Numele Deva, păstrat din vremuri străvechi de orașul din vestul României, are un istoric controversat, dezbătut intens de oamenii de știință. Alte locuri din Europa cu aceeași denumire au completat ipotezele despre originea sa.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

O cetate medievală, ridicată în secolul al XIII-lea pe ruinele unei așezări antice, domină panorama orașului Deva, din județul Hunedoara. Fortăreața de pe Dealul Cetății, restaurată în ultimii ani, a rămas reperul turistic al localității cu 60.000 de locuitori și cea mai veche clădire a Devei. Însă, istoria așezării de pe valea Mureșului a început cu mult timp înainte de construcția cetății sale emblematice.

Legendele stranii despre Decebal

Deva a fost locuită din cele mai vechi timpuri, iar în Antichitate aici ar fi existat o așezare dacică importantă. Legendele care au circulat intens până la începutul secolului XX identificau Deva ca fiind reședința regelui Decebal.

„Credința populară obișnuiește să lege numele orașului Deva de regele dac Decebal. Potrivit legendei, aici s-ar fi aflat strălucitoarea reședință regală fortificată a lui Decebal și tot aici acesta s-ar fi aruncat în propria sabie, când s-a văzut încercuit din toate părțile. Mulți vor să știe — iar acest lucru se poate citi deja și în nuvelele din revistele literare — că orașul nostru Deva și-ar fi primit numele de la sora lui Decebal, Diva Faustina. Ambele sunt greșeli temeinice”, nota omul de știință Téglás Gábor, la începutul anilor 1900.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Potrivit istoricului, Dealul Cetății, de deasupra Devei, a fost folosit drept loc întărit și în vremea dacilor, fapt indicat de numeroasele fragmente de vase și urmele de vetre antice care puteau fi observate de-a lungul timpului. Însă, presupusa legătură a acestuia cu „sora lui Decebal” rămânea doar o legendă.

„Diva Faustina a fost soția împăratului roman Antoninus Pius și a trăit la jumătate de secol după căderea lui Decebal. Această credință legendară nu are, așadar, niciun temei sigur și, prin urmare, nu poate fi susținută. Cu toate acestea, după părerea mea, Deva își datorează totuși numele dacilor, iar romanii l-au păstrat neschimbat, așa cum au făcut în Dacia cu multe alte denumiri, de pildă Germizara, Napoca, Porolissum, Burticum”, arăta Téglás Gábor.

Arheologul adăuga că numele orașului Deva, cu formele Deba sau Daba, ar fi putut avea, la daci și la triburile tracice înrudite cu ei, sensul de așezare, oraș sau localitate, deoarece în ținuturile antice ale Daciei și Traciei s-a păstrat în numele a peste 40 de localități. Cel mai adesea, era folosit în legătură cu numele râului de lângă localitatea respectivă, adăuga acesta.

„Judecând după aceste analogii, dacă și numelui Deva i-ar fi fost asociat un asemenea determinant, acesta ar fi putut fi numele râului Mureș sau al râului Cerna. Din păcate însă, nici la Ptolemeu, nici în lista Anonimului din Ravenna, nici în itinerarii, mai ales în Tabula Peutingeriana, numele Devei nu apare sub nicio formă. Astfel, originea sa dacică poate fi încercată doar cu ajutorul celorlalte nume cunoscute înrudite”, arăta acesta.

„Mormântul lui Decebal”

Romanii s-au așezat la poalele Dealului Cetății și mai jos, pe valea Mureșului, în câteva așezări rurale răzlețe, cele mai apropiate fiind Micia (comuna Vețel) și Măgura Uroiului (orașul Simeria), stații ale drumului militar care traversa ținutul de la poalele Munților Metaliferi.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Descoperirile arheologice din Deva atestă existența mai multor așezări și necropole romane, dar și vestigii ale unor mine de cupru și ale carierei de andezit exploatate în Antichitate. Cariera de andezit Pietroasa, din Deva, ar fi fost locul de unde anticii au transportat blocurile de andezit folosite la construcția templelor din Sarmizegetusa Regia. În secolul al XIX-lea, legenda că Deva fusese „capitala” regelui Decebal încă era considerată credibilă de unii istorici ai epocii.

„Am regăsit câteva vestigii romane în vecinătatea orașului Deva. Se vede și un drum roman care duce de aici la cetatea Arany (n.r. Măgura Uroiului). Un castel se ridică pe un vârf de munte înalt. Acest castel a fost construit de zâne populare, iar tradiția spune că a fost ridicat chiar de regele dac Decebal. Alții îl consideră un castel roman, deoarece cărămizile romane sunt cuprinse în zidurile vechi. În privința lui Decebal, tradiția populară merge atât de departe, încât se spune că, după ce a fost învins, el s-ar fi sinucis aici. Unii îi derivă numele de la Decebal. Potrivit acestora, după ce capul lui Decebal a fost dus la Roma, trupul său a fost îngropat aici, de unde și numele Decidava, dealul lui Decebal”, arăta omul de știință Kőváry László, în 1852.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Într-o altă lucrare, de la începutul secolului XX, istoricul Martin Schuster afirma că numele Deva ar fi provenit din cuvântul dac dava, care însemna munte sau casă.

„În vechime se numea Decidava, care înseamnă muntele lui Decebal ori casa lui Decebal. Acest faimos rege al dacilor, care a luptat multă vreme cu romanii cuceritori și s-a apărat cu curaj împotriva lor, după părerea cărturarilor, în mai multe puncte de la granița de sud-vest din vechea Dacie — acum Transilvania —, a fortificat inițial și muntele cu pricina. Sub castel se află așezarea cu același nume, cu trăsături de oraș, și un deal frumos, unde ar fi fost mormântul lui Decebal”, nota istoricul Martin Schuster, în 1905.

Cele mai puternice forturi medievale din România. Au rezistat marilor asedii, iar acum sunt cucerite de turiști

Originea numelui Deva a fost intens disputată de oamenii de știință încă din secolul al XIX-lea și a continuat să ridice controverse până în prezent. Unii cercetători au legat numele de termenul tracic sau dacic dava, cu sensul de „așezare”, „localitate” sau „cetate”. Alții au propus origini diferite: un nume de persoană sârbesc, un vechi nume românesc de familie ori un nume legat de un loc. Alte ipoteze leagă originea cuvântului deva de termeni indo-europeni cu sensul de „divin” sau „sacru”.

Deva, origini mitologice

Mircea Valea, Mircea Homorodean și Anghel Nistor, autorii volumului Toponimie hunedoreană, arătau că numele Deva ar fi avut și un sens mitologic, apropiat de toponimul „Fata”, folosit în unele zone pentru locuri cu ruine, stânci proeminente, peșteri sau forme de relief neobișnuite, privite în vechime ca misterioase, rele ori primejdioase.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Crearea toponimului Deva a avut loc înaintea stăpânirii maghiare în Transilvania, în legătură cu ruinele străvechi de pe dealul învecinat așezării. Populația românească a cunoscut, desigur, aceste vestigii, dând zonei, respectiv așezării, un nume cu o semnificație mitologică, similară cu cea a toponimului Fata, ce desemnează, în diferite părți ale țării, terenuri cu ruine sau formații «bizare» ale naturii. În fapt, ambele toponime pleacă de la eufemisme ale unor personaje fantastice, în speță zâne răuvoitoare”, notau autorii lucrării.

Potrivit cercetătorilor, despre ruinele antice de pe dealul Devei s-au plăsmuit, de-a lungul timpului, o mulțime de legende menite să explice rolul unor ființe supranaturale (zâne, fete de uriași, balauri) în ridicarea și ruinarea cetății.

Deva, orașul roman din ținutul celților

În Europa, alte două localități ocupate în Antichitate de romani au păstrat același nume: Deva Victrix, devenită orașul Chester din Anglia, și Deva, din nordul Spaniei, ambele legate de moștenirea celtică.

„Pe unde au trecut popoarele înrudite cu celții, numele Déva este cunoscut încă din două locuri, anume din Hispania și din Britannia”, nota istoricul Téglás Gábor.

Numit Deva Victrix sau Deva în Antichitate, orașul Chester din nord-vestul Angliei a fost ridicat pe ruinele unui fort legionar construit în anii 70 d.Hr., într-un ținut al celților, și folosit până la începutul secolului al V-lea.

În jurul fortăreței romane s-a dezvoltat o așezare civilă, care a continuat să existe și după plecarea romanilor, devenind, în cele din urmă, orașul Chester de astăzi. Aici a fost construit cel mai mare amfiteatru militar cunoscut din Britania, iar locul găzduiește și singurul sanctuar roman sculptat direct în stâncă, păstrat până în zilele noastre. De asemenea, Deva Victrix avea un mare complex de băi legionare — thermae — destinat în principal soldaților.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Istoricii arătau că numele Deva Victrix provine de la dea sau diva, care însemna în latină „zeiță”, iar fortăreața romană a fost numită după zeița râului Dee. O altă explicație arată că numele roman al fortăreței ar fi fost preluat direct din numele britonic al râului.

Unii cercetători arătau că numele Victrix, dat fortăreței, a fost luat de la titulatura Legiunii XX Valeria Victrix, staționată la Deva, victrix însemnând, în latină, „victorioasă”. Numele orașului Chester provine și el din latinescul castrum — plural castra —, cu sensul de „fort” sau „tabără militară”, terminațiile -chester și -caster fiind frecvente în numele altor orașe engleze care au început ca tabere romane.

Privit în ansamblu, orașul Deva păstrează mai multe asemănări cu Deva britanică în istoricul roman al acesteia. La poalele Cetății Devei, pe valea Mureșului, se află ruinele așezării Micia, una dintre localitățile înfloritoare ale Daciei din timpul romanilor.

Așezarea, întinsă pe aproximativ 25 de hectare în Antichitate, cuprinde unul dintre cele patru amfiteatre romane descoperite până în prezent pe teritoriul României, rămășițele unui castru, ale unor băi termale și ale unor temple.

Castelul din Carpați, redescoperit pe un traseu spectaculos. Misterele cetății Colț, părăsită de secole la poalele Retezatului

„Micia avea port la râul Mureș, punct vamal și o rețea stradală modernă pentru vremea în care era locuită. Deși nu a fost ridicată la statutul de municipiu, în Micia condițiile de trai ale locuitorilor ei erau ca într-un oraș roman”, informa Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Deva, cu origini celtice în Spania

În nordul Spaniei, numele Deva s-a păstrat de la cel al râului Deva, menționat în Antichitate de geograful Ptolemeu și preluat de localitatea Deba (numită anterior Deva) din Țara Bascilor, aflată la vărsarea râului în Marea Cantabrică.

„Numele este în mod clar celtic, provenind din deiwo-, cu sensul de «divin» sau «zeiță». Râurile erau considerate în mod obișnuit divinități minore. De pildă, existau două râuri numite Deva în nordul Britaniei, ambele cunoscute și astăzi sub numele de Dee”, nota Leonard A. Curchin, istoric și cercetător, specialist în Hispania romană.

Deba nu a fost fortăreață romană, ci un oraș medieval fondat în 1343 sub numele Monreal de Deva, pe malul râului Deva, consemnat în cronicile antice și considerat de unii cercetători un vechi hidronim celtic.

Profesorul Martín Sevilla Rodríguez, cercetător spaniol de filologie clasică la Universitatea din Oviedo, arăta că unele toponime și hidronime din nordul Peninsulei Iberice, printre care și Deva, regăsit ca nume al mai multor râuri, localități și insulițe, par să provină din numele unor divinități celtice cunoscute din izvoare antice.

„Diferiți autori au propus pentru hidronimele hispanice Deva o origine celtică, legând atribuirea numelui dēvā, «zeiță», unor cursuri de apă, de cultul celților pentru izvoare, pâraie și râuri, pe care le divinizau ca divinități feminine. Forma dēvā, «zeiță», este un cuvânt celtic atestat în epoca veche atât ca antroponim, cât și ca hidronim. Ca antroponim apare în inscripții din Galia, Britannia și Germania, iar ca hidronim este documentat la Ptolemeu și în vechile itinerarii geografice, cu referire la râuri din Spania, Țara Galilor, Scoția și Irlanda”, nota lingvistul.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Omul de știință arăta că termenul celtic deva, care ar însemna „zeiță”, este legat de alte forme, mai târzii: vechiul irlandez día, vechiul galez duiu-, vechiul cornic duy, cu sensul de „zeu”, și de forme înrudite din alte limbi indo-europene, cum ar fi latinescul deus și sanscritul dēváḥ, „zeu”.

Goldie Hawn a atras toate privirile la cea mai recentă apariție a sa în cadrul emisiunii Jimmy Kimmel Live!, unde a demonstrat că eleganța și rafinamentul nu țin cont de vârstă. Actrița, în vârstă de 80 de ani, și-a făcut apariția într-o rochie neagră sofisticată, cu detalii transparente.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Vedeta a purtat o rochie mulată, cu detalii semi-transparente decorate cu paiete argintii fine, care au oferit un plus de strălucire ținutei. Rochia avea un decolteu cu umerii goi și mâneci lungi.

Părul blond, coafat în bucle lejere, și machiajul discret, cu accent pe machiajul de seară și buze lucioase, au întregit apariția glamour.

La 80 de ani, Goldie Hawn demonstrează că tendințele îndrăznețe nu au limită de vârstă. Stilul „naked dress”, caracterizat prin materiale transparente, dantelă, texturi metalice și organza vaporoasă, continuă să fie reinterpretat de vedete din toate generațiile.

Eleganță și apariții impecabile

În general, actrița preferă ținutele monocrome. La începutul acestei luni, Goldie Hawn a fost prezentă la Beverly Hills Film Festival, desfășurat la TCL Chinese Theatre, unde a purtat un costum negru elegant, conform Hello! Magazine.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Secretele frumuseții transmise fiicei sale, Kate Hudson

Fiica actriței, Kate Hudson, a vorbit recent despre obiceiurile de frumusețe moștenite de la mama sa.

Într-un material realizat pentru Vogue, Kate a dezvăluit că Goldie era pasionată de terapii alternative și remedii naturiste cu mult înainte ca acestea să devină populare.

„Mama mea consuma sucuri cu ciuperci și urma tratamente din medicina tradițională chineză încă de pe vremea când nimeni nu vorbea despre astfel de practici”, a povestit actrița.

Un posibil proiect împreună

Pe lângă secretele de frumusețe, cele două împărtășesc și pasiunea pentru actorie. Kate Hudson a mărturisit recent că și-ar dori să joace alături de mama sa într-un proiect cu adevărat special.

„Mi-ar plăcea să lucrez cu mama, dar ar trebui să fie ceva cu adevărat semnificativ”, a spus actrița într-o apariție la emisiunea LIVE cu Kelly & Mark.

Guvernul urmează să adopte, în şedinţa extraordinară de joi, proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul la stat.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Guvernul va adopta joi proiectul de lege care interzice cumulul pensie-salariu la stat. Decizia nu a fost luată în ședința de miercuri din cauza lipsei unui aviz de la Consiliului Legislativ, care urma să ajungă azi dimineață.

Premierul Ilie Bolojan declara la finalul lunii martie că efectul acestei legi ar trebui să fie ca „ori cei care cumulează pensia şi salariul să renunţe la 85% din pensie, dacă vor să lucreze în continuare, sau să renunţe la locul de muncă de la stat”.

„În condiţiile în care într-o instituţie trebuie să faci reducere, aşa cum trebuie făcută în perioada următoare, în multe instituţii, dacă nu ai alte formule de a se reduce cheltuielile de salarii, este mult mai corect moral să plece din instituţie cineva care are o sursă de venit certă decât cineva care se bazează exclusiv pe acel salariu”, argumenta premierul.

Măsura face parte dintr-un program mai amplu de restructurare și eficientizare a cheltuielilor publice, anunțat de Guvern în ultimele săptămâni. Autoritățile susțin că schimbările sunt necesare pentru echilibrarea bugetului și pentru creșterea eficienței administrației.

Proiectul introduce reguli noi pentru angajații din sectorul public (inclusiv companii de stat sau regii autonome) care au și calitatea de pensionari:

• Continuarea activității până la 70 de ani: Angajații plătiți din fonduri publice care sunt deja pensionați pot continua să lucreze până la vârsta de 70 de ani, dar numai cu acordul anual al angajatorului.

• Condiție drastică pentru pensiile speciale/militare: Persoanele care beneficiază de pensie de serviciu sau pensie militară și doresc să rămână în activitate trebuie să depună o cerere în care să își exprime opțiunea de a munci, acceptând în același timp reducerea cuantumului pensiei cu 85% pe durata activității.

Regula se aplică personalului contractual din instituții publice, angajaților din regii autonome, societăți cu capital de stat (majoritar sau unic) și autorități de reglementare. Sunt exceptați de la acest mecanism de continuare a activității până la 70 de ani funcționarii publici (pentru care există reglementări separate).

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>