Analiză realizată de Daniel Cîrnu CEO DigitalPolitic

Cine e Alexander Nix și ce era Cambridge Analytica

Alexander Nix a fost directorul executiv al Cambridge Analytica (filială a grupului SCL), companie de consultanță politică care promova folosirea „big data”, micro-targetare şi profilare psihografică pentru a influența electoratul. Firma a intrat în centrul atenției când a ieșit la iveală că datele a zeci de milioane de utilizatori Facebook au fost colectate și folosite pentru a construi profiluri electorale. Acest scandal a declanșat anchete și discuții largi despre etica și legalitatea acestor practici. Wikipedia+1

Ce spune investigația despre rolul în Brexit — revendicări vs. dovezi

• În spațiul public au apărut afirmații puternice: whistleblower-ul Christopher Wylie și unele investigații jurnalistice au susținut că tehnicile dezvoltate de Cambridge Analytica au fost folosite pentru a viza alegători „persuadabili” în campania pentru Brexit, iar conexiunile dintre oameni influenți (finanțatori, firme de date) au fost intens analizate. The New Yorker+1
• Totuși, investigațiile oficiale au dat rezultate nuanțate: raportul Information Commissioner și anchetele ulterioare au arătat că nu există dovezi clare că Cambridge Analytica a prestat servicii plătite pentru campania Vote Leave, iar unele activități au fost legate mai degrabă de firme colaboratoare (de ex. AggregateIQ) și de actorii financiari implicați. Concluzia publică a regulatorilor nu a susținut afirmația că CA ar fi determinat cu certitudine rezultatul referendumului. The Guardian+1

Concluzie parțială: există dovezi credibile că metoda (profilarea psihografică și microtargetarea) a fost promovată agresiv de CA și că firma a încercat să se implice la scară largă, dar legătura directă, dovedită, între operațiunile CA și succesul concret al Brexit rămâne contestată și investigată. The Guardian+1

De ce a fost Alexander Nix sancționat

După scandaluri și investigații, autoritățile britanice au decis sancțiuni administrative: în 2020, Insolvency Service din Marea Britanie l-a declarat pe Nix responsabil că a permis ofertarea unor servicii „potențial neetice” (inclusiv „honey-trap”, mita, campanii de „voter disengagement”), iar Nix a fost interzis timp de șapte ani de a conduce firme în UK. Aceasta nu echivalează neapărat cu o condamnare penală pentru manipulare electorală, dar marchează o concluzie a autorității privind practica comercială a companiilor din rețea. The Guardian+1

Ce s-a întâmplat (posibil) în România — încercări, oferte, dar fără dovezi publice clare

• Există relatări jurnalistice și mărturii care indică că, Cambridge Analytica / SCL a încercat să ofere servicii în România — inclusiv contacte și oferte către unele partide, iar un consultant britanic a relatat că a fost abordat pentru proiecte legate de alegerile din 2016. Aceste relatări sugerează că firma a explorat piața românească. Emerging Europe+1
• Pe de altă parte, formaţiunile menționate au negat colaborări confirmate; nu există, public şi verificat, un contract plătit sau o dovadă incontestabilă că serviciile CA au fost aplicate în mod determinant în alegerile româneşti. Investigațiile din presa internaţională şi cea română au ridicat semne de întrebare, dar nu au produs probatoriu final. The Romania Journal+1

Rezumat: au existat tentativă/propuneri de implicare, dar lipsa unui registru public de contracte, date despre plăți externe sau probe directe face imposibilă afirmarea unei implicări directe, dovedite, similară cu cea discutată în UK/US. Emerging Europe+1

Metodele folosite de CA — ce ar însemna pentru un context ca România

Indiferent de prezența confirmată sau nu a CA în România, modelul de lucru dezvăluit public are următoarele elemente relevante pentru orice democraţie:

• Colectare extinsă de date personale (profiluri psihografice);
• Micro-targetare de mesaje persuasive după tiparele emoţionale;
• Folosirea reclamelor segmentate pentru a mobiliza / demobiliza segmente specifice de alegători;
  Aceste tehnici pot amplifica polarizarea și pot avea efecte disproporționate în piețe electorale sensibile, cu instituții de reglementare slab consolidate. WIRED+1

Ce înseamnă toate acestea pentru România — lecții și recomandări

Pe baza a ceea ce s-a înțeles din scandalul Cambridge Analytica, pentru a proteja procesele electorale din România e util să existe:

1. Transparență a contractorilor politici — obligații de raportare a subcontractărilor, plăților externe și instrumentelor folosite în campanii.
2. Reglementare clară a microtargetării politice — mecanisme de identificare a mesajelor plătite și acces public la arhivele de publicitate politică.
3. Consolidarea protecției datelor — control strict asupra colectării/transferului datelor personale, inclusiv aplicaţii care strâng date în masă.
4. Audit independent post-electoral — verificări independente ale influenţei tehnologiilor de date asupra rezultatelor majore.
   Aceste măsuri reduc riscul ca tacticile de tip CA să fie folosite fără responsabilitate sau supraveghere. The Guardian+1

Concluzie

Alexander Nix și Cambridge Analytica au ilustrat o imagine de „industrie a influenţei” politice bazată pe date — o imagine care a speriat opinia publică, a declanșat anchete și a dus la sancțiuni administrative pentru practici considerate neetice. În cazul Brexit, există afirmații puternice și circumstanțe care indică implicarea reţelelor de date și a firmelor conexe, dar raportările oficiale au fost nuanțate și unele concluzii totale au rămas controversate. În România au existat contacte și oferte, dar nu există în spațiul public o probă neatârnată că acele servicii au fost aplicate cu impact determinant în alegeri.

Dincolo de discuțiile despre „cine a făcut ce”, lecția pentru România este clară: reglementare, transparență și control instituțional — pentru a proteja procesul democratic în era datelor.

Republica Moldova se află pe prima linie a unei înfruntări istorice: apărarea democrației în fața războiului hibrid purtat de regimul lui Putin – propagandă, corupție, intimidare și destabilizare.

Stăm alături de Președinta Maia Sandu, de Guvern, de Parlament și de fiecare cetățean care alege democrația, dreptatea, integrarea europeană și suveranitatea reală. Nu există cale de mijloc între libertate și tiranie – alegerea Moldovei este alegerea lumii libere: libertatea.

Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 vor decide viitorul țării. O victorie a forțelor pro-ruse ar zdruncina securitatea regională, ar amenința flancul estic al NATO și ar oferi Kremlinului un nou punct de sprijin pentru agresiune împotriva României și Ucrainei.

Acum este momentul să respingem dezinformarea rusă, să apărăm adevărul, libertatea și democrația și să asigurăm parcursul european al Moldovei. Libertatea Moldovei este libertatea noastră.

În fața minciunii, alegem Adevărul.
În fața tiraniei, alegem Libertatea.
În fața fricii, alegem Democrația.

Suntem alături de Republica Moldova – alăturați-vă nouă!

Semnatari

• Amb. Adrian Zuckerman (ret.) — U.S. Ambassador to Romania (2019–2021)
• Amb. Mark Gitenstein (ret.) — U.S. Ambassador to Romania (2009–2012)
• Amb. Kathleen Kavalec (ret.) — U.S. Ambassador to Romania (2023–2025)
• Amb. Jim Rosapepe (ret.) — U.S. Ambassador to Romania (1998–2001)
• Amb. James D. Pettit (ret.) — U.S. Ambassador to Moldova (2015–2018)
• Amb. James S. Gilmore III (ret.) — U.S. Ambassador to the OSCE (2019–2021)
• Amb. Michael R. Carpenter (ret.) — U.S. Ambassador to the OSCE (2021–2024)
• Amb. Kent D. Logsdon (ret.) — U.S. Ambassador to Moldova (2022–2024)

De peste un deceniu, Siegfried Mureşan este una dintre figurile cele mai vizibile ale României în politica românească şi europeană. Europarlamentarul liberal și-a construit de-a lungul timpului un profil de politician dedicat, activ și consecvent, reușind să aducă în atenția Bruxelles-ului nu doar prioritățile naționale, ci și teme de interes regional, precum sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova.

O carieră europeană începută în 2014

Siegfried Mureşan a ajuns pentru prima dată la Bruxelles în anul 2014, când a fost ales europarlamentar pe listele Partidului Național Liberal. Intrarea sa în legislativul european a coincis cu un moment de reconfigurare pentru România pe scena europeană, iar Mureșan și-a asumat rapid un rol activ în cadrul Partidului Popular European (PPE), cel mai numeros grup politic din Parlamentul European.

De-a lungul celor două mandate, a ocupat mai multe funcții importante, care i-au consolidat profilul și i-au adus recunoaștere la nivel european, fiind ales drept vicepreședinte al Grupului PPE. Funcția este una foarte importantă, dat fiind că PPE are cea mai mare influență în luarea deciziilor de la nivel european.

Prezență constantă și activitate intensă

Unul dintre aspectele care îl diferențiază pe Mureșan de mulți dintre colegii săi este constanța. Statisticile arată o prezență de aproape 100% la sesiunile de vot din Parlamentul European, ceea ce denotă nu doar disciplină politică, ci și o preocupare pentru fiecare dosar legislativ supus dezbaterii.

În plen, a avut până acum 99 de luări de cuvânt, intervenții prin care a încercat să explice, să negocieze și să susțină poziții care să favorizeze România și regiunea. Totodată, a fost raportor pentru 28 de documente în numele Parlamentului European și pentru alte 30 de rapoarte în calitate de raportor al Grupului PPE.

Rapoartele reprezintă instrumente centrale în procesul legislativ european: raportorul are sarcina de a elabora textul final al unui dosar și de a negocia cu Consiliul Uniunii Europene și cu Comisia Europeană. Prin acest rol, Mureșan a avut o influență directă asupra unor politici cu impact concret asupra cetățenilor europeni.

O parte din temele europene susținute de Siegfried Mureșan

Activitatea europarlamentarului român s-a concentrat pe mai multe domenii-cheie:

• Bugetul Uniunii Europene. Mureșan a fost implicat în negocierile privind bugetul multianual al Uniunii și în adoptarea instrumentelor financiare destinate sprijinirii statelor membre în perioade de criză. În perioada pandemiei, a susținut crearea pachetului de redresare economică „NextGenerationEU”, prin care România a beneficiat de miliarde de euro pentru investiții și reforme.
• Politica de coeziune. Europarlamentarul a pledat constant pentru alocarea de fonduri consistente către regiunile mai puțin dezvoltate, argumentând că acestea contribuie la reducerea decalajelor economice dintre statele membre.
• Energia și securitatea. După declanșarea războiului din Ucraina, Mureșan a insistat asupra nevoii de diversificare a surselor de energie și de reducere a dependenței de resursele rusești, subliniind importanța investițiilor în infrastructura energetică din Europa de Est.
• Sprijin pentru Republica Moldova. Poate cel mai vizibil angajament personal al său este susținerea integrării europene a Republicii Moldova. Mureșan a fost printre vocile cele mai active din România care au pledat pentru acordarea statutului de țară candidată la aderare și pentru sprijin financiar consistent din partea Uniunii.

Republica Moldova, prioritate strategică

Legăturile dintre România și Republica Moldova au ocupat un loc aparte în discursul și activitatea lui Siegfried Mureșan. Europarlamentarul a subliniat constant că viitorul Republicii Moldova se află în Uniunea Europeană, iar integrarea sa reprezintă nu doar o aspirație firească, ci și o necesitate geopolitică în contextul conflictului din Ucraina.

În calitate de raportor pentru mai multe documente privind sprijinul financiar acordat Chișinăului, Mureșan a contribuit la aprobarea unor pachete de asistență menite să stabilizeze economia Republicii Moldova și să sprijine reformele democratice. „Moldova are nevoie de parteneri de încredere, iar Uniunea Europeană trebuie să fie prezentă acolo, alături de cetățeni”, a declarat în repetate rânduri europarlamentarul.

Un profil politic în ascensiune

Alegerea sa ca vicepreședinte al Grupului PPE reprezintă o recunoaștere a rolului pe care l-a jucat în ultimii ani. Funcția îi oferă acces la masa deciziilor strategice și îl plasează printre liderii europeni care influențează direcția principalului grup politic din Parlamentul European.

Pentru România, această poziție este importantă, deoarece aduce mai multă vizibilitate și influență în procesele de negociere de la Bruxelles. Totodată, îl transformă pe Mureșan într-un interlocutor direct pentru alte delegații naționale și pentru instituțiile europene.

Politician european cu rădăcini liberale

Deși activitatea sa se desfășoară preponderent la Bruxelles și Strasbourg, Siegfried Mureșan rămâne ancorat în politica românească prin Partidul Național Liberal. Calitatea de membru PNL i-a oferit platforma de pe care a candidat la europarlamentare și prin care își coordonează agenda politică în România.

Pentru liberali, Mureșan reprezintă o voce importantă la nivel european, capabilă să transmită mesajele formațiunii în forurile comunitare și să contribuie la consolidarea relației dintre PNL și Partidul Popular European.

Între Bruxelles și București

Chiar dacă mare parte din activitatea sa se desfășoară în capitala europeană, europarlamentarul român încearcă să mențină un dialog constant cu alegătorii din România. De-a lungul mandatelor, a participat la numeroase întâlniri cu cetățenii, autoritățile locale și mediul de afaceri, pentru a explica politicile europene și a aduce în dezbaterea de la Bruxelles preocupările societății românești.

După zece ani de la primul său mandat, Siegfried Mureșan a reușit să își construiască imaginea unui europarlamentar activ, disciplinat și influent. Prezența sa constantă în plen, numărul mare de rapoarte coordonate și implicarea în dosare-cheie demonstrează un angajament autentic față de misiunea de reprezentare.

În același timp, prioritățile sale, de la apărarea bugetului Uniunii până la sprijinirea Republicii Moldova, reflectă o înțelegere a contextului regional și o preocupare pentru stabilitatea și prosperitatea Europei de Est. Alegerea sa ca vicepreședinte al Grupului PPE confirmă ascensiunea sa în politica europeană și deschide noi oportunități pentru a face vocea României mai auzită la Bruxelles.