Adunarea Naţională a Franţei a adoptat joi, pentru prima dată în istorie, un text propus de grupul parlamentar de extremă dreaptă Rassemblement National (RN), condus de Marine Le Pen — un moment considerat simbolic pentru posibila normalizare a partidului în viaţa politică franceză, relatează POLITICO.

Într-o şedinţă tensionată, 185 de parlamentari au votat în favoarea unei rezoluţii fără caracter obligatoriu, care îndeamnă guvernul să abroge acordul semnat în 1968 între Franţa şi Algeria. Documentul reglementa regimul special de imigraţie al cetăţenilor algerieni în Franţa. Alte 184 de voturi, provenind în principal din zona stângii, s-au opus iniţiativei.

Rezoluţia RN a trecut cu o marjă extrem de strânsă, graţie sprijinului neaşteptat venit din partea unor parlamentari de dreapta şi de centru, dar şi absenţei inexplicabile a mai multor deputaţi din partidul preşedintelui Emmanuel Macron, Renaissance.

Deşi textul nu are efect juridic, votul reprezintă o victorie politică semnificativă pentru Rassemblement National, care a fost mult timp izolat în legislativ din cauza „cordonului sanitar” — o regulă nescrisă prin care partidele tradiţionale evitau colaborarea cu extrema dreaptă.

„Pentru prima dată, un text prezentat de Rassemblement National a fost adoptat”, a declarat Marine Le Pen, imediat după vot. Ea l-a îndemnat din nou pe premierul Sébastien Lecornu să abroge acordul franco-algerian.

Victoria a fost posibilă şi datorită sprijinului a 17 parlamentari din Horizons, partidul de centru-dreapta fondat de fostul premier Édouard Philippe. Ironia situaţiei este că, în trecut, chiar şi Gabriel Attal, liderul partidului prezidenţial Renaissance, a pledat pentru denunţarea acordului, pe fondul tensiunilor crescânde dintre Paris şi Alger. Attal nu a fost însă prezent la vot, iar doar 30 dintre cei 92 de deputaţi Renaissance au votat împotriva textului.

Grupurile de opoziţie de stânga au reacţionat dur, acuzând partidul prezidenţial că a deschis calea unei „victorii simbolice” pentru extrema dreaptă. „Prin neimplicare, au permis adoptarea unui text rasist, legitimând discursul Rassemblement National”, au transmis reprezentanţii stângii.

Adoptarea acestei rezoluţii marchează o schimbare importantă în dinamica politică franceză, fiind văzută de analişti ca un test al capacităţii RN de a-şi extinde influenţa şi de a se impune ca forţă politică legitimă înaintea alegerilor viitoare.

Rusia continuă să lovească sistematic infrastructura energetică a Ucrainei, într-o campanie menită să lase țara fără electricitate și căldură în timpul iernii, relatează publicația germană Bild.

Potrivit jurnaliștilor, între 55 și 60% din infrastructura de gaze a Ucrainei a fost deja avariată. În doar trei zile din luna octombrie, atacurile cu rachete au distrus o parte semnificativă a capacităților de producție termică, iar o instalație a companiei Naftogaz a fost lovită de șase ori.

Bild scrie că Moscova nu pare dispusă să oprească aceste atacuri, iar fiecare nouă lovitură complică pregătirile pentru sezonul rece. Surse guvernamentale ucrainene, citate sub protecția anonimatului, au avertizat că „iarna care urmează va fi cea mai grea de până acum”.

Apeluri din Germania pentru sprijin suplimentar

Ministrul german al economiei, Robert Reiche, a declarat că Berlinul va continua să finanțeze Fondul de sprijin pentru sectorul energetic ucrainean, majorând contribuția actuală de 390 de milioane de euro cu încă 60 de milioane.

În paralel, Johann Wadephul, ministrul de externe al Germaniei, a cerut statelor occidentale să intensifice ajutorul militar și financiar, avertizând că „Ucraina nu trebuie lăsată singură într-un moment atât de critic”.

„Kremlinul nu mai caută ocuparea teritoriilor, ci distrugerea lor”

Potrivit revistei The Economist, președintele rus Vladimir Putin pare să-și fi schimbat strategia. În loc să urmărească cuceriri teritoriale majore, Moscova ar încerca acum să distrugă infrastructura vitală a Ucrainei, transformând regiunile de est într-un „spațiu nelocuibil”, cu scopul de a provoca emigrație masivă și panică socială.

Analistul The Times, Roger Boyes, consideră că resursele financiare ale Ucrainei ar putea fi suficiente doar „până la sfârșitul primului trimestru al anului viitor”. El avertizează că, în pofida retoricii de solidaritate a Uniunii Europene, „nu există nici banii, nici voința politică de a susține războiul la nesfârșit”.

„Îmi este greu să o spun, dar Kievul s-ar putea să nu reziste până în primăvară. În ciuda cuvintelor mari, sprijinul occidental se diminuează vizibil”, a scris Boyes într-o analiză publicată pe 28 octombrie.

Fonduri insuficiente și sprijin incert din partea Uniunii Europene

Uniunea Europeană a discutat posibilitatea de a folosi 150 de miliarde de euro din activele ruse înghețate pentru a sprijini bugetul ucrainean. Deocamdată, doar dobânzile generate — aproximativ 3 miliarde de euro anual — sunt utilizate pentru ajutor militar.

Transferul integral al fondurilor ar necesita însă un acord juridic complex, iar Kremlinul ar contesta imediat o astfel de măsură. Belgia, care găzduiește cea mai mare parte a activelor prin compania Euroclear, s-a arătat reticentă, temându-se că ar putea fi trasă la răspundere pentru pierderi.

Boyes argumentează că lipsa unei decizii unitare „relevă slăbiciunile profunde ale răspunsului european la criza ucraineană”.

O iarnă dificilă și calculele Kremlinului

Potrivit estimărilor The Times, Rusia ar putea mobiliza până la 350.000 de noi soldați pe bază de contract în următoarele luni. Mulți dintre aceștia sunt deja în pregătire, iar Moscova ar putea lansa o nouă ofensivă în centrul Ucrainei în primăvara anului viitor, în funcție de situația economică de la Kiev.

„Pentru Rusia, calculele sunt simple: să transforme iarna într-un coșmar pentru civilii ucraineni, distrugând infrastructura energetică, rețelele feroviare și zonele rezidențiale — în speranța că populația se va întoarce împotriva guvernului Zelenski”, scrie Boyes.

El adaugă că Putin ar putea accepta o înțelegere parțială, în care să ascundă pierderile militare în schimbul păstrării unor teritorii ocupate.

Rezistența Kievului și avertismentul final

Președintele Volodimir Zelenski a reiterat pe 28 octombrie că Ucraina nu va renunța la teritoriile aflate sub controlul său actual și că orice discuție diplomatică va fi condiționată de linia frontului.

Între timp, oficialii ucraineni avertizează că Rusia își concentrează atacurile asupra malului stâng al Niprului, o zonă-cheie pentru alimentarea cu energie. Deputatul Serhii Nahorniak a declarat că întreruperile de curent vor fi temporare — „cel mult două zile” —, iar echipele energetice sunt pregătite cu planuri de intervenție rapide.

Într-o concluzie sumbră, Roger Boyes scrie că iarna ce vine „va fi un test al rezistenței nu doar pentru Ucraina, ci și pentru hotărârea Occidentului de a-și apăra propriile valori”.

„În Europa de Est,” notează jurnalistul, „nu există miracole de iarnă. Pregătiți-vă pentru o pace — dar una care nu va fi plăcută.”