Breaking
Elvețienii au ales prin referendum ca plățile cash să devină un drept constituțional. Ce prevede legislația din România
În Elveția, oamenii folosesc tot mai mult plățile electronice dar, cu toate acestea, majoritatea oamenilor vor ca numerarul să rămână principalul mijloc de plată. Duminică, elvețienii au votat în cadrul unui referendum istoric pentru a include garantarea utilizării banilor cash în Constituția țării, o decizie care arată dorința oamenilor din Țara Cantoanelor de a proteja numerarul în fața digitalizării.
Plățile cash sunt un garant al vieții private?
Inițiativa a pornit de la „Mișcarea Elvețiană pentru Libertate”, care se temea că numerarul va fi eliminat treptat pentru a permite controlul total al statului asupra tranzacțiilor. Inițiativa lansată de această grupare a fost una radicală și cerea ca numerarul să fie acceptat obligatoriu peste tot. În schimb, Guvernul a venit cu o contrapropunere, considerată mai pragmatică, care nu obligă fiecare mic comerciant să accepte cash pentru a nu îngreuna afacerile de e-commerce, dar obligă Elveția să se asigure că există întotdeauna suficiente bancnote și monede în circulație și că sistemul de plăți fizice rămâne funcțional și accesibil pe tot teritoriul țării.
Aproximativ 3/4 elvețieni au votat pentru garantarea plăților cash prin Constituție
Elvețienii au respins propunerea care a dus la organizarea acestui referendum, dar au aprobat contrapropunerea guvernului federal. Prin urmare, varianta propusă de autorități a fost validată cu o majoritate clară de 73,4%, dar au respins inițiativa „Numerarul înseamnă libertate” lansată de „Mișcarea Elvețiană pentru Libertate”, care a primit doar 45,6% voturi pozitive.
Spre deosebire de carduri sau alte aplicații bancare, numerarul nu lasă o urmă digitală, fapt pe care elvețienii îl consideră un lucru fundamental pentru viața personală. În Elveția, aproximativ 1 din 5 elvețieni depinde zilnic de cash pentru gestionarea bugetului. Odată cu garantarea prin Constituție a plăților cash, banca centrală elvețiană are un mandat explicit – menținerea unui flux de numerar nu mai este doar o chestiune de politică monetară, ci o obligație constituțională.
Acest vot pune o presiune imensă pe proiectele de monedă digitală centralizată. Deși Banca Națională a Elveției testează în prezent un franc digital pentru tranzacții între bănci, introducerea unei variante pentru cetățeni va fi mult mai dificilă acum, deoarece Constituția pune bariere legale împotriva oricărei tentative de a forța populația să renunțe la monedele fizice în favoarea celor digitale.
Elveția nu este prima țară europeană care adoptă astfel de măsuri
Elveția se va alătura acum altor state, precum Ungaria, Slovacia și Slovenia, care au inclus deja dreptul la numerar în constituțiile lor. Slovacia a fost printre primele țări care și-au modificat Constituția, în 2023, pentru a include dreptul de a plăti bunuri și servicii în numerar, ca măsură de protecție împotriva unei obligativități a plăților online din partea Uniunii Europene. Politicienii austrieci dezbat, de asemenea, dacă să urmeze acest exemplu, deoarece obiceiurile de plată ale oamenilor devin din ce în ce mai digitale, în special după pandemia de COVID-19.
Elveția a înregistrat o scădere a plăților în numerar în ultimul deceniu, unde în 2017 peste 70% din plăți erau realizate în cash, comparativ cu 30% în 2024, conform datelor de la Banca Națională a Elveției. Tendința de a migra către monedele digitale a alimentat de-a lungul timpului teorii ale conspirației conform cărora guvernele își propun să controleze populația prin retragerea totală a numerarului de pe piață. Planurile Băncii Centrale Europene de a emite o extensie virtuală a monedei euro au amplificat aceste temeri și au determinat executivul de la Bruxelles să propună un proiect de lege care va consolida numerarul fizic în Europa.
Pentru a combate evaziunea, România încurajează plățile cu cardul
În România au existat mai multe inițiative privind limitarea plăților cash. În prezent, cadrul legal este stabilit în principal de Legea nr. 70/2015, modificată prin OUG. Nr. 115/2023, care prevede o plafonare în ceea ce privește plățile și încasările în numerar. Această inițiativă este destinată în principal pentru limitarea evaziunii fiscale.
Pentru persoanele juridice:
- Încasările/plățile între firma pot fi realizate în limita a maxim 5.000 lei/zi de la/către o persoană;
- Plățile din avansuri spre decontare nu trebuie să depășească maxim 1.000 de lei/zi/persoană;
- Plățile către magazinele cash & carry nu trebuie să depășească maximum 10.000 de lei/zi;
- Soldul numerar din casierie nu trebuie să depășească suma de 50.000 de lei la sfârșitul fiecărei zile. Sumele care depășesc acest plafon trebuie depuse în bancă în termen de două zile lucrătoare.
Pentru persoanele fizice:
- Încasările/plățile între o firmă și o persoană fizică nu trebuie să depășească maximum 10.000 de lei/zi;
- Tranzacțiile între persoanele fizice nu trebuie să depășească 50.000 de lei/tranzacție pentru vânzări/cumpărări de bunuri, servicii sau împrumuturi.
Uniunea Europeană a adoptat noi norme care vor impune o limită maximă de 10.000 de euro pentru plățile cash între toate statele membre, începând cu 1 iulie 2027. România aplică deja plafoane mai stricte, dar măsura UE vizează în special tranzacțiile de valoare mare între persoanele fizice sau în statele care nu aveau limită până acum.
Euro digital
În prezent, Banca Centrală Europeană lucrează la o versiune digitală a monedei euro, care va funcționa ca un echivalent electronic al numerarului. Obiectivul Uniunii Europene în acest sens este de a oferi o alternativă europeană la sistemele de plăți americane, precum Visa și Mastercard, și de a permite plăți digitale chiar și fără conexiune la internet.
Banca Centrală Europeană a confirmat de mai multe ori că euro digital va exista în paralel cu numerarul și va oferi cetățenilor europeni doar o opțiune suplimentară de plată.
Recomandările autorului:
Putin, declarație de ultimă oră despre prețul petrolului și gazelor. Ce mesaj are pentru Europa
Franța pregătește o misiune „pur defensivă” pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz, anunță Macron din Cipru. „Când Cipru e atacat, Europa este atacată”
Oficial iranian: „Iranul este pregătit pentru un război lung”. Vor urma noi atacuri asupra țărilor arabe din Golful Persic
Breaking
(P) Primăria Sectorului 5 accelerează reparațiile străzilor Teremia și Oltului
Societatea Infrastructură S5 S.A. a intervenit pe străzile Teremia și Oltului pentru a finaliza toate lucrările într-un timp cât mai scurt, cu rezultate cât mai bune.
Intervențiile au avut ca obiectiv remedierea porțiunilor afectate ale carosabilului, în vederea asigurării unor condiții mai bune de circulație rutieră și a creșterii gradului de siguranță pentru participanții la trafic.
Lucrările fac parte din acțiunile punctuale derulate la nivelul comunității pentru întreținerea și îmbunătățirea infrastructurii rutiere. Astfel de intervenții vor continua în zonele în care starea carosabilului impune lucrări de reparații, în funcție de necesitățile identificate în teren.
Breaking
Refrenul zilei la congresul liberalilor: Suntem sub asalt/Suntem sub asediu/Atac la rupere asupra PNL. Discurs la indigo de la liderii partidului
Modernizare cu rădăcini. Acesta a fost titlul moțiunii cu care Ilie Bolojan și-a reconsolidat șefia partidului alături de noua sa echipă. Însă în urma discursurilor liderilor liberali, un alt refren a dominat.
Ilie Bolojan asaltat de admiratori la congresul PNL, 21 iunie. Foto: Gândul
Președintele PNL a reluat refrenul lui Ciprian Ciucu și a întărit teza lansată de primarul Capitalei.
Un alt liberal cu greutate a cântat după aceeași partitură și s-a plâns de faptul că liberalilor le este amenințată autoritatea în propriul partid.
„De câtva timp, PNL este sub asediu, ăsta este adevărul! Şi vedeţi că este atacat dreptul nostru de a decide în propriul nostru partid, ne este atacat statutul, ne este atacată autoritatea.”, a spus Vasile Blaga în fața delagaților liberali.
Și Robert Sighiartău, noul secretar general al partidului, a ținut să se plângă că liberalii sunt atacați cu tunuri.
„Niciodată în 34 de ani nu a fost ținta unui asemenea atac. Au crezut că poate fi condus cu trădători, care să nu mai propriul lider. Nu au reșit și nu vor reuși. Oricâte guri de tun vor îndrepta, 2000 de delegați au venit să spună că PNL este un partid liber.”, a transmis liberalul în discursul său.
Breaking
Ce aduce nou programul de guvernare al lui Veștea față de cel al lui Bolojan: Mai puțin șoc fiscal, mai mult ADN social-democrat
Programul de guvernare depus în Parlament, duminică seara, de premierul desemnat Adrian Veștea continuă, așa cum a anunțat, modelul Bolojan. Dar schimbă prioritățile strategice și introduce lista de măsuri cerută de PSD pentru a-l susține. Reforma fiscală, restructurarea statului și disciplina bugetară rămân piloni esențiali, dar documentul prioritizează patru mari obiective strategice: SAFE, OCDE, PNRR și fondurile europene.
La nivel declarativ documentul este „Bolojan 2.0”, la nivel de ADN administrativ și economic apar câteva elemente care importă măsurile cerute de PSD pentru susținerea Guvernuului Veștea, fiind mai aproape de viziunea social-democrată decât de liberalismul clasic.
Din programul de guvernare Veștea dispar măsurile fiscale sub formă de „terapie de șoc” și discursul radical asociat actualului lider PNL. În locul unor reforme administrative dure, programul vorbește despre „foi de parcurs”, evaluări, etapizare și prioritizare, fără un calendar strict de reorganizarea administrativ-teritorială sau restructurări masive în administrația locală.
Guvernul își asumă în continuare reducerea deficitului, controlul cheltuielilor și eliminarea risipei, însă încearcă să transmită mediului de afaceri că schimbările fiscale vor fi mai predictibile și anunțate din timp.
SAFE și industria de apărare devin noul proiect economic major
Spre deosebire de programele de guvernare clasice, documentul tratează apărarea ca pe un motor economic. Cele 16,68 miliarde de euro disponibile prin programul european SAFE sunt prezentate nu doar ca investiții militare, ci și ca sursă pentru infrastructură, dezvoltarea industriei de apărare, producție internă și locuri de muncă.
„Consolidarea securității naționale prin Programul SAFE – Security Action for Europe: România va valorifica integral oportunitatea oferită de Programul SAFE, prin utilizarea celor 16,68 miliarde de euro obținute în cadrul acestui instrument european pentru accelerarea înzestrării Armatei, dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare civilă și militară și revitalizarea industriei naționale de apărare. Securitatea națională nu mai poate fi privită separat de dezvoltarea economică. Investițiile în apărare, infrastructură strategică și capacități industriale vor contribui atât la întărirea capacității de protecție a României, cât și la crearea de locuri de muncă, stimularea producției interne și creșterea competitivității economiei naționale”, potrivit documentului.
Practic, programul încearcă să transforme securitatea într-un nou pol de creștere economică pentru România.
Noua ordine în finanţele publice
Programul promite continuarea consolidării finanțelor publice după ce deficitul bugetar de 9,3% din PIB din 2024 a împins România să înceapă cea mai amplă corecție fiscal-bugetară din ultimii ani. Chiar și după acest efort, deficitul rămâne estimat la aproximativ 6,2% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, menționează documentul.
„Guvernul își asumă continuarea reducerii deficitului prin măsuri clare de disciplină bugetară, reducere a risipei și prioritizare a cheltuielilor publice. Nu vom cosmetiza realitatea bugetară și nu vom amâna deciziile necesare”, se arată în programul de guvernare citat. Însă documentul promite predictibilitate fiscală.
„Obiectivul Guvernului este ca, prin reducerea deficitului, o mai bună colectare și un control mai riguros al cheltuielilor publice, să diminuăm presiunea asupra sistemului fiscal și să evităm schimbările frecvente de taxe”
Documentul pune accent pe creşterea veniturilor la bugetul de stat şi combaterea evaziunii fiscale prin:
• ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic şi supuse reorganizării,
indicatorilor de performanţă. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc;
• Îmbunătățirea legislaţiei privind evaziunea fiscală şi a executării silite;
• Parteneriat cu cetăţenii pentru combaterea evaziunii fiscale;
• Analiza excepţiilor fiscale şi corectarea acestora, acolo unde este cazul
Amprenta social-democrată: Bani pentru administrația locală
Una dintre cele mai vizibile diferențe față de abordarea asociată lui Bolojan este accentul pus pe dezvoltarea locală și pe protejarea mecanismelor de finanțare ale autorităților locale. Programul propune evaluarea, eșalonarea și continuarea programului Anghel Saligny – principalul mecanism de alimentare financiară a administrației locale.
„Guvernul va menține un nivel ridicat al investițiilor publice în infrastructură, sănătate, proiecte locale, transport și modernizare administrativă. Ministerul Finanțelor va asigura finanțarea investițiilor din PNRR și fonduri europene, precum și a programelor naționale Anghel Saligny și CNI, în paralel, împreună cu ministerele de resort, cu pregătirea unor măsuri de prioritizare a portofoliului de investiții și a modului de gestionare a programelor, astfel încât dezvoltarea și sectorul construcțiilor să fie susținute fără abaterea de la țintele de deficit”, se arată în programul de guvernare anunțat de Veștea.
Creșterea ocupării și sprijin pentru piața muncii
Programul lui Adrian Veștea promite măsuri pentru creșterea gradului de ocupare, în special în rândul tinerilor, prin programe de calificare, consiliere profesională și sprijin pentru primul loc de muncă. Documentul prevede modernizarea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, adaptarea acestora la nevoile actuale ale pieței muncii și combaterea muncii nedeclarate. În plus, guvernul își asumă actualizarea legislației muncii și consolidarea dialogului social și a negocierii colective între angajatori și salariați.
De asemenea, documentul include explicit creșterea salariului minim începând cu 1 iulie 2026 și promite măsuri pentru menținerea unui nivel adecvat al veniturilor din muncă și pensii în raport cu evoluția costului vieții.
Măsuri concrete propuse în programul de guvernare:
1. Angajarea părinţilor cu ≥ 3 copii – subvenţie 2.250 lei/lună/angajator timp de 12 luni
2. Mame active pe piaţa muncii – prime 1.000 lei/lună pentru femei cu ≥ 3 copii angajate sau cu activitate independentă (12 luni)
3. Concediu creştere copil pentru bunici – posibilitate legală pentru bunici angajaţi de a beneficia de concediu în locul părinţilor. Sprijinirea familiilor prin flexibilizarea modului de îngrijire a copilului în primii doi ani de viaţă, în special în contextul în care părinţii revin mai devreme în câmpul muncii sau nu pot beneficia de concediu. Măsura vizează şi valorizarea rolului activ al bunicilor în viaţa copilului şi în echilibrul familial
4. Revenirea părinţilor în muncă part-time cu păstrarea indemnizaţiei 50% – contract maximum 4 h/zi cu jumătate din indemnizaţie. Stimularea inserţiei pe piaţa muncii şi asigurarea unui echilibru adecvat între viaţa profesională şi responsabilităţii de părinte.
5. Extinderea acordurilor bilaterale între România și alte țări și se operaționalizează sistemul de înregistrare a acestora în platforma www.workinromania.gov.ro.
6. Implementarea și monitorizarea Programului Primul Loc de Muncă în vederea facilitării tranziției tinerilor de la educație la ocupare și reducerea numărului de tineri NEET.
Sprijin pentru familii, tineri și grupuri vulnerabile
Programul promite stimularea natalității și sprijinirea familiilor prin politici care să faciliteze echilibrul dintre viața profesională și cea de familie. Sunt prevăzute măsuri pentru accesul tinerilor la educație, locuire și antreprenoriat, extinderea serviciilor sociale integrate în comunitățile rurale, precum și programe dedicate persoanelor cu dizabilități. Documentul menționează explicit protejarea puterii de cumpărare pentru mame, veterani și persoane cu handicap, măsuri care ar urma să fie incluse în bugetul pentru 2017.
1. Măsuri pentru protejarea puterii de cumpărare a populaţiei vulnerabile și menținerea unui nivel adecvat al veniturilor din muncă și pensii în raport cu evoluția costului vieții.
2. Modernizarea serviciilor publice de ocupare şi adaptarea lor la nevoile actuale ale pieţei muncii.
3. Creşterea angajării tinerilor prin calificare, consiliere şi sprijin pentru primul loc de muncă. Sprijinirea familiilor prin măsuri pentru stimularea natalităţii şi echilibrul muncă-viață de familie.
4. Combaterea muncii nedeclarate şi actualizarea legislaţiei muncii în acord cu realităţile economice și consolidarea dialogului social și a negocierii colective.
5. Extinderea serviciilor sociale integrate în comunităţile rurale pentru sprijinirea grupurilor vulnerabile.
6. Digitalizarea sistemului public de pensii pentru eficienţă şi acces facil la servicii. Promovarea incluziunii persoanelor cu dizabilităţi prin angajare asistată şi tehnologii adaptate.
7. Asigurarea accesului echitabil al tinerilor la educaţie, locuire şi iniţiative antreprenoriale. Consolidarea protecţiei copilului prin intervenţii digitale, prevenţie şi profesionalizarea personalului.
8. Măsuri pentru Protejarea puterii de cumpărare în cazul mamelor, veteranilor și persoanelor cu handicap (fundamentare și implementare în bugetul pe 2027).
9. Măsuri pentru protejarea țintită a persoanelor vulnerabile pentru a face față măsurilor inflaționiste (temporare și calibrate bugetar, fără riscul de a alimenta suplimentar inflația și fără a afecta obiectivele de consolidare fiscală)
10. Creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026.
Ce condiții a pus PSD pentru susținerea Guvernului Veștea
PSD a prezentat public, vineri, lista de măsuri pe care le consideră obligatorii pentru acordarea sprijinului parlamentar viitorului Executiv. Social-democrații au cerut ca programul de guvernare să includă măsuri clare pentru protejarea populației și stimularea economiei.
1. Majorarea salariului minim
Una dintre principalele solicitări este creșterea salariului minim pentru protejarea puterii de cumpărare a angajaților cu venituri mici și medii.
2. Indexarea pensiilor
PSD cere menținerea mecanismului de indexare a pensiilor și protejarea veniturilor pensionarilor în contextul creșterii costului vieții.
3. Oprirea măsurilor de austeritate
Social-democrații solicită renunțarea la măsurile care cresc povara fiscală asupra populației și a micilor antreprenori.
4. Sprijin pentru mame, veterani și persoane cu dizabilități
Printre condițiile PSD se află și extinderea programelor sociale dedicate categoriilor vulnerabile.
5. Continuarea plafonării adaosului comercial
Formațiunea vrea extinderea schemei de limitare a adaosului comercial pentru produsele de bază, alimentare și nealimentare, incluse în coșul minim de consum.
Reforma administrativă și reducerea birocrației
Social-democrații au cerut deopotrivă măsuri de eficientizare a administrației publice, precum:
Următorii pași sunt audierile în comisiile parlamentare și votul de învestitură în plen.
-
Actualitateacum 2 zileHidrofor sau pompă submersibilă pentru casă? Scenarii practice explicate simplu
-
Actualitateacum 2 zileCare sunt principalele servicii oferite de casele de amanet?
-
Actualitateacum o ziCe este un dispecerat de securitate și cine veghează cu adevărat când tu dormi?
-
Comunicateacum o ziGREENHILL CAPITAL SRL anunţă finalizarea implementarii proiectului „DIGITALIZAREA SOCIETATII GREENHILL CAPITAL S.R.L.
-
Comunicateacum o ziCONTA CRĂCIUN SRL în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „DIGITALIZAREA FIRMEI CONTA CRĂCIUN SRL”
-
Sportacum 2 zileRoata Norocului la casino online: Cum funcționează
-
Uncategorizedacum 2 zileNTM STRUCTURI S.R.L., în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „DIGITALIZAREA FIRMEI NTM STRUCTURI S.R.L.”
-
Uncategorizedacum 3 zileȘtampila firmei tale spune mai multe decât crezi: cum o alegi corect în 2026





