Breaking
Un preot s-a baricadat în Biserică cu tot cu familia, un primar a fost arestat și un arhiepiscop s-a pus în genunchi în fața polițiștilor. Imagini incredibile din Moldova, unde Patriarhia Moscovei și Patriarhia României se luptă pentru o parohie
De câteva săptămâni, Republica Moldova este în mijlocul unui conflict religios, care a izbucnit într-un sat din raionul Călărași. Șase persoane, printre care și primarul, au fost încătușate la începutul lunii februarie după ce au încercat să intre cu forța în biserică. În acel moment, un preot s-a baricadat împreună cu soția și cei 3 copii în lăcașul de cult, în timp ce ușa era păzită de forțe de ordine. Gândul prezintă istoria unei dispute directe dintre Patriarhia Moscovei și Patriarhia Română, pe teritoriul Republicii Moldova.
- În Republica Moldova funcționează, oficial, două Mitropolii, una aflată în subordinea Patriarhiei Ruse și una aflată în subordinea Patriarhiei Române.
- Bisericile din țara vecină aparțin, majoritar, Patriarhiei Moscovei. Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române, a fost recunoscută oficial de către autoritățile de la Chișinău abia în 2002, după o decizie a CEDO.
Disputa privind dreptul de folosință asupra Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Dereneu durează de mai mulți ani și implică Mitropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei. În 2017, parohul Florinel Marin și o parte dintre enoriași au trecut la Mitropolia Basarabiei. Decizia a fost contestată de alți enoriați care au refuzat să treacă sub autoritatea Patriarhiei Române și au pus lacăt pe ușa Bisericii. Ba mai mult, din partea Mitropoliei Moldovei, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Ruse, a fost trimis să slujească preotul Alexandru Popa, iar „litigiul” a fost strămutat în tribunal.
În iunie 2025, Curtea Supremă de Justiție a stabilit că Mitropolia Moldovei nu are drept legal asupra bisericii.
Preotul din Dereneu s-a baricadat în biserică împreună cu soția și cei trei copii
Conflictul a escaladat la sfârșitul lunii ianuarie 2026, când poliția a intervenit pentru a calma îmbrâncelile dintre localnici și autorități.
În pofida hotărârii judecătorești, preotul Alexandru Popa (n.r. Mitropolia Moldovei, sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei) s-a baricadat în interiorul bisericii împreună cu soția și cei trei copii minori, care au rămas acolo mai bine de două săptămâni. În tot acest timp, enoriașii i-au furnizat alimente printr-un geam al edificiului.
Foto: Facebook / Episcopia de Ungheni și Nisporeni
Aceiași enoriași au protestat în fața bisericii, solicitând acces în interior pentru a participa la slujbele oficiate de preotul lor, contestând trecerea parohiei la Mitropolia Basarabiei (n.r. Patriarhia României). Inclusiv un arhiepiscop al Mitropoliei Moldovei (n.r. Patriarhia Moscovei) s-a pus în genunchi în fața polițiștilor.
„Doamne, luminează mintea polițiștilor!”
Foto: Facebook / Episcopia de Ungheni și Nisporeni
Foto: Facebook / Episcopia de Ungheni și Nisporeni
Video: TikTok / corneliu.popovici05
Ulterior, un grup de persoane mobilizate de Mitropolia Moldovei (n.r. Patriarhia Moscovei) a rupt cordonul Poliției și a pătruns în biserică. În urma incidentelor, primarul localității, Vasile Revenco, avocatul preotului și alte patru persoane au fost reținute pentru 72 de ore. Poliția a calificat acțiunile drept o „provocare orchestrată” și a precizat că blocarea accesului este realizată din interior pentru a împiedica executarea deciziei instanței. Primarul satului, care a fost reținut după violențele de la biserica din localitate, a fost plasat sub control judiciar.
Video: TikTok / adriana_sim
În prezent, în Denereu sunt oficiate două slujbe paralele. Preotul comunității subordonate Patriarhiei Române celebrează liturghia într-o construcţie auxiliară din curtea bisericii, unde s-a mutat încă în 2018, când a început conflictul dintre cele două comunități ortodoxe din sat.
Avocatul Mitropoliei Basarabiei explică implicațiile juridice ale conflictului religios
Avocatul Iulian Rusanovschi, colaborator juridic al Mitropoliei Basarabiei (n.r. Patriarhia Română), a explicat pentru Gândul care sunt premisele juridice care au stat la baza conflictului din Dereneu.
„În Republica Moldova, toate bisericile care au fost construite înainte de 1991, adică în perioada interbelică sau în perioada ocupației sovietice, au statut de monumente istorice și sunt proprietate de stat. Respectiv, în temeuiul Hotărârii de Guvern nr. 740/2002, aceste biserici se transmit în folosință gratuită comunităților religioase care le-au folosit pe parcursul timpului. Comunitatea religioasă condusă de părintele Florin Marin, deși a făcut parte anterior din Mitropolia așa-numită a întregii Moldove, a aderat la Mitropolia Basarabiei și, concomitent cu aderarea la Mitropolia Baserabiei, a semnat actul de dare în folosință gratuită cu Ministerul Culturii.
În pofida acestui fapt, în 2018, cei de la Mitropolia Moldovei au pătruns prin infracție în biserică, l-au scos pe părintele Florin Marin împreună cu comunitatea din biserica respectivă și nu i-au mai permis să o folosească, chiar dacă părintele a semnat cu Ministerul contractul de folosință gratuită a bisericii, fiind unica comunitate cu dreptul de a semna un astfel de contract. Mitropolia Moldovei nu i-a permis să folosească această biserică și a încercat diferite litigii în judecată prin care să anuleze contractul de dare în folosință gratuită, prin care să radieze din cadastru înscrierile referitoare la dreptul de folosință. Însă toate aceste dosare Mitropolia Moldovei le-a pierdut în instanța de judecată. Acum, după ce a pierdut ultimul dosar de judecată în decembrie 2025, s-a decis să se intre înapoi în biserică pentru a o folosi în continuare, întrucât avem dreptul de posesie, avem dreptul de folosință, dar acesta nu este realizat în mod efectiv”, a declarat avocatul.
„Statul a asistat neputincios”
„Acest drept a rămas unul iluzoriu, fiindcă instituțiile statului au ales să asiste neputincioase la provocările care au venit din partea acestei structuri necanonice, care face parte din cadrul Patriarhiei Ruse, și să devină neputincioase chiar în fața încercărilor care au reușit – spargerea bisericii și de baricadare a unor preoți în incinta bisericii de la Dereneu.
Mai mult, Iulian Rusanovschi trage un semnal de alarmă și afirmă că situația de la Denereu ar putea fi un precedent periculos și pentru alte biserici din Republica Moldova. El avertizează că o situație similară are loc în prezent în satul Camencea.
„Sesizez o asistare neputincioasă la lupta Mitropoliei Basarabiei pentru a-și folosi bisericile ridicate de propriile comunități și o încurajare tacită a acțiunilor metropoliei Moldovei de a preveni procesul de aderare a bisericilor în componența Mitropoliei Basarabiei prin aceste evacuări abuzive și cu tente de intimidare a preoților pentru a nu mai îndrăzni să părăsească Patriarhia Rusă și să revină în componența Patriarhiei Române. După exemplul: «bate păstorul și va risipit turma» sau «bate o persoană și se vor teme zeci»”, a concluzionat acesta.
Ce spune Mitropolia Basarabiei
Mitropolia Basarabiei a condamnat „escaladarea extrem de gravă, violentă și flagrant ilegală” a acțiunilor de la Dereneu și a cerut intervenția urgentă a instituțiilor statului. Reprezentanții Mitropoliei mai spun că tolerarea unor astfel de acțiuni ar crea un precedent periculos pentru statul de drept și ar încuraja escaladarea conflictelor religioase.
Acuzații de fals în colectarea semnăturilor pentru trecerea bisericii la Mitropolia Basarabiei
Pe de altă parte, Mitropolia Moldovei (n.r. Patriarhia Moscovei) a depus o cerere prealabilă la Poliție și la Ministerul Justiției, acuzându-l pe preotul Florinel Marin că ar fi falsificat semnăturile mai multor membri ai comunității în 2017, atunci când a reînregistrat parohia ca aparținând Mitropoliei Basarabiei.
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Dereneu, raionul Călărași a fost construită în 1827 și este monument istoric protejat de stat, aflat în proprietatea Ministerului Culturii.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Breaking
Oficialii SUA avertizează că Netanyahu ar putea încălca pacea
Premierul israelian Benjamin Netanyahu se înfruntă cu presiuni din cauza operațiunilor militare desfășurate în sudul Libanului.
Agențiile de servicii informaționale ale SUA au avertizat administrația Trump că premierul israelian ar putea compromite eforturile președintelui american în încheierea unui acord de pace îndelungat cu Iran.
Tensiunile dintre Trump și Netanyahu sunt în creștere
Potrivit The Washington Post , tensiunile dintre guvernul Netanyahu și administrația Trump sunt în creștere. Trump l-a atenționat în mod explicit pe premier privind lansarea de bombardamente asupra Hezbollah, din care rezultă victime civile colaterale.
Vineri, la două zile după ce Trump a semnat la Versailles Memorandumul Înțelegerii, Israel a bombardat sudul Libanului, ca răspuns la atacul cu drone din partea Hezbollah care a dus la uciderea a patru militari israelieni.
Rapoartele serviciilor americane indică că Netanyahu nu va retrage trupele israeliene din Liban pentru că dorește să participe la alegerile parlamentare în toamnă. Serviciile secrete dezvăluie și că guvernul israelian este nemulțumit din cauza termenilor lui Trump în Memorandumul Înțelegerii cu Iran. Obiectivul Israelului este să mențină presiune maximă asupra regimului islamic de la Teheran.
Discuțiile diplomatice din Elveția, amânate din cauza reluării ostilităților dintre Israel și Hezbollah
Ca urmare a reluării ostilităților, oficialii americani și iranieni au amânat discuțiile care trebuiau să înceapă vineri, în Elveția. Vicepreședintele american, JD Vance, care urma să condusă delegația SUA, și-a amânat și el deplasarea.
The Washington Post scrie că dacă Netanyahu își continuă campania militară din Liban, nu doar că va amenința acordul de pace dintre SUA și Iran. Riscă chiar să rupă relațiile cu SUA.
Trump a precizat la o conferință de presă susținută la summitul G7 din Franța că Netanyahu are „o mică dispută în Liban”. Președintele a spus că Israelul are dreptul de a se apăra în fața Hezbollah. Însă, Israelul are percepția că are limitaăt capacitatea de a riposta. Încetarea ostilităților și retragerea trupelor din Liban ar fi văzută de Israel ca o „înfrângere” pentru Netanyahu, susține un oficial sub anonimat.
„Activitatea militară israeliană în Liban are unicul scop de a apăra cetățenii israelieni de atacurile continue ale Hezbollah”, a declarat un înalt oficial al guvernului israelian.
Sursa Foto: Profimedia/Hepta
Breaking
Ciprian Ciucu a contestat decizia controlului judiciar. Când va afla edilul ce au decis magistrații
Primarul General al Capitalei, Ciprian Ciucu, a depus o contestație împotriva măsurii controlului judiciar, în dosarul în care procurorii DNA îl cercetează pentru presupuse fapte de corupție. Magistrații urmează să analizeze solicitarea și să decidă dacă mențin măsura preventivă.
Documentul a fost depus vineri și va fi judecat de Tribunalul București, o decizie în acest sens urmând a fi luată la jumătatea săptămânii viitoare, potrivit Digi24.
Primarul trebuie să respecte restricțiile până la o decizie a instanței
Până când se vor pronunța magistrații în privința cererii Primarului General, acesta trebuie să respecte toate obligațiile impuse prin controlul judiciar. Printre acestea se numără prezentarea periodică la secția de poliție desemnată pentru supravegherea măsurii și respectarea programului stabilit de autorități.
În privința exercitării mandatului, Ciprian Ciucu nu are niciun fel de restricție din partea anchetatorilor. Ancheta DNA va continua în următoarea perioadă și nu este exclus ca Primarul General sau alți suspecți din acest dosar să mai fie audiați.
Ciprian Ciucu a fost audiat, ieri, mai multe ore la sediul DNA, în final fiind acuzat oficial de luare de mită. Concret, procurorii se referă la faptul că edilul Capitalei ar fi beneficiat de achitarea serviciilor de consultanță și publicitate electorală în campania pentru Primăria Generală de la finalul anul trecut. În noiembrie 2025, două persoane implicate într-un proiect imobiliar din București i-ar fi oferit lui Ciucu foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, desfășurate în perioada noiembrie-decembrie 2025. Anchetatorii susțin că aceste servicii ar fi fost acordate în legătură cu atribuțiile exercitate de Ciucu în perioada în care conducea Primăria Sectorului 6 și cu proceduri administrative privind proiectul imobiliar respectiv.
Ciprian Ciucu a respins acuzațiile
Primarul General al Capitalei susține că nu a primit niciun ban sau alte foloase. Într-o postare pe o rețea de socializare, după audierile de la DNA, el a declarat că numele său ar fi fost folosit de alte persoane.
„Eu nu am luat niciun leu și nu am condiționat emiterea acelor documentații de urbanism de primirea unor foloase. Se pare că niște persoane s-au folosit de numele meu și s-ar fi cerut niște sume în numele meu în campania electorală de anul trecut. Ei spun, într-un denunț, că eu aș fi știut. Mai mult voi afla după ce voi avea, împreună cu avocații, acces la dosar. Îmi voi proba nevinovăția și voi colabora cu toată buna credință pe care o am cu reprezentanții sistemului de justiție”, a transmis edilul.
De asemenea, Ciprian Ciucu a mai spus după ieșirea de la audieri că e conștient că de acum va avea o problemă până când se va termina procesul.
,,Sunt încrezător că acest proces va scoate adevărul la iveală. Sunt nevinovat. De acum înainte o să am o tinichea de coadă un an, doi, trei, cât va dura acest proces”, a mai spus edilul, la ieșirea de la audieri.
Breaking
Sfârșitul incertitudinii sau doar amânarea unui nou conflict? Ce implicații are acordul semnat de SUA și Iran pentru Israel, Rusia și China
Statele din Golf au așteptat cu nerăbdare sfârșitul incertitudinii provocate de războiul împotriva Iranului. Au așteptat redeschiderea Strâmtorii Ormuz, pentru un trafic maritim mai normal. Aceste țări au fost lovite de rachete și drone iraniene. Exporturile lor de petrol și gaze au fost perturbate din cauza dublei blocade a strâmtorii. Au au avut victime – în unele cazuri, decese – din cauza războiului.
„Pare puțin probabil ca statele din Golf să revină imediat la normal”, susține Nicholas Hopton, fost ambasador britanic în Libia (2019–2021), Iran (2015–2018), Qatar (2013–2015) și Yemen (2012–2013).
„Încrederea în fiabilitatea Washingtonului ca aliat a scăzut. Statele din Golf rămân dependente de proiecția de securitate strictă a SUA din bazele aflate în țările lor pentru a-și garanta apărarea.
- Statele din Golf au fost afectate direct de răspunsul fără precedent al Iranului la atacurile Statelor Unite și Israelului.
- Nu vor fi dispuse să formeze, în curând, alianțe strânse cu Teheranul.
Probabil vor încerca să intensifice implicarea diplomatică, în speranța reducerii amenințării unui nou conflict”, mai scrie Nicholas Hopton într-o analiză publicată de Atlantic Council.
Donald Trump | Foto – Mediafax
Entuziasmul lui Trump nu a fost împărtășit de Netanyahu
Israelul a pierdut războiul dintre SUA și Iran. Aceasta este opinia predominantă în rândul israelienilor, dintre care doar 18% își exprimă sprijinul pentru acordul încheiat de Trump cu iranienii.
„Pe 1 martie, Trump a estimat că atacul american va continua doar „patru până la cinci săptămâni”. Entuziasmul lui Trump nu a fost niciodată împărtășit de premierul israelian Benjamin Netanyahu.
Acesta respinge conceptul de înțelegere cu conducătorii islamiști iranieni.
Ierusalimul are multiple preocupări. În ceea ce privește programul nuclear al Iranului – declanșatorul aparent al Operațiunii Epic Fury – memorandumul de înțelegere se limitează la promisiuni retorice, amânând mecanismele concrete de blocare a Iranului.
Nu mai puțin îngrijorătoare pentru Israel este starea relațiilor sale cu principalul său aliat. Trump a refuzat să împărtășească un text preliminar al memorandumului de înțelegere cu Netanyahu”, notează și Shalom Lipner, cercetător senior nerezident la Inițiativa Scowcroft pentru Securitatea în Orientul Mijlociu a Atlantic Council.
Benjamin Netanyahu, premierul Israelului / Foto – Mediafax
Israelul, un factor destabilizator în Siria?
Siria va fi prea concentrată pe reconstrucția statului și a economiei sale pentru a se implica în conflictul Israelului cu Hezbollah în Liban.
„Dacă Israelul decide să își limiteze și să își consolideze pozițiile militare în Liban și Siria, ar putea exista o deschidere pentru un acord de securitate între Siria și Israel.
Fără un astfel de acord și fără ca Siria să se supună termenilor memorandumului de înțelegere SUA-Iran, există pericolul ca Israelul să continue să fie un factor destabilizator în Siria.
Per total, Siria are de câștigat de pe urma revenirii la o pace fragilă în regiune. Însă, în absența unui acord de securitate cu Israelul, Siria va fi expusă riscului ca Israelul să nu fie parte la memorandumul de înțelegere SUA-Iran.
Astfel, Israelul ar putea continua să desfășoare operațiuni militare pe teritoriul sirian pentru a-și consolida securitatea națională”, avertizează Jon Wilks, expert al Atlantic Council.
Netanyahu, nemulțumit de acordul dintre SUA și Israel / Foto – Mediafax
Ce înseamnă acordul dintre SUA și Iran pentru Rusia lui Putin
Acordul dintre SUA și Iran are implicații atât pozitive, cât și negative pentru Rusia.
Capacitatea Iranului de a bloca fluxul de petrol prin Strâmtoarea Hormuz a ajutat Moscova în două moduri.
- Prin creșterea prețurilor la care Rusia își putea vinde propriul petrol.
- Prin relaxarea de către administrația Trump a sancțiunilor împotriva vânzărilor de petrol rusesc, pentru a preveni creșterea și mai mare a prețurilor petrolului.
După ce a fost anunțat acordul dintre SUA și Iran, prețurile petrolului au scăzut, iar veniturile Rusiei s-au redus.
Vladimir Putin | Foto – Mediafax
„Moscova poate spera că nu va crește cooperarea statelor din Golf cu Ucraina”
„Unii au susținut că războiul din Golf a ajutat Rusia prin distragerea atenției guvernelor occidentale de la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Acordul dintre SUA și Iran, dacă se va menține, ar pune capăt acestui lucru.
- Atacurile cu drone ale Iranului asupra vecinilor săi au dus la apeluri ale mai multor state arabe către Ucraina, pentru sprijin în apărare aeriană.
- Disponibilitatea Ucrainei de a oferi acest sprijin a oferit acestor state un interes mai mare în supraviețuirea Ucrainei decât înainte. Acest lucru nu este în interesul Rusiei.
Dacă acordul SUA-Iran va duce la încetarea atacurilor iraniene împotriva vecinilor săi, atunci Moscova poate spera că nu va crește cooperarea statelor din Golf cu Ucraina.
Acest lucru ar atenua, de asemenea, tensiunile apărute între Rusia și diverse state arabe din cauza ajutorului oferit Iranului”, notează și Mark N. Katz, doctor în filozofie și cercetător la Atlantic Council.
Atlantic Council: „Moscova poate spera că nu va crește cooperarea statelor din Golf cu Ucraina” / Foto – Mediafax
„Conflictul din Iran a demonstrat limitele puterii militare americane”
Din punct de vedere diplomatic și militar, în ochii Beijingului, conflictul din Iran a demonstrat limitele puterii militare americane.
China este mai izolată de criza din Iran decât majoritatea națiunilor. Petrolul și gazele reprezintă aproximativ trei sferturi din consumul total de energie în Statele Unite, comparativ cu mai puțin de o treime în China.
„În schimb, cărbunele rămâne principala sursă de energie a Chinei. Reprezezintă puțin peste jumătate din consum. Energiile regenerabile contribuie cu aproximativ o cincime până la un sfert.
- Beijingul are, de asemenea, rezerve masive de petrol, pe care le poate elibera dacă țara se confruntă cu o criză serioasă de aprovizionare.
- Beijingul preferă o Strâmtoare Ormuz deschisă în locul uneia închise.
- Dar China nu a atins încă puncte slabe economice reale din cauza acestei crize.
Principala sa preocupare este stabilitatea economică globală în sens mai larg. Aproape toți ceilalți sunt mai dependenți de fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz”, scrie și Melanie Hart, directoarea principală a Centrului Global pentru China al Atlantic Council.
Xi Jinping, președintele Chinei | Foto – Mediafax
Care a fost principalul obiectiv al Chinei
Principalul obiectiv al Beijingului a fost stabilizarea pieței globale a petrolului.
- A realizat acest lucru prin reducerea propriilor
- A lăsat o mai mare ofertă disponibilă la nivel global.
- A menținut prețurile mai mici decât ar fi fost în alte condiții.
„Miercuri, ministrul iranian de externe, Seyed Abbas Araghchi, l-a informat pe ministrul chinez de externe, Wang Yi, despre noul acord.
- Până acum, situația pare a fi o victorie pentru Beijing.
- Din punct de vedere economic, dacă Strâmtoarea Ormuz este deschisă, acest lucru va facilita importul de petrol și gaze la prețuri mai mici pentru China (și pentru țările care cumpără ceea ce produce China).
Faptul că acordul lasă Iranului posibilitatea de a percepe taxe de tranzit navelor comerciale după șaizeci de zile sugerează că tot comerțul cu energie s-ar putea confrunta în curând cu un sistem de prețuri.
China se așteaptă, cu siguranță, să primească tarife favorabile în comparație cu Statele Unite”, mai scrie Melanie Hart.
-
Actualitateacum 3 zile
19 ore la coadă pentru 20 de litri de benzină. Planul Ucrainei de a izola logistic Crimeea începe să dea roade
-
Actualitateacum 2 zile
Cum și-au recăpătat culoarea satele din Banat. Radu Trifan: „Nimeni nu vrea să-și crească copiii într-un sat decăzut”
-
Actualitateacum 3 zile
Incident în Canalul Mânecii: o fregată rusă ar fi tras focuri de avertisment spre un iaht britanic
-
Actualitateacum 2 zile
Un mort şi doi răniţi, după ce două TIR-uri s-au ciocnit frontal între Caransebeş şi Lugoj. Trafic blocat pe ambele sensuri
-
Breakingacum 3 zileCele 3 alimente la care trebuie să renunțăm după 40 de ani. Mihaela Bilic explică motivul pentru care nu ar trebui să le mai mâncăm
-
Breakingacum 20 de oreTrump a declarat că îl susține pe Netanyahu la alegerile din octombrie: „Dar vreau să văd cine altcineva mai candidează”
-
Breakingacum 3 zileExistă putiniști buni și putiniști răi. Dan Dungaciu: „Cordonul sanitar s-a strâmtorat doar în jurul AUR-ului”
-
Breakingacum 15 orePolițist din trupele speciale, bătut la băutură de unul dintre cei mai bogați interlopi din București





