toate
motivele să pedealeze pe această soluție.

Spre deosebire de
Statele Unite ale Americii, economia Uniunii Europene este
fragilizată, iar motorul franco-german este gripat. Germania se
zbate să iasă dintr-o recesiune grea, iar China pândește și
încearcă să îmbie Bruxelles-ul pentru a prelua locul privilegiat
al SUA și a deveni principalul partener economic pentru europeni.
Numai că o invazie a produselor ieftine chinezești ar însemna o
nouă lovitură mortală pentru economiile statelor europene, care se
confruntă de mai mulți ani cu o lipsă a competitivității care
i-a alarmat deja pe unii dintre cei mai cunoscuți economiști
europeni. Mario Draghi, fost premier al Italiei și fost președinte
al Băncii Centrale Europene, este unul dintre cei care au tras deja
un semnal de alarmă în acest sens.

Profesor
la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, economistul Liviu Deceanu
explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, care sunt
perspectivele Uniunii Europene și ale României în această
situație.
Economistul
clujean remarcă faptul că două țări importante – China și
India, dar și
organizația
statelor latino-americane, MERCOSUR (Piața comună a sudului,
organizație a statelor din America de Sud), ar putea fi marile
profitoare ale acestui război comercial dintre SUA și UE.

Problemele au început din 2019

Din
start, Liviu Deceanu amintește că asistăm doar la un episod al
războiului comercial dintre SUA și UE, confruntare care a început
încă din primul mandat al lui Trump, tot așa cu China și cu
Uniunea Europeană.

Liviu Deceanu. FOTO: Arhivă personală

„Vorbim
de o reluare a tensiunilor din 2019, din timpul primului mandat al
lui Trump, dar să nu uităm că astfel de tensiuni au existat,
într-adevăr, și în perioada lui Biden. În timpul administrației
democrate Biden acest război al tarifelor a fost mai scăzut din
punct de vedere declarativ, fiind cumva negat, dar faptic el a
existat, iar administrația Biden s-a arătat protecționistă. Ne
amintim și de acel Inflation Act, unul foarte protecționist, gândit
și pus în aplicare de Biden și care a afectat Uniunea Europeană.
Pe de altă parte, vedem că Trump se răzgândește foarte mult, că
anul ăsta, de exemplu, și-a tot schimbat deciziile de nu știu câte
ori și a tot amenințat UE. Deci, în primul rând, e o problemă de
credibilitate. El, Trump, probabil că are intenții bune, că vede
deficitul comercial enorm al SUA și crede că e din cauza
europenilor. Dar, de fapt, e chiar din vina lor. Faptul că
americanii cumpără mult, că au acel consumerism dus la extrem, că
importă lucruri, în primul rând, din Europa, importă lucruri pe
care nu le găsesc în SUA, de la anumite mărci auto sau produse mai
de lux. Deci dacă au deficit cu UE, deficitul îl au din vina lor,
nu din cauza europenilor”,
spune Deceanu.

În
opinia sa, asistăm la schimbări globale radicale, iar
protecționismul ia aproape pretutindeni locul comerțului liber.

„Suntem martorii unor schimbări istorice radicale”

„Suntem
martorii unor schimbări istorice radicale în aproape toate
domeniile. Vedem că se schimbă optica și că trecem de la o lume
globală, liberală, deschisă, de free trade, înspre o zonă mai
protecționistă. Ceea ce nu înseamnă că nu va mai exista comerț.
Dar s-a migrat în zona mai protecționistă. Asta e o realitate
imposibil de contrazis. Economiștii, în general, susțin că nu-i
bine să fie foarte închisă lumea, că așa apare și riscul de
conflicte. Evident, protecționismul e explicabil uneori”
, mai
spune profesorul.

Practic,
din martie, atunci când Donald Trump i-a amenințat prima dată pe
europeni cu tarife comerciale, negocierile bilaterale nu au dat
niciun rezultat, dar pare că vor continua până la 1 august. Deși
vulnerabilă și foarte expusă, Uniunea Europeană nu este chiar
lipsită de soluții, susține Liviu Deceanu.

„Uniunea
Europeană a și amenințat că va replica și că măsurile vor fi
direct proporționale. Am avea posibile taxe puse americanilor care
ar însuma 72 de miliarde de euro. Și nu e surprinzător, e o regulă
ca în comerțul internațional, când cineva îți impune taxe,
impui și tu. Sunt așa numitele măsuri de retaliere. Ele înseamnă
un fel de răzbunare, practic, altă soluție nu e”
, explică
Deceanu.

Cine va pierde cel mai mult și cine poate câștiga

De
pierdut vor pierde în primul rând europenii, iar cel mai mult vor
pierde cetățenii Uniunii Europene, consumatorii. Din buzunarul
acestora vor fi plătite toate taxele care vor fi impuse
Bruxelles-ului. „Nu
e bine nici că UE va răspunde cu măsuri asemănătoare și când
spun că nu-i un lucru bun mă refer la consumatorii europeni”
, mai
spune el.

Dacă
războiul comercial dintre SUA și Uniunea Europeană va exploda, la
pândă stau țări ca India și China, dar și MERCOSUR.

„Sunt
aceste posibile efecte de deturnare de comerț. Acest termen e
folosit atunci când cineva înlocuiește un partener comercial cu
altul, pentru că s-au schimbat niște realități. Și aici avem
acum țări ca și China, India, MERCOSUR, dar și alte zone. Iar
aici mă gândesc la Asia de Sud-Est”,
adaugă expertul.

Însă
chiar dacă Bruxelles-ul va reuși să suplinească o parte din
pierderi strângând relațiile comerciale cu India, China și
MERCOSUR, pierderea pieței americane va însemna o lovitură pentru
economia zonei euro, oricum aflată deja într-o scădere evidentă
și asta de mai mulți ani.

„Tensiunile
cu SUA vin într-un moment cum nu se poate mai rău pentru Uniunea
Europeană. Pe de o parte europenii nu pot apela la Rusia, în
condițiile în care sunt de partea Ucrainei în război, iar piața
Federației Ruse a fost pierdută. Iar China e în continuare foarte
dificilă, foarte periculoasă, și domină clar Uniunea Europeană
subordonând-o la capitolul competitivitate. Dar variantele astea,
India, MERCOSUR și Asia de Sud-Est, pot să constituie o salvare
pentru europeni
”, spune Liviu Deceanu. El amintește că Uniunea
Europeană a semnat deja, pe 6 decembrie 2024, un acord comercial cu
MERCOSUR.

„Exporturile
Uniunii Europeane către MERCOSUR, adică această grupare de state
din America Latină, sunt de 56 de miliarde de euro mărfuri
post-anul trecut și 28 miliarde însumând servicii. Deci, piața
sud-americană e importantă și aduce sume uriașe, are un potențial
semnificativ, dar sigur că nu se compară cu piața SUA.
De
asemenea, Uniunea Europeană e cel mai mare investitor străin în
MERCOSUR, cu peste 350 de miliarde de euro. Deci, sunt avantaje. Și
aici mă refer și la diversificare, la acces la anumite materii
prime din America Latină, dar și la diminuarea riscurilor. Pentru
că există o vorbă, nu e bine să pui toate ouăle în același
coș, iar acum se vede că nu a fost bine că Uniunea Europeană a
mizat pe comerț mai mult cu SUA și a neglijat alte piețe”
,
susține expertul.

Probleme mari pentru România

Există
însă două vești proaste, iar una dintre acestea este cu referire
directă la România. Aflată oricum într-o situație economică disperată, România ar avea și mai mult de suferit. Alături de Franța, România este țara cea mai nemulțumită
de înțelegerea semnată de Bruxelles cu MERCOSUR. Iar faptul că
vom fi obligați să ne deschidem piața față pentru produsele
sud-americane, mai cu seamă cele agricole, va însemna o lovitură, mai ales pentru Franța și România. De altfel, potrivit Agerpres, România
și Franța au solicitat deja Comisiei Europene amânarea aplicării
Acordului MERCOSUR, având în vedere impactul asupra fermierilor
europeni. Iar Franța și România nu sunt singure în acest demers.
Există semnale că inițiativa lor va beneficia de susținerea altor
state, iar Italia, Austria, Polonia și Ungaria și-au exprimat deja
intenția de a adera la demers. 

„Sunt
două vești proaste aici. O dată, aceste noi axe de comerț nu pot
compensa decât parțial o eventuală scădere a comerțului cu SUA.
Apoi, cu MERCOSUR ajungem la discuțiile care au fost și cu Ucraina.
Anume, în Uniunea Europeană vor pătrunde mărfuri agricole din
țările din America Latină. Acestea au produse agricole foarte
ieftine, la fel ca Ucraina, iar concurența va fi una feroce pentru
fermierii din România și alte țări europene. Și se va ajunge la
falimente și probleme mari. Și aici ajungem la vechea discuție,
anume că în politica agricolă comună în Uniunea Europene, încă
din anii 60, tot ce reprezenta un avantaj pentru fermieri, însemna
un dezavantaj pentru consumatori. Și tot ceea ce era avantaj pentru
consumatori, adică prețurile mai mici, era dezavantaj pentru
fermieri. Pentru că fermierii europeni nu sunt la fel de competitivi
ca cei din America de Sud sau Ucraina și produc mai scump din cauza
unor reglementări care îi afectează. Fermierul european are
probleme din cauza unor reglementări de mediu severe, problemă care
nu-i afectează pe sud-americani și pe ucraineni. Plus forța de
muncă e mai ieftină la ei, iar produsele lor sunt mult mai ieftine.
Și atunci va fi un adevărat șoc când produsele lor vor intra pe
piața europeană, pe piața românească”
, avertizează Liviu
Deceanu.

Ce soluții ar fi

În
același timp, China și India așteaptă cu interes rezultatele
negocierilor dintre UE și SUA, sperând că acestea vor reprezenta
un eșec. Apoi, cele două țări vor încerca să primească un
acces și mai facil la piața europeană. În măsura în care China
și India vor oferi același lucru, înțelegerile lor cu Uniunea
Europeană ar putea fi reciproc avantajoase. Există însă temerea
că așa cum mașinile electrice chinezești au invadat piața
europeană și au adus aproape de faliment industria auto europeană,
marfa din China și India va afecta industrii europene întregi.

„China
și India, dar mai ales China, e foarte competitivă sub aspectul
prețurilor. Exemplul industriei auto e foarte bun, poate cel mai
bun, și poate reprezenta un avertisment. Deja se știe că mașinile
electrice, mai ales chinezești, sunt mult mai ieftine, au deja
calitate ridicată și invadează piața europeană. Așa că
europenii trebuie să fie foarte atenți ce și cum vor negocia cu
India și China, iar Bruxelles-ul să se gândească mai mult la
competitivitate și să facă tot ce e de făcut pentru ca firmele
europene să redevină competitive și să facă față concurenței
din SUA și China, care acum ne spulberă. Și pare că la Bruxelles
începe să se înțeleagă chestia asta, și că acum vor să mai
reducă un pic din birocrație, din reglementările excesive și să
îmblânzească puțin și acel Green Deal care a afectat multe
industrii europene
”, conchide Liviu Deceanu.

Comentarii Facebook
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Sărăcia emoțională și banii: cum influențează traumele veniturile. „Românii preferă să plece decât să negocieze; trebuie să crezi că meriți mai mult”

Publicat

pe

Sărăcia emoțională și banii: cum influențează traumele veniturile. „Românii preferă să plece decât să negocieze; trebuie să crezi că meriți mai mult”

Înainte să îți calculezi veniturile, trebuie să îți analizezi convingerile. Felul în care învățăm să privim banii încă din copilărie ne influențează, mai târziu, deciziile de consum, raportarea la siguranța financiară și curajul de a cere cât considerăm că merităm. În România, aceste lucruri se văd clar și în cifre: de la consumul emoțional și frica de instabilitate până la ezitarea de a negocia un salariu mai bun. Într-un interviu pentru Adevărul, Corina Cimpoca, fondatoarea MKOR, explică ce spun datele despre relația românilor cu banii și de ce succesul financiar nu depinde doar de cât câștigi.

Sursă foto: Shutterstock

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În spatele multor decizii de cumpărare nu stau doar nevoile reale, ci și emoțiile, frustrările sau nevoia de validare. Din datele pe care le analizați, cât de mult consumă românii din nevoie și cât din impuls ori compensare?

Corina Cimpoca: Cifrele ne arată că există, într-adevăr, un consum care depășește cu mult nevoile funcționale. În studiul MKOR Consumer Sentiment, realizat trimestrial, pe un eșantion total de peste 22.000 de respondenți (cel mai mare studiu de acest tip din România), am constatat că 28% dintre români trăiesc exclusiv din cheltuieli de bază, iar 20,7% au ajuns să facă datorii chiar și pentru necesități elementare. Și totuși, în paralel, avem date din alte studii pe care le derulăm, care arată că 39,4% spun că mersul la cumpărături îi face să se simtă bine. Cele două realități coexistă. Asta ne spune ceva important: consumul nu este niciodată pur rațional. Există o componentă emoțională consistentă: cumpărăm ca să ne recompensăm, ca să ne liniștim, ca să simțim că avem control. Cât anume din fiecare coș de cumpărături acoperă o nevoie reală versus o nevoie emoțională? Nu putem tranșa cu o cifră exactă, dar datele arată că granița este mult mai permeabilă decât ne place să credem.

Plecăm adesea de la premisa că luăm decizii financiare rațional?

Premisa deciziei raționale este, practic, un mit pe care datele îl erodează constant. Din unul din studiile noastre reprezentative național, realizat pe 1.159 de respondenți, 22,8% recunosc că simt remușcare după cumpărături, un semnal al achizițiilor impulsive. Iar 28,5% dintre cei intervievați în alt studiu au declarat că au cumpărat nu din necesitate, ci din dorință pură. Nu e vorba de o populație iresponsabilă. E vorba de mecanisme psihologice: cumpărăm când suntem obosiți, când suntem stresați, când vrem să marcăm un moment. Promoțiile amplifică și mai mult această dinamică: 80,8% dintre români cumpără mai mult când văd reduceri, conform MKOR Consumer Sentiment. Întrebarea este „în ce condiții decizia emoțională devine dominantă?”, iar răspunsul aproape invariabil, este: când presiunea financiară sau psihologică este (prea) mare.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Relația cu banii se formează adesea încă din copilărie, din ce vedem și învățăm acasă. Cât de mult se simte acest lucru mai târziu, în viața profesională? Se observă, de exemplu, o ezitare a românilor în a-și negocia salariile și în a cere atât cât consideră că merită?

Datele din piața muncii confirmă această ezitare, chiar dacă ea apare indirect. În studiul nostru MKOR Employee Sentiment, realizat în ultimii 3 ani pe eșantioane reprezentative pe populația activă, vedem că 21,9% percep că au colegi plătiți mai mult pentru mai puțin, iar reacția predominantă nu este negocierea, ci migrarea. Românii preferă să plece decât să ceară. Negocierea presupune să crezi că meriți mai mult, iar această convingere se formează devreme. Dacă în copilărie mesajul a fost că banii sunt rari, că e rușinos să ceri, că e mai sigur să taci, acest pattern se transferă în viața profesională. Nu avem date longitudinale care să lege explicit copilăria de comportamentul salarial adult, dar implicațiile comportamentale sunt vizibile: evităm confruntarea directă cu subiectul banilor, indiferent dacă e vorba de negociere sau de planificare financiară personală. Preferăm să rezolvăm problema schimbând contextul, nu pe noi înșine.

Mai mulți bani aduc, în practică, mai multă liniște sau doar un stil de viață mai costisitor și aceleași griji?

Acesta este unul dintre cele mai interesante fenomene pe care le observăm în date. În MKOR Consumer Sentiment am aplicat o analiză pe venituri și am descoperit că la categoria de venituri mari (peste 6.000 lei net), cheltuielile discreționare urcă brusc la 30–34% din buget. Cu alte cuvinte, pe măsură ce venitul crește, cresc și cheltuielile. Este o corelație pe care o vedem în toate studiile pe care le derulăm. Nu neapărat pentru lucruri mai importante, ci mai degrabă pentru un stil de viață mai scump.

Economisesc activ doar 8,7% dintre români, indiferent de venit. E drept, la venituri de peste 15.000 lei procentul celor care economisesc ajunge la 49%, dar până acolo, creșterea venitului tinde să fie „consumată” pe loc. Este exact ce economiștii numesc „lifestyle inflation”: fiecare treaptă de venit aduce cheltuieli pe măsură. Securitatea financiară reală nu vine automat cu un salariu mai mare, ci cu un comportament financiar deliberat, iar acesta e mai rar decât ne-am dori.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Din ce observați în piață, cât de des cumpărăm pentru utilitate și cât pentru imagine, statut sau validare socială?

Avem date care sugerează că semnalarea statutului prin consum există, dar nu este atât de dominantă pe cât o portretizează discursul public. Cifrele noastre arată că 28,9% dintre români cred că un preț mai mare înseamnă automat calitate mai bună, un indicator indirect al consumului aspirațional. Totodată, 33,9% dintre participanții la studiu au declarat că s-au simțit bine cumpărând și altceva decât planificaseră. Există o satisfacție reală în a-ți depăși propriile așteptări. Problema apare când această satisfacție devine regulă, nu excepție, și când este finanțată din resurse pe care nu le ai. Nu am un procent care să spună „atât din consum e pur status”, pentru că nimeni nu recunoaște asta explicit. Dar comportamentele precum cumpăratul de produse pe care „nu mi le permit în mod normal”, declarat de 24,5% la Black Friday, vorbesc mai clar decât autoraportările.


ADHD și spiritul antreprenorial. Legătura surprinzătoare dintre tulburarea de atenție și inițiativă

Dacă ne uităm la diferențele dintre generații, tinerii din Gen Z par mai relaxați în raport cu banii sau, dimpotrivă, duc mai departe multe dintre temerile financiare ale părinților lor?

Gen Z este, probabil, generația cel mai greșit înțeleasă în conversația despre bani. Datele noastre din studiul PulseZ realizat împreună cu VSFA pe 1.080 de tineri între 18 și 27 de ani, arată că motivația numărul unu a acestei generații este independența financiară (35% o plasează pe primul loc și 50,2% acordă nota maximă siguranței financiare).

Nu sună a generație relaxată, sună a generație anxioasă. Și există și motive: 37,5% identifică constrângerile financiare ca principala lor provocare, tendință confirmată și din studiul nostru Consumer Sentiment, unde vedem că Gen Z are cel mai ridicat procent de oameni care trag din economii, 27,5%. Tinerii nu cheltuiesc nesăbuit, ci sunt structural dezavantajați (prețuri mari, salarii de intrare mici, chirii enorme) și încearcă să supraviețuiască. Asta ca să nu începem și o discuție despre faptul că explozia AI le fură joburile de intrare pe piața muncii, cele care îi formează și îi ajută să urce treptele unei cariere. Fricile generației lor nu sunt moștenite, sunt „câștigate” pe cont propriu, în timp real. 

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Când presiunea economică crește, oamenii își temperează consumul sau apare acel fenomen de „terapie prin shopping” ca formă de eliberare a stresului?

Ambele fenomene coexistă, și asta este tocmai ceea ce face analiza comportamentului de consum în perioade de criză atât de complexă. Pe de o parte, în MKOR Consumer Sentiment vedem o prudență reală: 67,4% dintre români aleg mărci mai ieftine, 60,3% au redus cantitățile cumpărate, 80,8% cumpără mai mult la promoții. Acestea sunt ajustări raționale, de supraviețuire. Pe de altă parte, 34,8% dintre participanții la un alt studiu descriu cumpărăturile ca o „reală bucurie”, iar 32,2% simt emoția vânătorii de reduceri. Reducerea în sine a devenit o sursă de satisfacție emoțională, nu neapărat produsul cumpărat. Deci da, există terapie prin shopping, dar ea s-a sofisticat: nu mai cumpărăm scump ca să ne simțim bine, cumpărăm „deștept” ca să simțim că am câștigat ceva. Este un mecanism de coping mai subtil, dar la fel de prezent.

Din studiile pe care le-ați coordonat, care este cea mai frecventă greșeală pe care o fac românii când vine vorba de bugetul personal?

Cel mai frecvent comportament de auto-sabotare pe care îl vedem în date nu este cheltuitul excesiv, ci lipsa monitorizării. Din studiul PulseZ, 21,1% dintre tineri nu își urmăresc deloc veniturile și cheltuielile. Dacă nu știi unde se duc banii, nu poți lua nicio decizie conștientă în legătură cu ei. Al doilea comportament problematic este ceea ce eu numesc „economia de promoție”: 80,8% cumpără mai mult la reduceri, dar a cumpăra ceva la 50% reducere pe care nu l-ai fi cumpărat la preț întreg nu înseamnă că ai economisit, înseamnă că ai cheltuit pe ceva inutil. Datele din Consumer Sentiment arată că acest comportament a crescut în ultimii ani, semn că nu mai este o reacție emotională la criză, ci mai degrabă un pattern stabilizat. Iar un pattern de consum pe care nu îl conștientizezi este, prin definiție, unul pe care nu îl poți controla.


„Nu mai muncim de frică”. Generația Z rescrie regulile jocului și nu mai acceptă locuri de muncă abuzive

Dacă cineva observă că cheltuie din impuls sau pe fond de stres, care ar fi primul pas practic pentru a recăpăta controlul?

Primul pas, și cel mai concret, este să introduci o pauză deliberată între impuls și acțiune. Datele noastre din studiul anual de Black Friday arată că 54,2% dintre cumpărători urmăriseră produsul de mult timp înainte de a-l achiziționa. Adică peste jumătate dintre ei au practicat, instinctiv, exact această tehnică: amânarea deliberată. Nu au acționat la primul impuls, au așteptat momentul potrivit (știind că acel moment stabilit extern va veni).

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Poți aplica același principiu în viața de zi cu zi: când vrei să cumperi ceva care nu era planificat, notează-l și revino la el după 48–72 de ore. Dacă dorința persistă, probabil are substanță. Dacă dispare, era emoție de moment. Simplu, gratuit, eficient. Nu ai nevoie de o aplicație sau de un coach financiar, ci de un obicei. Și obiceiurile se construiesc prin repetare, nu prin voință de moment.

Un alt lucru pe care eu personal îl practic este să plec la cumpărături cu o listă clară. Ce nu este pe listă trebuie să se încadreze într-un buget (de exemplu, îmi amintesc că am uitat să pun ceva pe listă), iar restul cumpăr online. Le adaug în coș, dar nu cumpăr imediat, ci aștept 1-2 zile, pentru a-mi da seama dacă impulsul de moment chiar este o nevoie reală.

Care este cel mai mare mit legat de modul în care își cheltuie românii banii pe care l-ați demontat clar prin datele strânse în ultimii ani?

Cel mai mare mit pe care datele noastre îl demontează fără echivoc este că românii cumpără impulsiv și irațional de Black Friday. Imaginea populară este a unui consumator care se aruncă în cumpărături din entuziasm de turmă. Realitatea din studiul nostru Black Friday, derulat în ultimii 3 ani pe mai bine de 2.600 de respondenți, arată exact opusul: 54,2% urmăreau produsul de mai mult timp, 72% își stabilesc bugetul în funcție de resursele disponibile și numai 2,7% cumpără pentru că „toți din jur cumpără”. Acesta este un comportament extrem de planificat. Românul de Black Friday nu e victima marketingului, ci folosește evenimentul de reduceri ca instrument pentru a-și permite ceva ce altfel nu intră în buget, și 24,5% recunosc explicit asta. Este o formă de planificare financiară adaptativă, nu iresponsabilitate.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

SUA reiau negocierile cu Iranul. Emisarii lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, pleacă în Pakistan

Publicat

pe

SUA reiau negocierile cu Iranul. Emisarii lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, pleacă în Pakistan

Emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, vor călători sâmbătă în Pakistan pentru a relua negocierile menite să pună capăt războiului cu Iran, a declarat vineri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.

Witkoff și Kushner merg sâmbătă în Pakistan FOTO EPA-EFE

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Vicepreședintele JD Vance, care s-a alăturat lui Witkoff și Kushner în discuțiile de pace cu oficiali iranieni la începutul acestei luni, în Islamabad, nu va merge în Pakistan, dar va „rămâne în așteptare” pentru a se alătura negocierilor.

„Steve și Jared vor pleca mâine în Pakistan pentru a asculta poziția iranienilor”, le-a spus Leavitt jurnaliștilor la Casa Albă, potrivit POLITICO. „Președintele, vicepreședintele și secretarul de stat vor rămâne aici, în Statele Unite, pentru a primi actualizări, iar vicepreședintele, din câte înțeleg, este în așteptare și este pregătit să plece în Pakistan dacă vom considera că este o utilizare necesară a timpului său.”

Leavitt a sugerat că Statele Unite și Iranul sunt mai aproape de un acord, însă a refuzat să ofere detalii atunci când a fost întrebată dacă administrația Donald Trump a primit o propunere de pace din partea liderilor iranieni.

„Cu siguranță am văzut unele progrese din partea iraniană în ultimele zile”, a spus ea.

Disponibilitatea Iranului de a relua negocierile cu SUA marchează o schimbare de poziție față de începutul săptămânii, când Teheranul a refuzat să-și trimită echipa de negociere la Islamabad, în semn de protest față de blocada americană asupra Strâmtoarea Ormuz. La câteva ore după aceea, Trump a prelungit blocada pe termen nedeterminat, fiind de acord totodată să extindă armistițiul dintre cele două țări.

Noile discuții au loc în contextul în care Trump și oficialii administrației sale indică faptul că războiul ar putea dura mai mult decât sugerase inițial președintele, atunci când a început în februarie. Întrebat despre calendarul încheierii conflictului, Trump le-a spus jurnaliștilor joi: „Nu mă grăbiți.”

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Trump a mai sugerat că ar fi dispus să tolereze, „pentru o perioadă”, creșterea prețurilor la combustibil provocată de conflict, în schimbul împiedicării Iranului de a obține o armă nucleară. Deja, benzina este cu aproximativ un dolar pe galon mai scumpă decât înainte de izbucnirea conflictului, un semnal îngrijorător pentru republicani înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie, notează publicația.

Mai devreme, vineri, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a continuat să amenințe cu noi lovituri asupra țintelor iraniene și a declarat că SUA au „tot timpul din lume” pentru a-și atinge obiectivele în Iran.

Vizita anterioară a lui Vance la Islamabad a reprezentat negocierile la cel mai înalt nivel între liderii SUA și Iran de la Revoluția Islamică din 1979. Totuși, Vance s-a întors din acea deplasare fără rezultate concrete, insistând că orice acord trebuie să includă un angajament din partea Iranului de a nu urmări capacitatea de a construi o armă nucleară.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Vladimir Putin pierde teren în sondaje. Popularitatea liderului rus scade pentru a șaptea săptămână consecutiv

Publicat

pe

Vladimir Putin pierde teren în sondaje. Popularitatea liderului rus scade pentru a șaptea săptămână consecutiv

Indicatorii de popularitate ai președintelui rus Vladimir Putin sunt în scădere pentru a șaptea săptămână la rând, pe fondul nemulțumirilor legate de războiul din Ucraina, restricțiilor de internet și problemelor economice, potrivit unui nou sondaj.

Vladimir Putin. FOTO: Profimedia

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Datele arată că rata de aprobare a liderului de la Kremlin a coborât la aproximativ 65,6%, cel mai scăzut nivel de dinaintea invaziei din 2022, în timp ce nivelul de încredere a scăzut la circa 71%, potrivit sondajului realizat de institutul rus VTSIOM și citat de Agerpres. În același timp, aproximativ un sfert dintre ruși declară că nu au încredere în Putin sau nu îi aprobă activitatea.

Scăderea este pusă pe seama mai multor factori, inclusiv oboseala populației față de conflictul din Ucraina și lipsa unor progrese semnificative pe front, dar și a restricțiilor privind accesul la internet și a presiunilor economice resimțite la nivel intern.

Tot mai puțini ruși îl mai indică pe Putin drept politician preferat, proporția acestora reducându-se semnificativ față de anii anteriori. În paralel, sondajele arată că atât electoratul moderat, cât și cel naționalist îl percep din ce în ce mai mult ca pe un lider mai slab.

Nemulțumirea este amplificată și de restricțiile asupra platformelor online, inclusiv blocarea unor rețele sociale, măsuri pe care Kremlinul le justifică prin motive de securitate. Liderul rus a susținut recent că aceste limitări sunt necesare pentru prevenirea atentatelor și protejarea populației.

În plus, reducerea aparițiilor publice ale lui Putin și contextul internațional tensionat contribuie la percepția unei conduceri mai rezervate, în timp ce presa de opoziție susține că autoritățile au intensificat măsurile de securitate în jurul liderului de la Kremlin.

Cine îl apreciază pe Vladimir Putin în Europa

Un sondaj global al Gallup International realizat în perioada octombrie-decembrie 2025, a analizat opinia publicului din 61 de țări despre cinci lideri politici și o personalitate religioasă: Donald Trump, Vladimir Putin, Xi Jinping, Benjamin Netanyahu și Papa Leon.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Sprijinul pentru președintele rus Vladimir Putin rămâne extrem de limitat pe continent. Singura țară europeană în care liderul de la Kremlin are sprijin pozitiv este Serbia.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Sărăcia emoțională și banii: cum influențează traumele veniturile. „Românii preferă să plece decât să negocieze; trebuie să crezi că meriți mai mult” Sărăcia emoțională și banii: cum influențează traumele veniturile. „Românii preferă să plece decât să negocieze; trebuie să crezi că meriți mai mult”
Actualitateacum 6 ore

Sărăcia emoțională și banii: cum influențează traumele veniturile. „Românii preferă să plece decât să negocieze; trebuie să crezi că meriți mai mult”

Înainte să îți calculezi veniturile, trebuie să îți analizezi convingerile. Felul în care învățăm să privim banii încă din copilărie...

SUA reiau negocierile cu Iranul. Emisarii lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, pleacă în Pakistan SUA reiau negocierile cu Iranul. Emisarii lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, pleacă în Pakistan
Actualitateacum 13 ore

SUA reiau negocierile cu Iranul. Emisarii lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, pleacă în Pakistan

Emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, vor călători sâmbătă în Pakistan pentru a relua negocierile menite...

Vladimir Putin pierde teren în sondaje. Popularitatea liderului rus scade pentru a șaptea săptămână consecutiv Vladimir Putin pierde teren în sondaje. Popularitatea liderului rus scade pentru a șaptea săptămână consecutiv
Actualitateacum 19 ore

Vladimir Putin pierde teren în sondaje. Popularitatea liderului rus scade pentru a șaptea săptămână consecutiv

Indicatorii de popularitate ai președintelui rus Vladimir Putin sunt în scădere pentru a șaptea săptămână la rând, pe fondul nemulțumirilor...

Un val polar aduce o nouă răcire în România. De când se instalează asupra țării noastre și cum va fi vremea de 1 Mai Un val polar aduce o nouă răcire în România. De când se instalează asupra țării noastre și cum va fi vremea de 1 Mai
Actualitateacum o zi

Un val polar aduce o nouă răcire în România. De când se instalează asupra țării noastre și cum va fi vremea de 1 Mai

Un val de aer rece asociat unui jet polar va afecta România începând de luni, 27 aprilie, când țara noastră...

Bancherul putred de bogat care a devenit arhitectul Europei moderne. Era un geniu al diplomației și a schimbat destinul cultural al continentului Bancherul putred de bogat care a devenit arhitectul Europei moderne. Era un geniu al diplomației și a schimbat destinul cultural al continentului
Actualitateacum o zi

Bancherul putred de bogat care a devenit arhitectul Europei moderne. Era un geniu al diplomației și a schimbat destinul cultural al continentului

Un bancher italian, pasionat de artă și cu o inteligență ieșită din comun, este considerat arhitectul din umbră al Europei...

Un copil de 12 ani a fost izbit de o mașină după ce a căzut dintr-o căruță aflată în mers Un copil de 12 ani a fost izbit de o mașină după ce a căzut dintr-o căruță aflată în mers
Actualitateacum 2 zile

Un copil de 12 ani a fost izbit de o mașină după ce a căzut dintr-o căruță aflată în mers

Un accident grav a avut loc joi seară pe DJ 106S, în localitatea Daia din județul Sibiu. Un băiat de...

Cum recreezi atmosfera Bridgerton acasă – ghid practic și reguli de etichetă Cum recreezi atmosfera Bridgerton acasă – ghid practic și reguli de etichetă
Actualitateacum 2 zile

Cum recreezi atmosfera Bridgerton acasă – ghid practic și reguli de etichetă

Dragă cititorule… aranjarea mesei poate schimba complet experiența de servire, fie că vorbim despre o masă festivă acasă, un brunch...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro