Strămoașele noastre preferau aventuri cu bărbați puternici și musculoși. Mai precis cu masculi din specia Omului de Neanderthal. Specialiștii spun că era vorba mai ales despre aventuri ocazionale, dar care au creat o diversitate extraordinară de care ne bucurăm și astăzi.

Studiile antropologice, genetice, dar și arheologice au demonstrat de câteva decenii că omul modern a împărțit lumea cu alte specii de humanoizi. Mai ales cu Omul de Neanderthal, în zona Eurasiei. Conform specialiștilor, specia noastră a fost contemporană cu Omul de Neanderthal timp de aproape 20.000 de ani. Nu se știe cu exactitate care a fost relația, la nivel general, între cele două populații. Faptul că s-au întâlnit este evident, dovedit de numeroase descoperiri arheologice.

Mai mult decât atât, specialiștii au descoperit că nu doar s-au văzut și au mers mai departe. Au făcut și sex. Există numeroase dovezi privind împerecherea dintre cele două specii umane. Ba chiar, în genomul multor euroasiatici, de astăzi, se găsesc gene neanderthaliene, care ne influențează viața. Se spune că inclusiv o anumită nuanță de păr roșcat ar fi o moștenire neanderthaliană. Studiile și mai recente, au mai adăugat o picanterie științifică legată de relațiile omului modern cu ruda sa mai robustă și adaptată Erei Glaciare.

Mai precis, s-a ajuns la concluzia că strămoașele omului de astăzi, preferau bărbații puternici, musculoși și capabili să doboare vânat de mari dimensiuni. Evident, este vorba despre Omul de Neanderthal. Femeile preistorice ar fi avut o preferință pentru bărbații neanderthalieni.

Reciproca nu era însă valabilă. Adică  bărbații homo sapiens nu le plăceau în mod deosebit pe femeile neanderthaliene. Cel puțin asta arată structurile genetice. Având în vedere că nu există dovezi suficiente privind traiul în comun, a comunităților de homo sapiens și om de Neanderthal, este foarte probabil ca încrucișările să fi avut loc sub forma unei „aventuri de-o noapte”, între cele două specii. Pot fi și cazuri de abuz sexual, speculează unii cercetători. În orice caz, semnătura genetică arată clar: femeile din specia Homo Sapiens făceau sex cu bărbații din specia Omului de Neanderthal.

Relații pasionale și strict carnale în lumea preistorică

Omul de Neanderthal a apărut cu mult timp înainte ca homo sapiens să apară pe scena istoriei. Mai precis cu 100.000 de ani mai devreme. Primele fosile de Om de Neanderthal au fost descoperite în Spania și Germania și aveau o vechime de 400.000 de ani. Această specie de hominid nu s-a născut în Africa, ci a evoluat probabil din Homo Heidelbergensis, o altă specie umană, care a ajuns din Africa pe continentul European acum 600.000 de ani în urmă. Tocmai de aceea, Omul de Neanderthal era perfect adaptat Erei Glaciare și a vânătorii de megafaună, adică mamuți, rinoceri lânoși, megaloceros (cerbi uriași) și alte creaturi de genul acesta. Era maestru al vânătorii în lumea zăpezilor, artizan extraordinar, realizând din piatră, unelte și arme extrem de bine lucrate.

Se pare că aveau forme de rit funerar, de exprimare artistică și totodată aveau puternice legături sociale în cadrul clanurilor. Trăiau în peșteri și se îmbrăcau cu blănurile animalelor ucise.

Homo Sapiens, s-a născut acum 300.000 de ani, în Africa. Ulterior a migrat către Asia și Europa. Acum 100.000 de ani în urmă, ar fi ajuns pe teritoriul Eurasiatic. Aici i-au întâlnit pe oamenii de Neanderthal. Homo sapiens din acea perioadă nu semăna cu nativii europeni de astăzi. Mai precis, avea pielea închisă la culoare, părul negru și ochii așișderea. Erau mai înalți decât oamenii de Neanderthal, dar mult mai gracili. Erau mai degrabă adaptați pentru acțiuni rapide, în viteză, care necesitau agilitate și precizie, decât acțiunilor în forță, acolo unde neanderthalienii excelau. Homo sapiens erau deasemenea foarte pricepuți în prelucrarea pietrei și realizau arme revoluționare pentru acele vremuri precum bumerangul, lansatorul de sulițe sau praștia. În plus, avea o viață culturală, religioasă și spirituală complexă. Omul modern nu pare să fi locuit vreodată alături de Omul de Neanderthal. Dar cu siguranță au avut contacte.

Nu se știe dacă s-au luptat sau au concurat pentru vânat. În general, Omul de Neanderthal prefera mega-faună, precum mamutul, în timp ce homo sapiens, preferând arcul, praștia sau sulița pentru aruncat, avea ca vânat preferat, cerbul, iepurele, căprioara sau alte animale care puteau fi răpuse de la distanță. Dacă nu știm că s-au războit, cu siguranță știm, însă, că au făcut sex. Ocazional. Expertul antropolog Erik Trinhaus crede că homo sapiens s-a împerecheat cu neanderthalienii, la o anumită scară.

Cercetătorii de la Neanderthal Genome Project au descoperit că 2.5% din genomul uman este format din ADN neanderthalian. Acest lucru este valabil însă doar pentru zona Euroasiatică, pentru că doar acolo, cele două specii au interacționat. „Putem spune că au fost transmise gene de la omul de neanderthal la omul modern”, a precizat, pentru National Geographic, Ed Green, coordonatorul studiului de la Universitatea Californiei din Santa Cruz.

În plus, pe resturile osteologice fosile s-au descoperit trăsături combinate, dar au fost extrase și dovezi genetice. „Acest 4% atestat de studii este un minim. Este posibil ca la unii să fie 10% dintre gene preluate de la omul de Neanderthal sau chiar 20%. Nu avem încă idee”, spune Trinkhaus pentru National Geographic. Încrucișările dintre Omul de Neanderthal și Homo Sapiens ar fi avut loc începând cu 50.000-60.000 de ani în urmă, în Orientul Apropiat.

Ion de la Anina, dovada că neanderthalienii făceau sex cu strămoșii noștri

Odată cu migrația omului modern către vestul Europei, practica încrucișărilor între cele două specii a continuat. Primele dovezi arheologice, de indivizi cu trăsături mixte, neanderthaliene și homo sapiens au fost descoperite în zona Siberiei, la Ust-Ishim. Totodată, în 2010, echipa condusă de Svante Pääbo a publicat pentru prima dată secvențierea genomului neanderthalian, demonstrând că toate persoanele din afara Africii au minim 1-2% ADN neanderthalian. Asta arată încrucișări la o anumită scară. Nici nu erau fenomene sporadice, dar nici o regulă. Probabil erau întâlniri care se terminau cu activități carnal-pasionale și atât.

Nu există dovezi că cele două specii ar fi locuit împreună sau că ar fi fost capabilă să se înțeleagă la nivel de limbaj. Doar sex și atât. O bună dovadă o reprezintă și descoperirile de pe teritoriul României. Mai precis, în Peștera cu Oase de la Anina, județul Caraș-Severin, în 2002, cercetătorii au găsit rămășițele unui homo sapiens, cel mai vechi strămoș cunoscut de pe teritoriul României de astăzi. Acesta a trăit cu aproximativ 37.000-42.000 de ani în urmă. A fost poreclit „Ion de la Anina”. Ei bine, Ion al nostru, este dovada clară că omul de Neanderthal a făcut sex cu omul modern și pe teritoriul de astăzi al României. ADN-ul extras de oamenii de știință și analizat în 2015 a scos la iveală că era vorba despre un metis de homo sapiens și om de neanderthal. Era bărbat și avea peste 9% dintre gene, de proveniență neanderthaliană.  

Specialiştii de la American Journal of Human Genetics au descoperit faptul că ADN-ul de la neanderthalieni este o sursă importantă de variaţie în trăsăturile omului modern. Printre altele ne-au transmis anumite nuanțe de păr (în special la părul roșcat și blond), anumite variații de culoare a ochilor (albaștrii, verzi) sau a pielii (neanderthalienii aveau pielea albă). Nu în ultimul rând unele gene neanderthaliene ne ajută să avem un sistem imunitar mai puternic, dar și să rezistăm mai bine la frig. În schimb, ne-au transmis predispoziția față de anumite boli, precum diabetul zaharat, anumite reacții inflamatorii sau boli autoimune. 

Strămoașele noastre preferau bărbații neanderthalieni. Sau invers

Noile cercetări au scos la iveală o realitate foarte interesantă. Se pare că exista o preferință de împerechere între cele două specii. Studiile genetice arată că se împerecheau doar femeile din specia Homo Sapiens, cu bărbați din specia Omului de Neanderthal. Nu există nicio dovadă privind împerecherea masculilor Homo Sapiens, cu femele de Neanderthal. Într-un studiu realizat de specialiști ai Facultății de Medicină Perelman din cadrul Universității Pennsylvania, și publicat pe „Science”, cercetătorii arată clar cum s-a ajuns la această concluzie. A fost analizat genomul a 73 de subiecți moderni în comparație cu cel prelevat din rămășițe neanderthaliene. Rezultatele au arătat că există o lipsă a genelor neanderthaliene în cromozomul X uman. Această situație poate fi explicată prin preferința de partener, au concluzionat cercetătorii.

Deoarece femelele poartă doi cromozomi X, iar masculii poartă doar unul, o preferință pentru împerechere între Homo sapiens feminin și neanderthalienii masculi ar însemna că mai puțini cromozomi X neanderthalieni ar intra în fondul genetic uman, producând modelul identificat de cercetători în genomuri. „Nu am nicio idee a cui preferință este exprimată aici”, a declarat Alexander Platt, coordonatorul studiului pentru Live Science într-un e-mail. Există mai multe ipoteze. Fie femeile Homo Sapiens, preferau bărbații de Neanderthal, renumiți pentru forța fizică și musculatura dezvoltată, fie procesul era invers.