Breaking
Ministrul Culturii a dat o directivă la care şi el protestează. Revolta artiştilor: Maia Morgenstern: „Vreau schimbarea legii”/Nicu Alifantis: „E de râsu-plânsu”
Actorii Teatrului Naţional Bucureşti ies marţi în stradă să protesteze faţă de noile măsuri impuse de Guvernul Bolojan, care vrea să normeze munca artiştilor exact ca pe aceea a unui muncitor dintr-o fabrică sau instituţie oarecare.
Artiştilor li se va alătura şi personalul tehnic, începând cu ora 14.30. manifestarea de protest va fi una paşnică faţă de noua directivă, care are Nr. 7/02.02.2026, transmisă de minister către instituţiile de cultură şi care implementează obligativitatea prestării unui program de 8 ore, normat şi raportat, în baza căruia aceştia âşi vor primi şi salariile.
Potrivit Ministerului Culturii, recomandarea ar fi venit din partea Curţii de Conturi a României şi reprezintă „un îndrumar pentru instituţii”, transmite instituţia, printr-un comunicat.
Responsabil de planificarea activităţilor artistice ale fiecărei instituţii de spectacole sau concerte este în sarcina managementului.
Instrucţiunile au caracter obligatoriu pentru instituţiile subordonate Ministerului Culturii şi caracter facultativ pentru celelalte instituţii de spectacole.
Setul de instrumente pe care Ministerul Culturii l-a transmis spre implementare, este constituit pe patru repere complementare, clare, uşor de utilizat şi de verificat:
Structurarea unitară a componentelor de activitate şi corelarea lor cu atribuţiile specifice şi evaluarea performanţelor, prin cadrul orientativ din Anexa nr. 1, utilizabil ca suport pentru actualizarea fişelor de post şi pentru repartizarea anuală a timpului de muncă;
Panificarea asumată – prin Programul săptămânal de lucru
Responsabilitatea individuală – prin Raportul individual de activitate
Evidenţa unitară şi verificabilă – prin Foaia colectivă de prezenţă standardizată
Pentru clarificări de aplicare şi sprijin metodologic în etapa de implementare, managerii instituţiilor pot solicita, direct sau prin Serviciul Resurse Umane, asistenţa membrilor grupului de lucru care au contribuit la elaborarea proiectului.Codul Muncii ne permite ca, dacă cineva nu face numărul de ore într-o săptămână, să-şi poată lua zile libere plătite în avans, şi să le recupereze luna următoare, când va avea repetiţii. Şi invers: cine face mai multe ore, poate ca luna următoare să-şi ia aceste libere, sau, dacă nu poate, deoarece are activităţi, şi le adaugă la concediu. Conform legii, nu există nici sancţiuni şi nici bonusuri. Se implementează timp de 30 zile la nivelul instituţiilor şi intră în vigoare (produce efecte) după ce fiecare salariat a semnat fişa de post modificată, iar în anul următor evaluarea se va face pe baza acestor 4 criterii, pentru fiecare în parte şi se va vedea cum funcţionează. În momentul în care nu funcţionează, se poate modifica”.
Maia Morgenstern cere: „Vreau schimbarea legii”
Nici artiştii nu au stat cu mâinile în sân. Fiecare a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care îşi declară dezacordul cu privire la aceste măsuri legislative. Unul dintre cei mai cunoscuţi artişti, care a fost şi director de teatru, este şi Maia Morgenstern care cere schimbarea legii după care funcţionează instituţiile de cultură:
„Aceste documente sunt făcute… nu, emise… nu…
Ah, știu cum se zice. Știu!
Aceste acte (căci acte sunt) sunt GENERATE de către niște oameni (mai mulți, de la diverse compartimente. De exemplu, resurse umane, contabilitate, etc).
Aceste acte (oficiale) urmează un anumit circuit intern.
Ele stau la baza plății (plătirii??) salariului. Chiar si sporului de condiții grele.
Asta dacă v-ați întrebat vreodată cum vă/ne intră salariul în cont.
Aceste documente trebuie semnate.
Altfel n-au nicio valoare (logic, nu?).
Ei, niște oameni, colegi, concetățeni si prieteni ( sau nu) certifică, semnează, își asumă faptul că lucrăm/muncim/prestăm 8 ore/zi. 40/săptămână. 1800 ore…
Și asta de zeci de ani.
De când e și anume legea. Care lege?! Legea teatrelor, o știm cu toții. Nu vreau să fac aici pe deșteapta, că nu sunt. Legea după care funcționează instituțiile de spectacole. Bugetarii.
De când e lumea și pământul, asta facem: că lucrăm 8 ore pe zi. Minimum.
Acum lăsam gluma la o parte. Dincolo de orice glumă: e cazul să se revizuiască/modifice/schimbe legea, legea teatrelor. Altfel… se cheamă că încălcăm legea. Mai pe scurt, se petrec falsuri în acte publice.
La modul cel mai serios:
Cer schimbarea legii
OUG 21 2007 ( parcă)”, a scris actriţa pe pagina de facebook.
Nicu Alifantis: „Ce m-am mai amuzat aflând că, mai nou, în teatru, trebuie să vii la serviciu 8 ore pe zi”
Cantautorul Nicu Alifantis a postat şi el un mesaj legat de acest aspect, însă a revenit, cu o zi în urmă, cu o nouă postare în care spune că a primit de la ministrul Culturii şi o explicaţie pe care, nu numai că o crede, dar o şi postează.
„Doamne, ce m-am mai amuzat aflând că, mai nou, în teatru, trebuie să vii la serviciu 8 ore pe zi. Mă rog, amuzat e un fel a spune. E de râsu’-plânsu’. Niciodată, dar niciodată, nici măcar o dată, în teatru nu s-a muncit normat, 8 ore. Nici măcar atunci când domnul Săraru m-a angajat în 1979 pe post de tâmplar la Teatrul Mic, neavând alt post liber la dispoziție, n-am fost obligat să mă duc la atelierul de tâmplărie 8 ore pe zi. Dar ce mă miră pe mine e că domnul András Demeter, actor și regizor, nu știe că în artă munca n-are normă? Oare nu știe cât se muncește pentru un rol sau cât timp trudești pentru ca un spectacol să iasă foarte bine? Hai, măi Demeter, mama ei a dracului de politică!
Unu’ Alifantis de la tâmplărie !”, este primul mesaj al lui Alifantis.
„Acum am primit acest mesaj de la domnul ministru al Culturii, András István Demeter, mesaj pe care mi se pare absolut corect să-l fac public după postarea mea din urmă cu două zile. Sper, măcar în viața asta, că atât Ministerul Culturii, Ministerul Muncii, cât și Curtea de Conturi să înțeleagă despre ce e vorba în propoziție și să rezolve această problemă cât de curând, nu de alta, dar să nu mai așteptăm încă 36 de ani. Așa că nu mi se pare deloc un fakenews, dar oricum, mulțumesc, pentru lămuriri, Demeter!”, spune cantautorul în cel de-al doilea mesaj postat recent.
Ministrul Culturii publică pe blogul său un mesaj din care aflăm că şi el protestează faţă de noile măsuri: „Aş vrea să fie respectată specificitatea muncii artistice! Să nu mai fie cântărită cu instrumente măsluite”
Ministrul Demeter András István publică pe blogul său o explicaţie denumită „Un fel de petiție: Protest sau pro-test?”
„Nu. Nu este un test. Nu e testarea introducerii pontajului în teatre (filarmonici, opere sau alte instituții muzicale), ca noutate absolută, în februarie 2026. Este despre realitatea din instituțiile publice de cultură
Această fardare-îmbălsămare este una din caracteristicile raportului juridic de muncă. Consecința este suprimarea caracterului vocațional al meseriilor noastre. Este renunțarea la toate orele din zi și din noapte în care ne pregătim pentru ”serviciul” de pe scenă, independent și indiferent de starea vremii, de evenimentele faste sau nefaste din viața privată, de provocările sau traumele pe care le traversează societatea, de culoarea zilei din calendar (obișnuită sau scrisă cu roșu de sărbătoare). Este transformarea noastră prin (și de către) sistemul guvernat de codul administrativ și de cel al muncii. Este acela de a fi, de decenii, lucrători înregimentați în regula de 8 ore muncă, 8 ore odihnă și 8 ore deconectare.
Pontarea cu 8 ore pe zi (de luni până vineri inclusiv) a devenit o practică atât de obișnuită, încât nici măcar cei care semnează pontajele procustiene nu își mai dau seama că, în fapt, pentru a asigura plata salariilor la termen, expun salariatul la riscul constatării caracterului necuvenit al respectivei plăți (și sanctiunii corelative: restituirea sumelor încasate). Nu, nu pentru că acele pontaje ar fi scrise în latina cultă sau în chineza veche. Pur și simplu din rutină. Zona de confort! Merge și așa! Și – ca fapt divers – și compensarea din fonduri publice a activității ecleziastice se face conform aceleiași reguli. Ca de altfel și plata salariului pentru munca de jurnalist. Nu de alta, dar cealaltă modalitate de ”pontare”, cea a prestării în regim de 12/24, nu este aplicabilă (din rațiuni pe care nu cred că trebuie să le dezvolt), nici în aceste domenii. Legislația muncii a instituit, la unison, pe întregul mapamond doar aceste abordări: 8+8+8 sau 12/24.
Protestez deci, căci la finalul mandatului de ministru mă întorc și eu la calapod. As vrea, prin urmare, să fie respectată specificitatea muncii artistice! Să nu mai fie cântărită cu instrumente măsluite (de voie sau de nevoie)!”, scrie ministrul Culturii.
Actorul Marius Manole a transmis, pentru Gândul, referitor la acest aspect: „Nu cunosc şi nu doresc să mă exprim în legătură cu acest subiect”, după ce ne-a trimis şi mesajul publicat de ministru pe blogul său.
Regizorul Lia Bugnar, care a lucrat mereu în mediul privat, a declarat, pentru Gândul, că „Legea există, de 30 de ani. Doar că n-a fost respectată şi acum se încearcă schimbarea legii prin sublinierea absurdităţii ei. Cred. Sper că asta e. E imposibil de respectat. Meseria noastră, a făcătorilor de teatru e foarte greu de contabilizat. Ai săptămâni când eşti sub normă şi ai săptămâni când ai triplu faţă de normă. Acest ministru vrea să lase în urma lui o îndreptare a unei tâmpenii.”
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Breaking
Donald Trump a folosit AI pentru a se costuma în Elvis în pragul comemorării a 49 de ani de la moartea regelui rock’n’roll
Donald Trump a postat mai multe imagini generate cu inteligența artificială pe The Truth Social, inclusiv cu el îmbrăcat în costumul cântărețului american de rock’n’roll. În alte imagini generate cu AI apare în postura de cuceritor al Venezuelei așa cum fusese ilustrat Theodore Roosevelt într-o caricatură, de comandant militar din timpul Războiului American de Independență, într-un tablou cu președinții George Washington și Abraham Lincoln. Președintele a postat și un afiș în care sugerează că ar putea candida la alegerile din 2028 sau că va anexa Groenlanda.
Postarea în care președintele american în costumul pe care l-a purtat Elvis Presley la concertul Aloha from Hawaii din 1973 a atras aproape 20.000 de aprecieri și 2.500 de comentarii, dar și critici. Trump s-a mai comparat cu Elvis și în trecut.
- „Este o insultă pentru toți cei care l-au iubit pe Elvis”.
- „Trump tot repetă că America a fost cândva de râsul lumii, dar acum că el este președinte, țara nu a fost niciodată mai respectată. Ca australian, pot confirma 100% că Donald Trump este de râsul lumii aici”.
- „Spre deosebire de Trump, Elvis a servit cu adevărat națiunea noastră cu onoare, distincție și rock and roll”
- „Nu doar că tânjește după lumina reflectoarelor, ci se crede chiar Elvis în perioada de glorie. Ego-ul lui a depășit orice limită”.
- „Singurul lucru pe care Trump și Elvis îl au în comun este înclinația lor către fete minore” (o referire la legăturile lui Trump cu Epstein și presupusele acte sexuale cu minore, precum și la faptul că Elvis Presley a cunoscut-o pe Priscilla Beaulieu când avea 14 ani)
În ultimele zile, liderul de la Casa Albă a publicat imagini în care s-a ilustrat cu șepci inscripționate cu mesajul „Trump 2028”, alimentând speculațiile privind intenția sa de a obține și cel de-al treilea mandat prezidențial, deși Constituția SUA nu-i permite unui președinte să aibă mai mult de două mandate.
Despre Elvis Presley
Elvis Presley s-a născut pe 8 ianuarie 1935, în Tupelo, Mississppi. A copilărit în Memphis, Tennessee, după ce familia lui a decis să se mute când el avea 13 ani. Cariera muzicală a lui Presley a început în 1954, când a cântat pentru Sun Records, avându-l ca producător pe Sam Phillips.
După doi ani, el a devenit numărul 1 în SUA și a vândut 10 milioane de albume. Considerat „regele rock’n’roll”, Elvis a avut simultan și o carieră în cinematografie după ce a jucat în filmul „Love Me Tender”, „Jailhouse Rock”, „Blue Hawaii” și „Viva Las Vegas”. Elvis a efectuat serviciul militar în Germania de Vest în 1958 și și-a relansat cariera muzicală în 1960.
A continuat să concerteze în Las Vegas, iar în 1973, a devenit primul artist solo care a cântat la primul concert muzical transmis la nivel global.
S-a căsătorit cu Priscilla Beaulieu în 1967. Un an mai târziu, Priscilla a născut-o pe Lisa Marie Presley. Faimosul cuplu a divorțat în 1973.
După ce a consumat droguri și a făcut abuz de mâncare nesănătoasă, sănătatea artistului s-a deteriorat. Elvis a decedat la 42 de ani, pe 16 august 1977, la reședința sa din Graceland. Lisa Marie Presley a devenit cântăreață ca tatăl ei și a fost căsătorită între 1968 și 1994 cu Michael Jackson, considerat regele muzicii pop. Lisa Presley a murit în 2023 din cauza unui infarct cauzat de complicațiile unei operații bariatrice, la 54 de ani.
Sursa Foto: The Truth Social/Hepta
Breaking
De ce vinde România energie ieftină Bulgariei
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, susține că România ajunge să vândă ziua energie Bulgariei și să o cumpere seara la prețuri de până la 7 ori mai mari din cauza capacităților insuficiente de stocare. Potrivit acestuia, Bulgaria a investit în baterii, în timp ce România a rămas în urmă.
Într-o postare pe rețelele sociale, Burduja spune că România vinde energie ziua, când producția e mare, și cumpără seara, atunci când producția din țară e mică și consumul mare.
„De ce Bulgaria face bani din energia României? Simplu și dureros: la prânz, când soarele arde, vindem energia vecinilor bulgari la preț mic, pentru că producția e mare și consumul mic. Seara cumpărăm energie de la bulgari de 7 ori mai scump, pentru că producția noastră e mică și consumul mare”, a transmis Sebastian Burduja.
De ce vinde România energie ieftină Bulgariei și pierde milioane de euro
Conform fostului ministru, numai în luna aprilie România a dat Bulgariei pentru energie 33 de milioane de euro și a încasat doar 5. Sebastian Burduja spune că una dintre principalele explicații este aceea că Bulgaria a investit masiv în baterii de stocare.
„De ce? Pentru că ei deja au baterii și noi avem (deocamdată) prea puține”.
Burduja susține că diferența dintre cele două țări vine și din modul în care au fost alocate fondurile europene prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență.
„Bulgarii au pus acum cinci ani 600 de milioane de euro în PNRR-ul lor pentru baterii. Cei care au scris PNRR-ul României au alocat doar 80 de milioane de euro pentru baterii, de peste 7 ori mai puțin. Bulgaria a investit în baterii, România a promis că închide cărbunele”, a adaugat Burduja.
Burduja: România avea doar 14 MWh stocare în 2023
Acesta mai spune că, în 2023, când a început mandatul la Ministerul Energiei, România avea doar 14 MWh stocare, și că a lăsat în șantiere sau finalizate mai multe proiecte în acest sens.
„Cu situația asta am plecat la drum în iunie 2023, când am început mandatul la Ministerul Energiei, și cu doar 14 MWh stocare, practic zero”, a afirmat acesta.
Fostul ministru susține că, în perioada în care s-a aflat la conducerea Ministerului Energiei, a fost salvată finanțarea din PNRR destinată bateriilor și au fost pregătite mai multe proiecte de stocare.
„Ministerul propunea în vara lui 2023 să arunce la coș singurii bani de baterii din PNRR-ul României. N-am permis asta, am negociat cu Comisia Europeană și am salvat apelul. Azi banii sunt în șantiere și în proiecte finalizate, cum e cea mai mare baterie din Banat, 200 MWh, la Iaz, Caraș-Severin”, a transmis Burduja.
„Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștiga noi”
În finalul postării, Sebastian Burduja susține că România poate recupera decalajul față de Bulgaria și critică faptul că anumite teme din sectorul energetic sunt abordate abia acum.
„Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștigă noi, chiar dacă astăzi suntem în urmă din cauza erorilor din trecut. Important e că începem să construim, după ani de «secetă» în sectorul energetic. Unii politiceni descoperă acum hidrocentralele blocate de decenii, stocarea, gazul din Marea Neagră, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă”, mai spune fostul ministru.
Breaking
Răspunsul lui Bolojan pentru Grindeanu, după ce după ce președintele PSD a cerut repornirea centralelor pe cărbune
Premierul demis Ilie Bolojan cataloghează drept „propunere de tip populist” iniţiativa anunţată luni de PSD privind menţinerea în funcţiune a capacităţilor de producţie a energiei electrice pe bază de cărbune. Bolojan a atras atenţia asupra faptului că, dacă România încalcă ceea ce şi-a asumat prin jalonul din PNRR privind decarbonizarea, riscă să piardă sume mari din banii europeni.
Bolojan, replică pentru Grindeanu
Premierul interimar Ilie Bolojan a precizat luni, întrebat de Gândul, că problema centralelor pe cărbune trebuie analizată atât din perspectivă politică, cât și prin prisma angajamentelor asumate de România prin PNRR. Sorin Grindeanu i-a cerut public premierului demis să meargă de urgență la Bruxelles pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune, în contextul discuțiilor despre securitatea energetică a României.
„Problema centralelor pe cărbune ţine, într-adevăr, de zona de energie şi aici sunt două aspecte: cele de natură politică şi cele care ţin de angajamentele României, de realităţi, de absorbţia de fonduri europene, de analize de rentabilitate şi de sustenabilitate. Or, aşa cum ştiţi, România a semnat un angajament prin PNRR prin care, în schimbul unor finanţări importante pe care România le-a primit atât sub formă de granturi, cât şi sub formă de împrumuturi, s-a angajat să reducă producţia pe cărbune înlocuind-o cu alte forme de producţie: producţie pe gaz, producţie pe fotovoltaic sau pe eolian. Din păcate, din 2021 şi până în 2025 când am avut termenele în care trebuia să facem aceste schimbări nu s-a făcut mare lucru şi nici la Craiova, nici în Valea Jiului şi nici în judeţul Gorj şi în întârziere, în două oraşe, Constanţa şi Arad nu s-au realizat lucrurile, la Arad şi la Constanţa cele două centrale care înlocuiesc grupurile pe cărbune sunt într-o stare avansată de lucrări şi din această toamnă vor funcţiona”, a declarat Bolojan.
Prim-ministrul Romaniei, Ilie Bolojan (in imagine), si prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, sustin declaratii de presa comune la Palatul Victoria din Bucuresti, joi, 30 iulie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Premierul demis a arătat că România va îndeplini parţial clauzele din jalonul privind decarbonizarea, precizând că, în calitate de şef al Guvernului, a obţinut maximum posibil în renegocierile cu Comisia Europenă privind acest jalon.
„Prin urmare, de când sunt premier, am renegociat jalonul de decarbonizare, am obţinut, din punctul meu de vedere, maximul posibil din ceea ce se putea obţine în condiţiile pe care România şi le-a asumat prin guvernele noastre în anii anteriori şi suntem în situaţia în care până la sfârşitul lunii august avem nişte clauze de îndeplinit pe care, dacă România le îndeplineşte, şi le vom îndeplini parţial, corecţiile vor fi mai mici, iar pentru ceea nu îndeplinim vom primi, probabil, nişte corecţii. Ceea ce vreau să spun este că sunt acţiuni pe care le poţi desfăşura în condiţii normale (…) şi decizii pe care le putem lua într-un stil populist privind încălcarea înţelegerilor pe care le-am făcut şi dacă luăm astfel de decizii, inclusiv în domeniul energetic, ceea ce se poate rostogoli în spaţiul public într-o perioadă de genul acesta, înseamnă nu doar că vom pierde nişte bani, ci corecţiile pe PNRR vor fi foarte mari pentru că se declanşează un angajament de ireversibilitate care însemană corecţii imediate de peste un miliard de euro şi posibilitatea de a bloca finanţările viitoare din ultimele tranşe pe care le avem de acesat din PNRR”, a mai spus el.
Bolojan a adăugat că, în primăvara acestui an, în mandatul ministrului PSD Bogdan Ivan, s-a decis ca CET Govora, din judeţul Vâlcea, să se închidă luna aceasta, Bolojan arătând că modificarea acestei decizii implică corecţii foarte mari.
El a mai spus că proiectul PSD este ceva care „sună foarte bine”, dar care aduce costuri enorme pentru România”.
Mai mult, Bolojan a spus că pentru ca grupurile de producţie a energiei electrice pe bază de cărbune să fie repornite este nevoie de mai multe condiţii, inclusiv de cărbune.
„Tot ce s-a putut porni în condiţiile în care există rezerve funcţionează în condiţii normale atât timp cât au capacitatea de a funcţiona ca urmare a resurselor de cărbune pe care le au la dispoziţie”, a mai spus el.
Grindeanu îi cere lui Bolojan să meargă de urgență la Bruxelles
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, anunţat luni că parlamentarii fomaţiunii vor depune un proiect de lege care să prevadă că autorităţile nu vor mai putea închide capacităţi de producţie în sectorul energetic decât dacă există noi capacităţi care să suplinească energia pe care cele închise o produceau. De asemenea, el îi cere public premierului demsi Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune.
Un deputat USR respinge declarațiile lui Grindeanu față de modificarea legii ANI, după consultările de la Cotroceni „Inventează un scenariu imposibil”
-
Actualitateacum o ziDe ce doi oameni cu venituri asemănătoare trăiesc inflații complet diferite?
-
Comunicateacum 13 oreProiectul “ACHIZIȚIONARE MICROBUZE NEPOLUANTE (ZERO EMISII GAZE DE EȘAPAMENT) PENTRUUTILIZAREA ÎN SCOP COMUNITAR PENTRU COMUNELE DUMBRĂVENI ȘI SIMINICEA”, cod proiect C10‐I1.1‐182
-
Sanatateacum 24 de oreTestarea moleculară în ITS. Un rezultat obținut mai devreme poate susține o conduită medicală mai rapidă
-
Comunicateacum 13 oreU.A.T. Comuna Dumbrăveni, în calitate de beneficiar, anunță finalizarea implementăriiproiectului cu titlul “DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT LOCAL PRINIMPLIMENTAREA UNUI ~SISTEM DE MONITORIZARE ȘI SIGURANȚĂ ASPAȚIULUI PUBLIC~ LA NIVELUL COMUNEI DUMBRAVENI, JUDETULSUCEAVA”, contract de finanțare nr. 145443 / 21.12.2022 – cod proiect C10‐I1.2‐1023
-
Comunicateacum 16 oreAurul galben își recâștigă locul în inelul de logodnă — trei creații Blanco’s Diamonds de la Sabrini
-
Sanatateacum 13 oreTratament chirurgical pentru coxartroză: soluții moderne pentru durere de șold și alte afecțiuni ortopedice
-
Uncategorizedacum 10 oreÎnvățătoarea îi spunea „retras”. După șase luni a cerut el să cânte la serbare
-
Socialacum 8 oreBumbu vs. Bumbu XO: ce alegi pentru degustare sau cocktailuri?





