Actualitate

România în 2030, Polonia Sudului sau periferie dublă. 33 de miliarde € – prețul indeciziei

Publicat

acum 5 luni

martie 2, 2026

Nationalul

România în 2030, Polonia Sudului sau periferie dublă. 33 de miliarde € – prețul indeciziei

Diplomația economică are succes prin agenții puternice și reformă. Deficitul comercial e de 33 mld. €. Reforma are nevoie de: autonomie, buget 0,1% din PIB, personal de elită, coordonare strategică, suveranitate, Task Force Național, ecosistemul Dual-Use, investiții bidirecționale și continuitate.

Diplomație economică – Europa de Est

Momentul de răscruce
al diplomației economice Est-Europene

Europa de Est se
află într-un moment definitoriu al evoluției sale economice și geopolitice. În
timp ce războaiele din Ucraina, Israel sau recent în Iran reconfigurează
lanțurile de aprovizionare, iar competiția tehnologică globală accelerează
procesele, statele din regiune sunt nevoite să-și redefinească rolul pe scena
internațională.

În acest context,
diplomația economică – ansamblul instrumentelor prin care statele își
promovează interesele comerciale și de investiții peste hotare – devine nu doar
un accesoriu al politicii externe, ci un pilon central al supraviețuirii și
prosperității naționale. Diplomația economică este așadar expresia capacității fiecărei
națiuni de a-și construi propriul destin în lume.

Polonia, Cehia și
România, trei state cu moșteniri comuniste comune și aspirații europene
similare, au parcurs traiectorii diferite în construirea arhitecturii lor de
diplomație economică. În timp ce primele două au reușit să transforme acest
domeniu într-un adevărat motor de creștere și influență, România caută încă
formula optimă, cu ARICE (Agenția Română pentru Investiții și Comerț
Exterior) ca protagonist central al acestui efort.

În contextul
aspirației sale de aderare la OCDE și al provocărilor generate de noul context
geopolitic configurat la Conferința de Securitate de la München din 2026, România
are nevoie de o analiză comparativă a modelelor Poloniei și Cehiei, pentru a extrage
din acestea lecțiile esențiale.

Modelele de succes –
Polonia și Cehia

Polonia – de la
„Miracol Economic” la putere regională

Diplomația
economică a Poloniei reprezintă, fără îndoială, cel mai sofisticat și eficient
model din Europa Centrală și de Est. Succesul său nu este rezultatul
întâmplării, ci al unei construcții instituționale coerente, susținute de o voință
politică constantă și o viziune strategică pe termen lung.

Arhitectura
instituțională – PAIH ca piatră de temelie

Momentul cheie în
evoluția modelului polonez l-a constituit crearea în 2016-2017 a Polish
Investment and Trade Agency (PAIH)[1],
prin fuziunea și reorganizarea agențiilor anterioare. PAIH nu este o simplă
agenție de promovare a exporturilor, ci o instituție complexă care coordonează
atât atragerea investițiilor străine în Polonia, cât și sprijinirea expansiunii
companiilor poloneze pe piețele externe.

Ce diferențiază
fundamental PAIH de structuri similare din regiune este autonomia
operațională și rețeaua globală extinsă. Cu reprezentanțe în zeci de
țări și bugete consistente, agenția poloneză poate oferi servicii integrate:
consultanță gratuită pentru investitori, asistență în localizare, facilitarea
contactelor cu administrația publică și promovarea brandului național „Poland.
Business. Harbour„.

Strategia PAIH
pentru 2025-2029 reflectă maturizarea acestui model, concentrându-se pe patru
piloni interdependenți: creșterea exporturilor, menținerea nivelului
investițiilor, promovarea imaginii Poloniei și dezvoltarea brandului economic
național. Cele 15 sectoare prioritare (inclusiv IT, energie verde,
automotive, biotech și apărare) demonstrează o abordare strategică, nu
reactivă, a diplomației economice.

Coordonarea
interinstituțională și voința politică

Spre deosebire de
alte state din regiune, Polonia a reușit să evite fragmentarea cronică a
eforturilor. PAIH, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Dezvoltării și
agenții specializate precum KUKE – Polish
export credit agency^[2] (asigurări de export) și PFR – Polish
Developement Found[3]
(fonduri de investiții) funcționează într-un ecosistem coordonat.

Reactivarea Consiliului Consultativ pentru
Politica Economică Externă subliniază importanța acordată acestei coordonări la
cel mai înalt nivel politic. Rada Konsultacyjna ds. Zagranicznej
Polityki Ekonomicznej este un organism consultativ care funcționează sub egida Ministerului
Afacerilor Externe (MSZ) al Poloniei, având rolul de a facilita dialogul între
diplomație și sectorul de afaceri.

Programul „Diplomacy
for Business„[4]
al Ministerului Afacerilor Externe integrează explicit sprijinul pentru
companii în activitatea ambasadelor, transformând diplomații în agenți
economici activi, nu doar în observatori pasivi.

De la atragere de
FDI – foreign
direct investment (Investițiile
străine directe – ISD) la
expansiune externă (outward)

Probabil cea mai
importantă lecție a modelului polonez este maturizarea sa naturală. Dacă
în primii ani după integrarea europeană accentul cădea aproape exclusiv pe
atragerea investițiilor străine (Polonia a absorbit peste 163 miliarde euro net
din fonduri UE), astăzi companiile poloneze investesc activ în străinătate,
prin achiziții și proiecte greenfield, mai ales pe piețe emergente.

Această tranziție
de la statutul de „policy taker” la cel de „policy
maker” în economia globală reprezintă esența succesului polonez.
Diplomația economică nu mai securizează doar tranzacții punctuale, ci inițiază
proiecte, deschide piețe și construiește punți pe termen lung.

Cehia – Excelență industrială
și discreție strategică

Modelul ceh de
diplomație economică este diferit de cel polonez, dar la fel de eficient. Mai
puțin zgomotos, mai puțin agresiv în expansiunea externă, el se bazează pe moștenirea
industrială, calitate și inovare.

Triunghiul
instituțional – CzechTrade, CzechInvest și băncile de export

Cehia a înțeles mai
devreme decât majoritatea statelor din regiune importanța sprijinului
instituțional pentru exporturi. CzechTrade[5],
înființată în 1997 ca răspuns la criza economică din acel an, a devenit
agenția națională principală pentru promovarea comerțului exterior.

Cu peste 30 de
reprezentanțe proprii și o rețea diplomatică extinsă, CzechTrade oferă servicii
complete: identificarea partenerilor, organizarea misiunilor comerciale,
participarea la târguri și consultanță pentru exportatori.

CzechInvest[6],
agenția pentru dezvoltarea afacerilor și investițiilor, se concentrează pe atragerea FDI și
dezvoltarea companiilor interne, oferind asistență completă investitorilor și
promovând sectoare strategice precum automotive, aerospace, life sciences,
energie, IT și apărare.

Completând acest
tablou, EGAP[7]
(asigurări de credit) și ČEB[8]
(banca de export) formează un „triunghi de servicii” care acoperă
toate nevoile exportatorilor cehi, de la identificarea piețelor până la
finanțarea și asigurarea tranzacțiilor.

Strategia pe termen
lung: Export Strategy 2023-2033

Cehia demonstrează
o capacitate remarcabilă de planificare strategică. Strategia națională de
export 2023-2033, publicată de Ministerul Industriei și Comerțului, răspunde
provocărilor globale contemporane (pandemie, război în Ucraina, tranziție
energetică) și promovează conceptul „Country for the Future 2.0″[9].

Obiectivele sunt
clare și măsurabile: creșterea exporturilor prin diversificare (piețe noi în
Asia, Africa, America Latină), sprijin pentru sectoare high-tech și
sustenabile, consolidarea echipei naționale „Czechia Team” (cooperare
strânsă între agenții, ambasade, asociații de business și companii), creșterea
numărului de diplomați economici și birouri CzechTrade.

Defence Hub și
dual-use: viitorul ca motor economic

Un element de
noutate și relevanță pentru România îl constituie lansarea în Cehia a
inițiativei strategice DEFENCE HUB[10]
în 2025, care subliniază importanța sectorului dual-use (civil-militar) ca
motor de creștere. În contextul războiului din Ucraina și al creșterii
cheltuielilor de apărare în întreaga Europă, Cehia își poziționează industria
de apărare ca vector de expansiune economică externă.

Elemente comune ale
succesului polonez și ceh

Atât Polonia, cât
și Cehia demonstrează că diplomația economică eficientă necesită:

Ø
O agenție centrală puternică, bine finanțată, cu autonomie operațională și rețea globală extinsă

Ø
Continuitate instituțională – leadership stabil, nu schimbări bruște care erodează încrederea

Ø
Coordonare interministerială reală, nu declarativă

Ø
Trecerea de la export simplu la investiții bidirecționale și promovare de brand național

Ø
Legătura strânsă între securitate, apărare și economie – valorificarea potențialului dual-use

România – Potențial
Nevalorificat și Oportunități Strategice

Diagnostic:
Dezechilibre Structurale și Oportunități Irosite

România se prezintă
la startul acestui nou deceniu cu un set contradictoriu de atuuri și
vulnerabilități. Pe de o parte, țara dispune de resurse remarcabile: poziție
geografică strategică la Marea Neagră, bazin demografic cu cei mai mulți tineri
din Europa de Est, resurse naturale și agricole importante, potențial
industrial moștenit. Pe de altă parte, indicatorii economici dezvăluie
vulnerabilități structurale profunde.

Deficitul comercial
– o vulnerabilitate cronică

Cele mai elocvente
sunt cifrele – un deficit al balanței comerciale de aproape 33 de miliarde
de euro. Această realitate dură reflectă o economie care consumă mai mult
decât produce, care importă masiv bunuri cu valoare adăugată mare și exportă
preponderent produse cu valoare adăugată redusă sau în regim de lohn.

Participarea anuală
la 95 de târguri internaționale și existența a numai 76 de atașați
comerciali nu au reușit să corecteze acest dezechilibru fundamental.
Problema nu este cantitatea eforturilor, ci calitatea și coordonarea lor.

În acest context,
misiunea fostului viceprim-ministru Daniel Constantin recent numit să
conducă ARICE – Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior[11],
este una extrem de dificilă dar pe măsură de provocatoare într-un moment de
schimbări globale majore și inflexiune economică regională.

ARICE – între
potențial și realitate

Agenția Română
pentru Investiții și Comerț Exterior reprezintă, teoretic, răspunsul
instituțional la nevoia de coordonare a diplomației economice. În practică,
ARICE se confruntă cu provocări majore: resurse insuficiente, personal numeric
redus și instruit deficitar, coordonare deficitară cu ambasadele și celelalte
ministere, lipsa unei viziuni strategice pe termen lung asumată politic.

Comparativ cu PAIH
polonez sau CzechTrade, ARICE este o instituție în formare, cu bugete modeste
și capacitate operațională limitată. Cele patru birouri în Africa și personalul
insuficient sunt simptome ale unei subfinanțări cronice și ale unei lipse de
viziune strategice.

Lecții Învățate: Ce
Poate Prelua România din Modelele Polonez și Ceh

Consolidarea ARICE
ca agenție centrală puternică

Prima și cea mai
importantă lecție este necesitatea transformării ARICE într-o instituție
similară PAIH – cu bugete consistente, autonomie operațională, rețea globală
extinsă și personal de elită. Aceasta presupune nu doar alocări financiare
superioare, ci și o schimbare de paradigmă în ceea ce privește rolul și
statutul agenției.

ARICE trebuie să
devină „integratorul de oportunități” pe care documentul
strategic îl imaginează – o instituție care centralizează eforturile, oferă
date structurate pentru analiză, orientare strategică și acțiune coordonată.

Coordonarea
interinstituțională reală

Modelul
„Czechia Team” sau coordonarea poloneză dintre PAIH, MAE și
ministerele de linie trebuie reproduse în România. Competențele împărțite între
Ministerul Economiei, ARICE și Ministerul Afacerilor Externe trebuie să
funcționeze unitar, evitând suprapunerile și ineficiențele.

Reformarea
Consiliului pentru Export devine o prioritate majoră, transformându-l dintr-o
structură decorativă într-un forum real de coordonare strategică.

De la atragere de ISD
la promovarea exporturilor și investiții externe

România trebuie să
echilibreze eforturile dintre atragerea investițiilor străine și sprijinirea
exporturilor autohtone. Firmele mici și mijlocii, coloana vertebrală a
economiei românești, au nevoie de sprijin dedicat pentru export. Programe
similare celor cehe și poloneze de training, consultanță și acces la piețe
trebuie dezvoltate urgent.

Valorificarea
ecosistemului de apărare ca motor economic

Modelul DEFENCE HUB
ceh și accentul polonez pe industria de apărare sunt extrem de relevante pentru
România. În contextul creșterii cheltuielilor de apărare la 3,5-4% din PIB până
în 2030, așa cum anticipa discursul lui Marco Rubio, România are oportunitatea
istorică de a construi un ecosistem de apărare dual-use care să devină viitorul
motor economic al țării.

În acest ecosistem
trebuie și pot fi înlăturate suprapunerile, prin mecanisme de comunicare bazate
pe încredere și agilitate. Industria, atât cea privată cât și cea de publică,
patronatele, sindicatele, mediul academic, administrația cât și toate
inițiativele conexe, cu suportul mass-media sunt responsabile de succesul sau
eșecul strategiei.

Având în vedere
resursele remarcabile și potențialul industrial moștenit al României, există un
spațiu de dezvoltare vast prin valorificarea ferestrei istorice a relocărilor
de producție (nearshoring
și friendshoring), ceea
ce permite țării să aspire la statutul de putere regională, depășind simpla
participare reactivă de până acum.

Offset-urile masive
din achizițiile de echipamente militare (F-35, Patriot, HIMARS) trebuie
negociate inteligent pentru a transfera tehnologie reală și a construi
capacități industriale naționale. România poate deveni hub regional de
mentenanță și producție pentru flancul estic al NATO.

Provocările specifice
contextului politic și instituțional românesc, deficitul de încredere și
continuitatea

Una dintre cele mai
profunde observații ale oricărei analize strategice reale este că încrederea în
instituții se bazează, în esență, pe încrederea între oameni – o legătură umană
care transcende birocrația. Creșterea acestei încrederi se realizează prin
continuitate și asumarea de valori comune, nu prin schimbări bruște de
leadership, care sunt dăunătoare și erodează stabilitatea.

România suferă
cronic de acest sindrom al schimbărilor bruște de leadership la fiecare ciclu
electoral, care fragilizează instituțiile și împiedică acumularea de expertiză
și mai ales relații de încredere. Diplomația economică, poate mai mult decât
alte domenii, are nevoie de predictibilitate și continuitate.

Voința politică –
factorul critic

Succesul
diplomației economice depinde, în ultimă instanță, de voința politică, care
oferă cadrul necesar pentru coordonare bazată pe orientări strategice clare.

Fără asumare la cel
mai înalt nivel politic, fără prioritizarea reală a diplomației economice în
agenda guvernamentală, orice reformă instituțională rămâne o exercițiu
cosmetic. Polonia și Cehia au demonstrat că succesul vine atunci când clasa
politică înțelege că puterea economică este fundamentul puterii politice,
dincolo de majorități și culori politice.

Perspectiva 2030 –
România în Noua Arhitectură Globală

Discursul
secretarului de stat american Marco Rubio la Conferința de Securitate de la
München din februarie 2026 marchează o schimbare de paradigmă cu implicații
profunde pentru diplomația economică a statelor est-europene.

Rubio a respins
explicit modelul Europei „vinovate și slabe”, cerând o Europă mândră
de moștenirea sa civilizațională, capabilă să se apere singură și să controleze
propriile granițe, lanțuri de aprovizionare și destin economic. „Vrem aliați
care se pot apăra singuri”, acest mesaj are implicații directe asupra
diplomației economice.

În această nouă
paradigmă, suveranitatea economică devine la fel de importantă ca
suveranitatea teritorială. Controlul lanțurilor de aprovizionare, al resurselor
critice, al tehnologiilor strategice nu mai este doar o chestiune de eficiență
economică, ci una de securitate națională.

Nearshoring
și friendshoring (susținerea aproapelui și susținerea prietenului) –
fereastra de oportunitate

Critica dură a lui
Rubio la adresa dezindustrializării Europei și a dependenței de lanțuri de
aprovizionare chineze deschide o fereastră istorică pentru România. Relocările
de producție din Vest (nearshoring) și din Asia (friendshoring) se vor accelera
în următorii ani, iar țările care vor oferi cele mai bune condiții și cea mai
eficientă diplomație economică vor culege beneficiile.

România are
avantaje competitive importante: costuri competitive, forță de muncă
calificată, poziție geografică strategică, dar competiția este acerbă iar
Polonia, Cehia, Ungaria sau Slovacia nu stau pe loc.

Scenarii pentru
România 2030

Scenariul optimist:
România – „Polonia Sudului”

În acest scenariu,
România reușește să-și transforme diplomația economică după modelele polonez și
ceh. ARICE devine o agenție puternică, cu rețea globală extinsă și bugete
adecvate. Coordonarea interinstituțională funcționează, iar voința politică
susține constant eforturile.

Rezultatele sunt
măsurabile: atragerea masivă de investiții în sectoare strategice (apărare,
energie, semiconductori, automotive, energie), creșterea exporturilor cu
valoare adăugată mare, reducerea deficitului comercial, dezvoltarea unui
ecosistem de apărare dual-use care devine motor economic.

România devine
„Polonia Sudului” – al doilea mare beneficiar de relocări din
regiune, cu creștere economică accelerată (peste 4,5% anual), rol strategic
consolidat la Marea Neagră și poziție influentă în noua arhitectură
transatlantică.

Scenariul mediu:
Creștere moderată, oportunități parțial valorificate

Cel mai probabil,
România va înregistra progrese, dar insuficiente pentru a reduce decalajul față
de Polonia și Cehia. Atragerea de investiții va fi parțială, concentrată
preponderent pe asamblare, nu pe transfer tehnologic real. Exporturile vor
crește moderat, iar deficitul comercial va rămâne ridicat.

Dependența de
fonduri UE și contracte de stat va continua, cu tensiuni interne crescânde
între viziunea suveranistă și cea profund europeană. România rămâne prinsă
între două lumi, fără a excela în niciuna.

Scenariul pesimist:
Periferia dublă

În acest scenariu,
România ratează fereastra de oportunitate. ARICE rămâne o instituție slabă,
coordonarea interinstituțională eșuează, iar voința politică lipsește.
Investițiile străine ocolesc România în favoarea Poloniei și Cehiei, care
absorb cea mai mare parte a relocărilor.

România devine
„periferie dublă” – marginalizată economic în UE și secundară
strategic în NATO. Creșterea lentă, emigrarea continuă a tinerilor și
instabilitatea politică cronică definesc acest scenariu sumbru.

Șapte recomandări strategice
pentru România

1.
Crearea unui „Task Force Național pentru suveranitate economică”

Coordonarea
interinstituțională trebuie instituționalizată la cel mai înalt nivel, cu
participarea ARICE, MAE, Ministerului Economiei, Ministerului Apărării,
serviciilor de informații și Președinției României. Acest task force ar trebui
să coordoneze atragerea investițiilor strategice, offset-urile din achiziții de
apărare și poziționarea în negocierile cu UE.

2.
Consolidarea instituțională a ARICE

ARICE trebuie
transformată într-o agenție de tip PAIH, cu bugete consistente (minim 0,1% din
PIB), rețea globală extinsă (minim 50 de birouri în țări prioritare), personal
de elită (recrutat și instruit riguros) și autonomie operațională reală.

3. Prioritizarea sectoarelor strategice cu
potențial dual-use

România trebuie să
identifice și să prioritizeze 10-15 sectoare cu potențial maxim de creștere și
relevanță strategică: apărare, energie, minerale critice, semiconductor,
automotive, electric, IT, biotech. Pentru fiecare sector, trebuie dezvoltată o
strategie specifică de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor.

4.
Valorificarea resurselor umane și a diasporei

Bazinul demografic
de tineri și diaspora românească (peste 5 milioane de români în străinătate)
reprezintă active strategice nevalorificate. Programe dedicate de reconectare a
diasporei cu economia națională, de atragere a antreprenorilor și specialiștilor
români din străinătate trebuie dezvoltate.

5.
Diplomația științifică și inovarea ca vectori de viitor

Modelul ceh
demonstrează importanța legăturii dintre cercetare, inovare și comerț. România
trebuie să investească în diplomația științifică, să creeze punți între
universități, institute de cercetare și companii, să internaționalizeze
educația pentru a pregăti o generație capabilă să concureze global.

6.
Alianțe regionale în bătălia globală

Niciun
stat est-european nu poate concura singur în liga marilor puteri economice.
România trebuie să construiască alianțe regionale solide cu Moldova, Ucraina,
statele din Balcanii de Vest și Caucazul de Sud, transformând vecinătățile în
platforme de lansare spre piețe globale.

7.
Platforma COD (Communications On Defense) accelerator de comunicare și
încredere

La inițiativa
LUNOX, Platforma COD (Communications on Defence) reprezintă un pilon
esențial în construirea unui ecosistem de apărare agil și bazat pe încredere în
România și la nivel european. Prin reducerea fragmentării informaționale și
facilitarea schimbului de informații securizat între industrie, cercetare, structurile
responsabile (MApN, MAI, MEDAT și intelligence) precum și partenerii NATO/UE,
COD accelerează inovația dual-use și interoperabilitatea.

Încrederea se
construiește prin transparență controlată, standarde comune și colaborare reală
public-privat, permițând răspunsuri rapide la amenințări hibride și
convenționale. Astfel, România devine voce unitară în proiecte strategice
majore, consolidând suveranitatea tehnologică și reziliența colectivă a
apărării europene.

Între Viziune și
Voință

Diplomația
economică a Europei de Est se află într-un moment de transformare profundă.
Modelele Poloniei și Cehiei demonstrează că succesul nu este o chestiune de
destin geopolitic, ci de construcție instituțională inteligentă, coordonare
strategică și voință politică susținută.

România are toate
atuurile pentru a urma această traiectorie de succes: poziție geografică
strategică, resurse umane valoroase, potențial industrial și energetic. Dar are
și vulnerabilități structurale: deficitul comercial cronic, coordonarea
instituțională deficitară, lipsa de continuitate în leadership, deficitul de
încredere.

Aderarea la OCDE nu
este doar o țintă diplomatică, ci un proces de transformare profundă a
guvernanței economice. Principiul OCDE – „cu cât mai puțină politică în
economie, cu atât mai bine” – trebuie internalizat și asumat de clasa
politică românească. Transparența, predictibilitatea, profesionalismul nu sunt
opțiuni, ci condiții de supraviețuire în competiția globală.

În lumea conturată
de discursul lui Marco Rubio, puterea nu se mai negociază prin consens moral,
ci prin forță, competență și mândrie asumată. România are resursele, poziția
geografică și istoria necesară pentru a reuși. Întrebarea este dacă are și
voința.

Următorii 4-5 ani
vor fi decisivi. Fie România devine un actor relevant în noua arhitectură
transatlantică, valorificându-și potențialul de „Polonia Sudului”,
fie se transformă într-o semi-periferie dependentă, condamnată să privească de
pe margine cum vecinii săi își construiesc viitorul. Alegerea aparține elitei
politice și economice, dar și fiecărui cetățean care înțelege că prosperitatea
națională nu se câștigă fără efort, viziune și asumare.

Diplomația
economică nu este doar un instrument tehnic al politicii externe. Este expresia
capacității unei națiuni de a-și construi propriul destin în lume. Iar
România are acum șansa de a demonstra că poate fi stăpâna propriului său
destin.

[1] https://www.paih.gov.pl/en/

[2] https://kuke.com.pl/en

[3] https://pfr.pl/#

[4] https://www.gov.pl/web/diplomacy/diplomacy-for-business

[5] https://exporters.czechtrade.gov.cz/

[6] https://czechinvest.gov.cz/

[7] https://www.egap.cz/en

[8] https://www.ceb.cz/en/

[9] https://www.czechtradeoffices.com/in/news/czech-republic-introduced-new-export-strategy-country-for-the-future-2-0

[10] https://czechinvest.gov.cz/en/Key-sectors/defence-hub

[11] https://arice.gov.ro/1/#

Comentarii Facebook

Articole pe aceiasi tema:

Urmatorul

Bogdan Ivan: România nu este într-o situație de avarie privind carburanții

Nu ratati

Sexul cu alte specii: de ce căutau strămoașele noastre bărbați „străini” și cum ne afectează azi

Nationalul

Comenteaza si tu

Actualitate

Valea Sâmbetei, poarta feerică spre Făgărașul secret. Trecutul tulburător al locului ascuns în inima munților

Publicat

acum 5 zile

august 4, 2026

Nationalul

Valea Sâmbetei, poarta feerică spre Făgărașul secret. Trecutul tulburător al locului ascuns în inima munților

Valea Sâmbetei, una dintre cele mai spectaculoase porți de intrare în Munții Făgăraș, a păstrat amintirea evenimentelor tulburătoare din vremea în care era un loc de refugiu al partizanilor anticomuniști, dar și despre spionii parașutați în munți și chilia lui Arsenie Boca.

Valea Sâmbetei a fost în trecut un loc de refugiu pentru partizanii anticomuniști. Foto: Daniel Guță

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Munții Făgăraș, dominați de cele mai înalte vârfuri ale Carpaților Românești, Vârful Moldoveanu având 2.544 metri, au devenit una dintre marile destinații turistice ale țării. Sunt explorați pentru peisajele spectaculoase, natura sălbatică, puțin alterată de intervențiile umane, și așezările pitorești de la poalele versanților nordici. Aici, în ținutul traversat de Valea Oltului vizitatorii găsesc

Cetatea medievală a Făgărașului, Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, orașul Victoria, Palatul Brukenthal din Avrig, satele săsești din zona Sibiului, parcurile de distracții, păstrăvăriile, cabanele și zonele de agrement și, cea mai spectaculoasă șosea montană din România: Transfăgărășanul.

Ascunzătorile partizanilor din Făgăraș

În primii ani ai instaurării regimului comunist, începută în 1945 și consolidată după 1947, mii de români s-au ascuns în munți, fie pentru a se opune noii puteri, fie pentru a scăpa de arestări și de condamnări grele. Grupurile de partizani și fugarii s-au răspândit în Carpați, din Banat și Apuseni până în Bucovina și Carpații Orientali, dar și în Dobrogea, alegând locuri greu accesibile. În Munții Făgăraș au acționat unele dintre cele mai cunoscute grupări ale rezistenței armate anticomuniste din România, care au reușit să se ascundă aici ani în șir.

În Munții Făgăraș au acționat unele dintre cele mai cunoscute grupări ale rezistenței armate anticomuniste din România, ai căror membri au reușit să se ascundă aici ani în șir. Ion Gavrilă Ogoranu (1923–2006), liderul grupului de partizani care a acționat pe versantul nordic al Munților Făgăraș, arăta în volumul „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc” că lupta anticomunistă s-a extins în aproape toate regiunile muntoase ale țării.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

El explica faptul că grupările mici, formate din tineri, studenți, elevi și ofițeri, au adoptat tactica de gherilă, prin care câțiva oameni hotărâți puteau ține în alertă forțe mult mai numeroase, fără a fi ușor învinși.

„Rezistența noastră, de aproape opt ani, poate fi explicată în parte: eram un grup de tineri care ne cunoșteam de mici, crescuserăm într-o sfântă frăție. Infiltrarea dușmanului între noi era exclusă. Aveam la îndemână cel mai compact masiv muntos al țării, Munții Făgărașului, lung de 100 de kilometri și lat de 60 de kilometri, care ne-a apărat. Ne împărțeam în grupe mici, mobile; nu aveam un punct fix de rezistență, puteam să fim peste tot și nicăieri”, relata Ogoranu.

Fostul lider al partizanilor din Făgăraș amintea că aceștia primeau hrană, informații și sprijin de la localnicii satelor de la poalele munților, lucru care îngreuna operațiunile militare organizate pentru capturarea lor.

„Ca o simplă curiozitate – deși, în afară de trei, au murit toți luptătorii –, în munți n-a murit niciunul dintre noi. Răniți am fost, dar morți, niciunul”, scria acesta.

Valea Sâmbetei și chilia lui Arsenie Boca

Unul dintre locurile-cheie ale rezistenței anticomuniste de la începutul anilor ’50 a fost Valea Sâmbetei, devenită cu timpul una dintre cele mai populare zone de drumeție din Munții Făgăraș.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Traseul turistic de pe Valea Sâmbetei începe în apropierea Mănăstirii Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus, cunoscută pentru arhitectura sa și ca locul în care, în anii ’40, a slujit duhovnicul Arsenie Boca (1910–1989). Drumul forestier urcă aproximativ șapte-opt kilometri prin pădure, însoțind cursul învolburat al râului Sâmbăta spre izvoarele sale.

În partea superioară a văii, călătorii ajung sub creasta Munților Făgăraș, în zona unde se află cabana Valea Sâmbetei și un schit. De aici, poteca urcă prin căldarea glaciară până în creasta principală. Drumeții pot continua spre vest, către Gălășescu, Viștea Mare și Moldoveanu, sau spre est, în direcția vârfurilor Dara și Hârtopul Darei și a Curmăturii Zârnei.

O altă potecă abruptă urcă spre chilia lui Arsenie Boca, o amenajare săpată în stâncă în perioada în care acesta slujea la Mănăstirea Brâncoveanu. Mărturiile unor localnici și cunoscuți ai duhovnicului arătau că acesta a început lucrarea cu ajutorul mai multor oameni, însă nu există dovezi că ar fi locuit aici.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„În 1946 începuse lucrarea la chilia din munte și am lucrat acolo o săptămână, dormind pe jos, pe cetină de brad. Dintr-un perete de stâncă curgea un mic pârâiaș de apă. Nu l-am întrebat pe Părintele, dar am înțeles că, pentru rugăciunea lui, Dumnezeu a lăsat acest pârâiaș pentru trebuințele noastre. Autoritățile au interzis apoi lucrarea”, relata preotul Nicolae Streza, unul dintre cei care susțineau că au participat la amenajarea locului.

Locul cunoscut drept chilia părintelui Arsenie Boca a devenit tot mai popular în ultimii ani, fiind vizitat de mulți români care ajung la Mănăstirea Brâncoveanu.

Fereastra Sâmbetei, trecătoarea vitală din Făgăraș

În anii ’50, Valea Sâmbetei era atent supravegheată de trupele Securității, care încercau să îi captureze pe partizanii ascunși în Munții Făgăraș. Unul dintre reperele importante ale zonei era Fereastra Mare a Sâmbetei, o șa montană aflată la aproximativ 2.188 de metri altitudine, care permite trecerea dintre versantul nordic al masivului și văile care coboară spre sudul Carpaților.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„De la Sâmbăta spre apus îs munții cei mai înalți și cei mai prăpăstioși din tot masivul Făgăraș. Că erau mai accidentați nu era un lucru rău pentru noi, erau însă două inconveniente mari care ne-au făcut să nu-i preferăm de la început. Mai întâi, creasta se putea traversa doar prin câteva puncte obligatorii, trecerea nefăcându-se decât cu lanterna. Dacă aceste puncte erau ocupate de Securitate, la creastă nu mai aveai scăpare. Or, de la Fereastra Sâmbetei spre răsărit se putea trece creasta aproape peste tot. Reușeai asta noaptea, fără frică de a cădea în prăpastie”, scria Ion Gavrilă Ogoranu.

Documentele legate de operațiunile desfășurate împotriva grupului Gavrilă arătau că militarii și milițienii supravegheau Valea Sâmbetei, cabanele și trecerile din creastă.

„Se propune: milițieni îmbrăcați în uniforme de turist, bine echipați, să nu fie cunoscuți nici de ciobani, nici de cabanieri, să facă naveta în special pe versantul «Ferestre», unde deseori legitimează și jefuiesc turiști. Această navetă să se facă zilnic, până la atingerea scopului”, se arăta într-o notă informativă din 26 august 1950.

Povestea arestării celui mai căutat partizan din România. Cum s-a ascuns Ion Gavrilă Ogoranu timp de 28 de ani de Securitate FOTO VIDEO

Potrivit documentului păstrat în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, actele de identitate purtate de milițieni nu trebuiau să fie reale, pentru ca aceștia să nu fie demascați atunci când se legitimau și se înscriau în registrele cabanelor.

Deasupra Văii Sâmbetei, în apropierea traseului care urcă spre Fereastra Mare, un monument amintește de grupurile de rezistență anticomunistă care au acționat în Munții Făgăraș și de localnicii care le-au sprijinit. Un alt monument dedicat luptătorilor anticomuniști se află în fața Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus.

Episodul tulburător cu parașutiștii capturați în Munții Făgăraș

Munții Făgăraș au fost locul mai multor confruntări între forțele de represiune și grupările de partizani anticomuniști. Un episod memorabil s-a petrecut în toamna anului 1951, când cinci români pregătiți în Occident au fost parașutați pe versantul nordic al masivului, cu misiunea de a lua legătura cu rezistența din țară.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

1/18

Valea Sambetei din Fagaras Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (8) jpg

Grupul era condus de Constantin Săplăcan și îi mai cuprindea pe Wilhelm Spindler, Gheorghe Bârsan, Mathias Bohm și Ilie Puiu. Cei cinci au fost lansați în noaptea de 18 spre 19 octombrie 1951, însă operațiunea a fost rapid compromisă.

Ion Gavrilă Ogoranu amintea că veștile despre soarta grupului parașutat la Sărata erau puține și nesigure. Oamenii rezistenței aflaseră că unul dintre tineri s-ar fi sinucis în momentul arestării, iar satul de la poalele Munților Făgăraș fusese încercuit de trupele Securității.

„Se știa că în tren s-a sinucis un tânăr, în momentul arestării, că satul Sărata a fost înconjurat de Securitate cu mitraliere și controlat casă cu casă, că au fost arestați mulți oameni, că un om în vârstă, Gheorghe Serafim, a fost ridicat cu întreaga familie”, relata Ogoranu în „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc”.

El amintea că în zonă circulau numeroase zvonuri, unele lansate chiar de Securitate, pentru compromiterea morală a celor prezentați de propaganda regimului drept „spioni și trădători”.

Presa vremii îi prezenta drept „spioni, teroriști și diversioniști americani”. În decembrie 1951, ziarul Scînteia relata că aceștia fuseseră trimiși în Munții Făgăraș dintr-un avion american decolat din Grecia.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Spionii diversioniști fuseseră parașutați pe teritoriul RPR de către serviciul de spionaj al Statelor Unite ale Americii, de pe un avion american decolat din Grecia. Parașutarea lor a avut loc la 18 octombrie, noaptea, în regiunea Munților Făgăraș”, informa publicația.

Potrivit relatării oficiale, Constantin Săplăcan, Wilhelm Spindler, Mathias Bohm și Ilie Puiu au fost capturați de Securitate, iar Gheorghe Bârsan s-ar fi sinucis înghițind o capsulă cu cianură. Autoritățile susțineau că asupra grupului au fost găsite pistoale, arme automate, grenade, aparate de emisie-recepție, hărți militare, acte false, bani și capsule cu otravă.

Cei patru prizonieri au fost acuzați că fuseseră instruiți în Italia și Germania Occidentală pentru a culege informații despre armată, aerodromuri, uzine militare, poduri feroviare și obiective petroliere. Tribunalul Militar București i-a condamnat la moarte pentru trădare și spionaj. Cererile lor de grațiere au fost respinse, iar cei patru au fost executați prin împușcare la sfârșitul anului 1951.

Zona strategică de la poalele Făgărașului

De la începutul anilor ’50, numeroase așezări de la poalele Munților Făgăraș au trecut prin transformări ample. Regiunea din centrul României a fost militarizată și industrializată, în timp ce rezistența anticomunistă din munți a fost slăbită treptat prin operațiunile Securității.

Victoria, fostul oraș muncitoresc din umbra Făgărașului, așteaptă autostrada: „A ajuns atât de liniștit, că îți auzi pașii”

Orașul Făgăraș a devenit unul dintre centrele strategice ale noii industrii de apărare. În apropierea sa au funcționat importante uzine de explozibili și substanțe chimice, iar armata a înființat aici un centru pentru pregătirea în domeniul războiului chimic. Unele rapoarte secrete din anii ’50 , ale Agenției Centrale de Informații (CIA) din SUA susțineau că în zonă s-ar fi aflat și depozite subterane de uraniu și instalații cu destinație atomică.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În aceeași perioadă s-a dezvoltat orașul Victoria, ridicat aproape de la zero în jurul platformei chimice ascunse în pădurile de la poalele muntelui. Uzinele Ucea, deschise în 1938 pentru producerea pulberilor explozive, au fost extinse după război, iar în jurul lor au apărut cartiere muncitorești construite după modelul orașelor monoindustriale sovietice. Localitatea a fost declarată oraș în 1949, iar combinatul cunoscut ulterior sub numele Viromet a produs metanol și alte substanțe chimice.

Tot la poalele Făgărașului, mai aproape de Sibiu, la Mârșa, a fost extinsă una dintre marile uzine mecanice ale României comuniste. Întreprinderea a produs basculante și utilaje grele pentru șantierele naționale, dar și tancuri, turele pentru blindate și alte componente militare. În anii ’80, aproape 10.000 de oameni lucrau pe platforma industrială și în sectoarele sale speciale, iar în vecinătate a fost ridicată o colonie muncitorească de aproximativ 4.000 de locuitori.

După 1990, cele trei centre industriale au intrat în declin. Numeroase secții au fost închise sau abandonate, iar orașele și coloniile muncitorești ridicate în jurul lor au pierdut o mare parte din populație. Ruinele uzinelor, clădirile ascunse de pădure și vechile instalații militare au rămas printre locurile mai puțin cunoscute de turiștii care ajung la poalele Făgărașului.

\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-04T00:31:18.452Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stil-de-viata/calatorii/valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”,”pathArray”:[„”,”stil-de-viata”,”calatorii”,”valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stil-de-viata/calatorii/valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Actualitate

Primăria Iași face pasul înapoi: Nu mai stinge iluminatul public, ci doar îi reduce intensitatea. Măsuri similare în Constanța și Oradea

Publicat

acum 5 zile

august 3, 2026

Nationalul

Primăria Iași face pasul înapoi: Nu mai stinge iluminatul public, ci doar îi reduce intensitatea. Măsuri similare în Constanța și Oradea

Primăria Iași a revenit asupra deciziei de a opri complet iluminatul public în intervalul 21.00-23.30 și a anunțat că va reduce doar intensitatea luminoasă, în contextul stării de alertă energetică instituite la nivel național. Măsuri similare au fost anunțate și în Constanța și Oradea.

Digital Twin Iași. FOTO FB Primăria Iași

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Potrivit unei decizii adoptate de Comitetul Local pentru Situații de Urgență , iluminatul stradal din Iași va funcționa la o intensitate redusă cu 50%-70% acolo unde infrastructura permite acest lucru, iar pe restul rețelei vor fi aplicate măsuri de reducere a consumului prin deconectarea unor faze.

În schimb, iluminatul arhitectural al Primăriei și al altor clădiri și obiective publice administrate de municipalitate va fi oprit după miezul nopții.

„Măsurile adoptate de CLSU Iași: Obiectiv de economie: Păstrarea unei reduceri a consumului de energie electrică cu minimum 10 MW la fiecare 24 de ore. Iluminat public inteligent: Sistemul telegestionat (circa 50% din oraș, pe tehnologie LED) va funcționa la o intensitate redusă cu 50% până la 70% pe tot parcursul nopții. Pentru restul rețelei se vor face deconectări de fază. Nu se oprește iluminatul complet, ci se scade consumul și intensitatea luminoasă. Iluminat arhitectural oprit: Va fi sistat începând cu ora 24.00 la sediul Primăriei și la toate celelalte clădiri/obiective publice unde este asigurat de municipalitate”, transmite Primăria Iași, într-o postare pe Facebook.

Autoritățile locale au cerut, de asemenea, spitalelor să verifice de urgență generatoarele și sursele alternative de energie, iar instituțiilor aflate în subordinea primăriei să reducă la minimum consumul de electricitate, în special în intervalul de vârf 19:00-23:00.

„Siguranță în spitale: Toate unitățile medicale din oraș sunt obligate să verifice de urgență grupurile electrogene și sursele alternative de energie pentru a garanta continuitatea actului medical în orice scenariu.Transport public și companii municipale: Activitățile mari consumatoare de energie din cadrul companiilor și direcțiilor Primăriei se sistează între orele 19.00 și 23.00. Transportul public rămâne prioritar, însă încărcarea autobuzelor electrice se va face exclusiv în afara intervalului orar 19.00 – 23.00. Baze de agrement: Se va diminua iluminatul pe parcursul săptămânii (cu excepția weekendurilor, dacă va fi cazul)”, transmite Primăria Iași, într-o postare pe Facebook.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Recomandări pentru mediul privat: CLSU recomandă centrelor comerciale să reducă iluminatul din parcări după finalizarea programului și să oprească/limiteze stațiile de încărcare pentru mașini electrice în intervalul orar 19.00 – 23.00. Siguranță pe străzi: Poliția Locală și Poliția Municipiului vor intensifica patrulele de noapte, circulând cu semnalele luminoase în funcțiune pentru a garanta ordinea și siguranța publică”.

Criza se adâncește, regimul cedează. Cuba permite privaților să intre în 46 de noi sectoare. Petrecerile, ca formă de rezistență

Decizia vine după ce anunțul privind oprirea completă a iluminatului public a generat numeroase reacții critice în mediul online, inclusiv amenințări cu proteste din partea unor locuitori ai orașului.

Primarul Mihai Chirica a făcut apel la populație și la agenții economici să economisească energia electrică, apreciind că situația trebuie tratată cu maximă responsabilitate.

„Deși este vacanță și ar trebui să fim mai relaxați, iată că natura nu ne lasă și ne confruntăm cu o situație foarte gravă. Trebuie să tratăm lucrurile cu maximă seriozitate și să facem economie de energie electrică. Efortul trebuie să fie colectiv și solidar pentru a putea parcurge această perioadă dificilă”, a subliniat primarul Mihai Chirica.

Primăria Constanța: „Intensitatea iluminatului public va fi redusă la 50% pe bulevardele și străzile reabilitate”

Și Municipiul Constanța a anunțat un set de măsuri temporare pentru reducerea consumului de energie electrică, în contextul stării de alertă energetică instituite la nivel național. Autoritățile locale spun că deciziile au rol preventiv și urmăresc diminuarea presiunii asupra sistemului energetic fără a afecta serviciile publice esențiale.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Astfel, în perioada următoare, intensitatea iluminatului public va fi redusă la 50% pe bulevardele și străzile reabilitate. Pe bulevardele care nu au beneficiat încă de lucrări de modernizare a sistemului de iluminat public vor funcționa două dintre cele trei faze existente. De asemenea, pentru evitarea consumului suplimentar în intervalele de vârf, toate autobuzele electrice din flota CT BUS vor fi alimentate după ora 23:00”, se arată într-un comunicat transmis de Primăria Constanța.

Municipalitatea face un apel și la constănțeni să utilizeze responsabil energia electrică și să evite, pe cât posibil, consumurile care nu sunt necesare, în special în intervalele cu cerere ridicată.

„Prin aceste acțiuni, municipiul Constanța se alătură celorlalte orașe și instituții publice care contribuie, prin măsuri concrete de eficientizare, la reducerea presiunii asupra sistemului energetic național. Fiecare gest contează, iar printr-un efort comun putem contribui la folosirea eficientă a resurselor și la menținerea echilibrului sistemului energetic”, se mai arată în comunicat.

Și Oradea anunță măsuri de economisire a energiei.

În municipiul Oradea, iluminatul stradal va fi aprins cu o oră mai târziu.

„Iluminatul public este unul dintre cei mai importanţi consumatori de energie ai municipiului Oradea. Într-un an consumăm peste 13.000 MWh, iar în luna august consumul este de aproximativ 30 MWh pe zi. Fiecare oră de funcţionare a iluminatului public înseamnă un consum de circa 3,3 MWh. Tocmai de aceea am decis ca, pe perioada acestei crize energetice, să amânăm cu o oră aprinderea iluminatului public, astfel încât să reducem consumul exact în intervalul în care sistemul energetic naţional este cel mai solicitat”, a explicat, luni seară, într-un comunicat de presă, primarul Florin Birta.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-03T18:14:15.493Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/economie/primaria-iasi-face-pasul-inapoi-nu-mai-stinge-2547479.html”,”pathArray”:[„”,”economie”,”primaria-iasi-face-pasul-inapoi-nu-mai-stinge-2547479.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/economie/primaria-iasi-face-pasul-inapoi-nu-mai-stinge-2547479.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Actualitate

Lucian Mîndruță neagă că ar fi consiliat-o pe Diana Buzoianu: „De 10 ani nu am avut contract cu niciun politician”

Publicat

acum 6 zile

august 3, 2026

Nationalul

Lucian Mîndruță neagă că ar fi consiliat-o pe Diana Buzoianu: „De 10 ani nu am avut contract cu niciun politician”

Realizatorul Digi FM, Lucian Mîndruță,
respinge informațiile potrivit cărora ar fi consiliat-o sau ar fi făcut
training de comunicare pentru Diana Buzoianu. Acesta a subliniat că, în ultimii
zece ani, nu a avut niciun contract cu vreun politician.

Lucian Mîndruță FOTO: FB

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Controversa a apărut după un articol publicat de HotNews, care susținea că,
în timpul unui live realizat pe Facebook în seara de 22 iunie, după votul din
Parlament privind învestirea Guvernului Adrian Veștea, Lucian Mîndruță ar fi
afirmat că apreciază discursul Dianei Buzoianu independent de faptul că ar fi
făcut training cu aceasta.

Ulterior, publicația a revenit asupra informației
și a precizat că, după reverificarea înregistrării disponibile pe YouTube, o
astfel de afirmație nu apare nicăieri în materialul video.

Mîndruță: „Nu am consiliat-o pe Diana Buzoianu”

Într-o discuție cu publicația respectivă, Lucian
Mîndruță a negat categoric orice colaborare contractuală cu Diana Buzoianu.

„Nu am consiliat-o pe Diana Buzoianu. De 10
ani nu am avut contract cu niciun politician. Doar un exemplu de cum acționez:
am fost invitat la o acțiune a unei entități care aparține de Primăria
Timișoara. Au vrut să-mi plătească deplasarea și i-am refuzat, mă duc pe banii
mei. Nu lucrez pe bani publici”, a declarat jurnalistul.

Acesta a explicat că a apreciat discursul
susținut de Diana Buzoianu în Parlament, însă a subliniat că acest lucru nu are
nicio legătură cu o colaborare profesională.

„Îmi amintesc că am spus ceva de genul: remarc
asta independent de statutul de om care lucrează în comunicare. Dar nu am spus
că am lucrat pentru ea. Asta nu este adevărat. Am cunoscut-o pe Diana Buzoianu
în urmă cu o lună. Ea mi-a și semnalat că circulă faptul că eu am făcut
training cu ea. Nu este adevărat”, a afirmat Mîndruță.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Jurnalistul a precizat că, de-a lungul
timpului, s-a întâlnit cu mai mulți politicieni și le-a oferit ocazional
sfaturi, însă fără să existe contracte. „Că m-am mai întâlnit cu unii dintre ei,
dintre politicieni, și le-am dat sfaturi, asta e altceva. Dar nu iau bani de la
ei”, a adăugat acesta.

Subiectul a revenit în atenția publică după ce Lucian Mîndruță a publicat,
pe 31 iulie, un mesaj pe Facebook în care îi îndemna pe români să reducă,
voluntar, consumul de energie electrică în orele de seară, ca gest de
solidaritate. Postarea a stârnit sute de reacții și comentarii critice.

Ulterior, jurnalistul a revenit cu o nouă postare, în care a explicat că
inițiativa i-a aparținut în totalitate și că nu a fost îndemnat de nimeni să
transmită acel mesaj.

„Acum două zile am pus o postare cu un mic
apel la solidaritate în privința consumului de curent seara. Nu m-a rugat
nimeni s-o fac, pur și simplu am zis că e o idee bună să ne ajutăm unii pe
alții”, a scris Mîndruță.

Acesta a afirmat că mesajul său a fost urmat
de sute de comentarii ostile. „Au urmat sute de comentarii, în esență cu
același mesaj: «Du-te naibii, consumăm cât vrem, numai să-ți facem în ciudă!».
Practic, oamenii (ok, și boții) au dus ura lor împotriva guvernului până la
anularea completă a vreunei preocupări pentru interesul comun. Acum stau și mă
întreb cum ar fi, Doamne ferește, să dea peste noi vreun cutremur și un
«soroșist» aflat întâmplător la guvernare să ceară bravilor și mândrilor
patrioți să dea o mână de ajutor la căutarea oamenilor de sub dărâmături. «Să
iasă singuri, nu e treaba mea!» va fi, probabil, strigătul lor de luptă”, a
transmis Lucian Mîndruță.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Ce a spus Mîndruță în live-ul din Parlament

Verificarea înregistrării video din
22 iunie a arătat că Lucian Mîndruță a apreciat prestația Dianei Buzoianu din
Parlament, însă nu a făcut nicio declarație despre o presupusă colaborare
profesională cu aceasta.

„Bun și proaspăt! Cu unele ezitări, dar bun,
bun! Cel mai viu discurs de astăzi”, a spus jurnalistul despre intervenția
deputatei.

Totodată, acesta a realizat și un clasament al
celor mai buni vorbitori din dezbaterea parlamentară.

„Singurii onorabili, mențiune notabilă,
numărul 1, după părerea mea, ca speakeri în seara asta, doamna Buzoianu de la
USR. Pe locul 2, Petrișor Peiu de la AUR. Fără foaie, foarte logic, coerent.
Și, pe locul 3, Irinel Darău, tot de la USR”, a mai spus Mîndruță.

\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-03T11:50:26.615Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stiri-interne/evenimente/lucian-mindruta-neaga-ca-ar-fi-consiliat-o-pe-2547397.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-interne”,”evenimente”,”lucian-mindruta-neaga-ca-ar-fi-consiliat-o-pe-2547397.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/lucian-mindruta-neaga-ca-ar-fi-consiliat-o-pe-2547397.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}

Comentarii Facebook

Citeste in continuare