Actualitate
Germania: Se închid biserici, se deschid moschei
În Germania se închid biserici creştine şi se deschid, în schimb, alte edificii de cult. Religia imigranţilor din India sau Siria face imaginea oraşelor mai colorată.
Domul din Köln şi Moscheea Centrală a DITIB (cea mai mare organizaţie musulmană din Germania)
Erlangen este un bun exemplu. În oraşul cu 119.000 de locuitori din sudul Germaniei se petrec multe la capitolul religie. Tocmai este în faza de pregătire construcţia unei noi sinagogi. Landul Bavaria a pus în acest scop la dispoziţie un teren în apropierea campusului universitar. Cele două moschei din oraş planifică o extindere, iar într-o suburbie o asociaţie a cumpărat un teren pentru a construi un templu hindus.
Silvia Klein, directoare pentru integrare şi diversitate în cadrul primăriei Erlangen, subliniază diversitatea culturilor, limbilor şi a religiilor. Cu privire la construcţia templului hindus ea a precizat că lucrările vor demara cel târziu în 2027.
La Erlangen trăiesc numeroşi studenţi din India
Klein a precizat că la universitatea din Erlangen învaţă în prezent mai bine de 2000 de studenţi din India. Asociaţia pentru construcţia templului a subliniat că pe lângă comunitatea germană, cea indiană este a doua ca mărime în oraş.
Erlangen este un exemplu care atestă că diversitatea religioasă din Germania începe să devină vizibilă şi din perspectivă arhitectonică. Desigur există în continuare bisericile tradiţionale, catolică şi protestantă, precum şi o biserică ortodoxă grecească şi una ortodoxă rusă.
Cu mai bine de trei ani în urmă comunitatea coptă a preluat o biserică catolică. Din „Sf. Petru şi Pavel” a devenit „Biserica Ortodoxă Coptă a Sfintei Maria şi a Sfinţilor Apostoli”. Diaconul Ragai Edward Matta a declarat pentru DW: „Înainte aveam 18 familii cu 50-60 de membri, acum sunt 60 de familii cu peste 200 de membri”. Din comunitatea lor fac parte şi aproximativ 40 de studenţi.
Biserica Ortodoxă Coptă din oraşul german Erlangen
În schimb marile Biserici creştine din Germania, Catolică şi Protestantă, se diminuează. Cu doar câţiva ani în urmă mai bine de jumătate din germani aparţineau uneia din cele două confesiuni. Acum doar 36,6 milioane de germani s-au mai declarat catolici sau protestanţi. Asta înseamnă 44 la sută din cei 83,5 milioane de locuitori a Germaniei. De aceea tot mai frecvent lăcaşurile de cult catolice sau protestante se închid sau capătă altă destinaţie.
„Germania devine tot mai atee” sau „numărul celor fără confesiune a depăşit numărul enoriaşilor” sunt titluri care se regăsesc în mass media. Dar oare este adevărat? Potrivit Oficiului Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi, în 2020 numărul musulmanilor ajunsese la 5,3 milioane.
Potrivit unui recensământ al Bisericii Protestante realizat în 2020, în Germania trăiesc şi 3,8 milioane de creştini ortodocşi. La toţi aceştia se adaugă evrei, budişti, bahai şi hinduşi. Pentru toate aceste comunităţi nu există cifre exacte ci doar estimări.
Edificii religioase noi în oraşele germane
Cert este că la capitolul religie oraşele germane devin mai colorate. Concret asta se vădeşte în noile edificii de cult. Câte sunt ele exact nu se ştie. În vara anului 2024 călugăriţe budiste au inaugurat un templu în centrul Berlinului. Între timp în întreaga ţară există aproximativ 20 de temple budiste, iar în iunie 2026 urmează să se inaugureze la Berlin cel mai mare templu budist din Germania.
În ţară se construiesc de asemenea tot mai multe temple hinduse. În Frankfurt există mai bine de şase iar în fiecare oraş cum ar fi Hamburg, München şi în Berlin există câteva.
Templu hindus din Berlin
Şi moschei se construiesc în Germania tot mai multe. „În ultimul an au fost construite moschei la Voerde, Kornwestheim şi Köngen, care deja au fost inaugurate”, a comunicat secţia de presă a DITIB, organizaţia musulmanilor turci. În plus s-a pus piatra de temelie pentru noi moschei la Gießen şi Willich.
DITIB a informat din că din organizaţie fac parte în Germania 862 de moschei. Ele sunt subordonate direct Prezidiului pentru Afaceri Religioase (Diyanet) din Ankara, instituţie care la rândul ei este subordonată preşedintelui Turciei.
Mai multe sinagogi şi o „Academie Evreiască” în Germania
Şi comunitatea evreiască se extinde. Au fost construite noi sinagogi la Magdeburg (inaugurată în 2023) şi Potsdam (inaugurată în 2024). Astfel, în toate cele 16 capitale de land există acum sinagogi.
Sinagoga din Potsdam la inaugurare, în iulie 2024
Concomitent este în construcţie „Academia Evreiască” din Frankfurt, care va fi inaugurată în noiembrie 2026.
Creşte şi numărul comunităţilor creştin ortodoxe în Germania
Numărul comunităţilor ortodoxe din Germania creşte şi acestea nu preiau doar biserici catolice sau protestante rămase fără enoriaşi. Comunităţile îşi construiesc frecvent biserici noi.
Christoph Strack – DW
Formația antrenată de Mihai Silvăşan a reușit în acest an competițional tripla: titlul național, Cupa şi Supercupa României. U BT Cluj s-a impus cu 3-1 în finala cu CSM Oradea.
În faţa a 10.000 de fani, campiona en-titre a câştigat „la mustață” (74-72, 33-36 la pauză), astăzi (miercuri, 3 iunie), al 4-lea meci cu rivala sa tradițională.
Principalii marcatori ai partidei au fost Russell 23 puncte, Molinar 17p, Creek 10p, respectiv, Bropleh 16p, Nzekwesi 15p și Richard 12p.
În precedentele meciuri ale finalei s-au înregistrat rezultatele 84-87, 88-83 şi 103-78.
Al 11-lea titlu național pentru clujeni
Cele două echipe au jucat finala Ligii Naţionale de baschet, la masculin, pentru a 5-a oară în ultimii 6 ani. Şi precedentele finale au fost câştigate de U BT Cluj: 4-2 în 2022/2023, 4-1 în 2023/2024 și 3-2 în 2024/2025.
Acesta este titlul cu numărul 11 pentru formațiile din Cluj (după cele din 1992, 1993, 1996 pentru Universitatea Cluj, 2011 pentru U Mobitelco Cluj, 2017 şi 2021-2025 pentru U BT Cluj), tot atâtea având Asesoft Ploiești. Pe primele două locuri se află Dinamo București – 22 de titluri și Steaua București – 21. CSM Oradea a câștigat de 3 ori campionatul (2016, 2018 şi 2019).
Craiova a cucerit medalia de bronz
Antrenorul orădenilor, Cristi Achim, a anunţat că acest campionat a fost ultimul în care s-a aflat pe banca tehnică (era din 2009, fiind cel mai longeviv în funcţie din Liga Naţională) și că va prelua o funcţie în conducerea clubului.
Medalia de bronz a fost câştigată, în premieră, de SCMU Craiova, 2-1 „la general” (94-102, 101-62, 105-101), cu Dinamo Bucureşti.
Actualitate
Remus Pricopie propune un „armistițiu politic” și un premier independent până în februarie 2027
Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, susține că România are nevoie de un „armistițiu politic” pentru depășirea blocajului actual și formarea unui guvern stabil, propunând desemnarea unui premier independent și constituirea unui executiv cu mandat limitat până la 15 februarie 2027.
Remus Pricopie propune un premier independent și un „guvern de armistițiu” temporar. FOTO: FB
„Instituțiile statului nu pot funcționa la nesfârșit în așteptarea unor decizii politice. Cu fiecare zi care trece, costul blocajului crește, iar România pierde timp într-un moment în care are nevoie de stabilitate, credibilitate și capacitate de acțiune”, a scris Pricopie pe Facebook.
Potrivit acestuia, noua formulă guvernamentală ar trebui să fie susținută de principalele forțe democratice și pro-europene din Parlament și să includă un cabinet parțial tehnocratizat.
„Poate că a venit momentul să vorbim despre un armistițiu politic. Nu despre o alianță politică definitivă și nici despre renunțarea la competiția dintre partide”, a afirmat rectorul SNSPA.
Pricopie propune păstrarea continuității în ministerele unde există politici și proiecte aflate deja în derulare, precum Dezvoltarea, Afacerile Interne, Finanțele, Educația sau Fondurile Europene, în timp ce alte portofolii ar putea fi ocupate de specialiști independenți.
De asemenea, acesta consideră că programul de guvernare ar trebui să rămână, în linii mari, cel aprobat deja de Parlament la instalarea Guvernului Bolojan, cu eventuale actualizări determinate de evoluțiile economice și sociale.
„Politica democratică nu este arta ultimatumului. Este arta compromisului în interes public”, a mai transmis Remus Pricopie.
Actualitate
Planul B al Chișinăului: Moldova ia în calcul unirea cu România în cazul în care procesul de aderare la UE intră în impas. „Va exista un preț”
Vicepremierul Republicii Moldova a afirmat că unirea cu România rămâne un scenariu posibil dacă negocierile de aderare la Uniunea Europeană nu vor avansa conform planului.
Steaguri România și R. Moldova Foto: arhivă, adevărul
Republica Moldova ar putea recurge la scenariul unirii cu România în cazul în care parcursul său de aderare la Uniunea Europeană ar fi îngreunat sau blocat, a declarat viceprim-ministrul Eugen Osmochescu într-un interviu acordat Euractiv. Oficialul a descris această opțiune drept un „plan B”, în contextul în care Chișinăul își propune semnarea unui tratat de aderare la UE până la sfârșitul anului 2028.
„Planul B” pentru scenariul unui blocaj european
Osmochescu, aflat în funcție din noiembrie anul trecut, a subliniat că prioritatea guvernului rămâne integrarea europeană, însă a avertizat că lipsa unor progrese concrete din partea Bruxelles-ului ar putea forța autoritățile să ia în considerare alternative.
„Trebuie să transmitem un semnal populației”, a afirmat acesta, făcând referire la presiunile și operațiunile hibride atribuite Rusiei, menite să reducă sprijinul public pentru integrarea europeană.
Vulnerabilități de securitate în fața Rusiei
Vicepremierul a menționat și vulnerabilitatea Republicii Moldova, precizând că țara nu are capacitatea de rezistență militară a Ucrainei. „Nu suntem la fel de rezistenți ca ucrainenii. Nu avem industrie militară, nu avem producție militară, nu avem o armată comparabilă”, a declarat el.
Declarațiile vin pe fondul tensiunilor regionale și al unor incidente recente, inclusiv un atac rusesc asupra centralei hidroelectrice de la Nistru, care a provocat o scurgere de petrol și poluarea râului Nistru – sursă esențială de apă pentru Republica Moldova și sud-vestul Ucrainei.
În plan european, Osmochescu a confirmat că Moldova își dorește deschiderea primelor „clustere” de negocieri de aderare și alinierea accelerată la legislația UE.
Potrivit unor informații citate de Euractiv, primele negocieri oficiale ale UE cu Ucraina și Republica Moldova ar putea avea loc pe 16 iunie, moment considerat de Chișinău un semnal politic important.
„Dacă se va întâmpla în iunie, atunci acesta ar fi un semnal clar. Acesta este obiectivul nostru”, a spus vicepremierul.
Oficialul a susținut și ideea unor forme de integrare graduală sau „aderare asociată”, propuse recent de cancelarul german Friedrich Merz, care ar permite participarea statelor candidate la reuniuni ale instituțiilor europene fără drept de vot.
Osmochescu consideră că astfel de etape intermediare ar putea consolida reformele și ar transmite un semnal pozitiv către populație.
Scenariul unirii cu România
„Avem teme de făcut, trebuie să le facem”, a afirmat el, adăugând că astfel de inițiative ar trebui privite ca o oportunitate, nu ca un blocaj pentru statele membre ale UE.
În ceea ce privește scenariul unirii cu România, vicepremierul a spus că legăturile culturale și familiale dintre cele două state sunt deja foarte strânse, iar un număr semnificativ de cetățeni moldoveni dețin deja pașapoarte românești – aproximativ 850.000 din totalul populației de 2,4 milioane.
El a mai precizat că sprijinul pentru reunificare se situează în jur de 40% în Republica Moldova, în timp ce în România acesta ar ajunge la aproximativ 70%.
„Va exusta un preț. Acesta va trebui suportat de România și de UE. Dar costul nu ar fi la fel de mare ca cel înregistrat în cazul fostelor Germanii [de Est și de Vest] atunci când s-au reunificat”, a spus acesta.
-
Breakingacum 3 zile„Am imagini cu soția alergată de urs în curte”. Teroare în Bușteni
-
Actualitateacum 3 zile
De ce evită UE să pună un român la masa tratativelor cu Rusia. Explicația neașteptată a unui expert în negocieri
-
Actualitateacum 3 zile
Povestea incredibilă a oamenilor pe care nimeni nu-i dorea pe front. Lecția dată de „Șerpii fumători”
-
Breakingacum 3 zileRăzvan Dumitrescu pleacă de la Antena 3 CNN. Jurnalistul și-a anunțat demisia în direct. Cum și-a motivat gestul
-
Actualitateacum 2 zile
Polițist din Neamț, înjunghiat mortal de propriul fiu. Tragedia s-a petrecut în plină stradă
-
Actualitateacum 2 zile
Secretele MAE de după 1989. Istoricul Cosmin Popa: „Ion Iliescu a guvernat prin război hibrid înainte ca acesta să fie inventat oficial”
-
Breakingacum 3 zileSUA au lansat un nou atac asupra unei ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri în Pacific. Bilanțul total al operațiunii împotriva narcotraficanților urcă la 205 morți
-
Actualitateacum 2 zile
O femeie a murit iar un copil de cinci ani este grav rănit, după ce au fost loviți de tren în timp ce traversau calea ferată