Actualitate
Dezbatere aprinsă despre armata obligatorie în România? „O să vezi dezertări și refuzuri în masă în România”
Posibilitatea reintroducerii serviciului militar
obligatoriu a stârnit o dezbatere aprinsă pe o platformă online, scoțând la
suprafață frustrări mai vechi despre stat, bani și competență. Discuția este pur ipotetică, în condițiile în care nu s-a pus, oficial, problema revenirii la serviciul militar obligatoriu.
Serviciul militar obligatoriu sperie mulți tineri români. FOTO: MAPN
Discuția de pe platforma Reddit pornește de la o afirmație care sună categoric: „Serviciul militar obligatoriu este doar pe pauză în momentul de față, poate fi introdus mâine fără nicio problemă legală.”
De aici, firul conversației se rupe rapid în două direcții: una alarmistă, care vede reintroducerea ca inevitabilă, și una sceptică, care o consideră improbabilă sau chiar imposibilă în contextul actual al României.
Autorul inițial își susține ideea printr-o listă de țări europene care au reintrodus sau extins serviciul militar:
„Croația – S-a reintrodus anul acesta, 2 luni obligatorii doar pentru bărbați.
Suedia – S-a reintrodus în 2017. Sunt recrutați toți (bărbați și femei), dar sunt selectați doar cei mai apți.
Letonia – S-a reintrodus în 2024, cu o durată de 11 luni.
Lituania – S-a reintrodus în 2015.
Danemarca – Din 2025, serviciul militar s-a extins și la femei, iar durata a crescut de la 4 luni la 11 luni.
Norvegia – S-a extins serviciul militar și la femei în 2015.
Germania – S-a spus că se reintroduce serviciul militar voluntar pentru 2 ani; dacă nu fac rost de destui oameni, o să îl introducă pe cel obligatoriu.
Franța și Polonia – S-a reintrodus serviciul militar voluntar de 10 luni.
Estonia, Grecia, Austria, Finlanda, Elveția, Cipru și Turcia – Deja există serviciu militar obligatoriu, ca să nu mai vorbim de țări precum Ucraina și Rusia”.
Autorul postării susține, corect, că în România s-a introdus serviciul militar voluntar. Acesta face o speculație: „Dacă programul nu o să aibă succes, o să trecem la conscripție. Am o presimțire că nu o să aibă succes acest program; pentru a reuși, statul român ar trebui să creeze o propagandă bună, iar eu nu cred că este destul de capabil să facă așa ceva.”
Într-adevăr, anumiți analiști militari avertizează că dacă programul voluntar nu va reuși, singura soluție ar fi reîntroduce serviciul militar obligatoriu.
Dacă Armata Română nu reușește să-și completeze rezerva operațională prin modalitatea voluntariatului se poate ajunge la măsuri extreme: „la un moment dat, va trebui să reintroducem serviciul militar obligatoriu”, a afirmat pentru „Adevărul” generalul (r) Virgil Bălăceanu. Nicio armată nu funcționează fără rezervă, a spus el. Mai ales în condițiile actuale. Totuși, Bălăceanu este încrezător că programul de voluntariat va fi un succes.
Autorul postării pune, la final, câteva întrebări:
„Când o să fie reintrodus, ați vrea să fie pentru toată lumea? Și pentru bărbați și pentru femei? Ați vrea să fie cum e în Elveția, unde poți alege să faci serviciu militar sau serviciu în folosul statului pentru o perioadă mai lungă?”
„Ce să facem? Tragem cu pistol Carpați? Să ne coasem găurile din pantaloni?””
Replica nu a întârziat: „Ești tu sigur? Din lista prezentată de tine, doar 4 țări au introdus serviciul militar OBLIGATORIU. Restul sunt toate voluntare. Cam sună a fumigenă.” Această intervenție schimbă tonul discuției și introduce un element esențial: diferența dintre percepție și realitate. Mai mulți participanți subliniază că, în multe state, „obligatoriu” nu înseamnă universal: „Se aleg doar dintre cei mai fit și se face apoi o tragere la sorți.”
Un reputat general avertizează: „La un moment dat, va trebui să reintroducem serviciul militar obligatoriu”
De aici, conversația alunecă spre o analiză pragmatică. Un utilizator punctează: „Singurele țări unde mai mult de 20% din bărbații apți chiar fac armata sunt Finlanda, Elveția, Austria, Ucraina, Grecia, Turcia și Cipru.” Cu alte cuvinte, modelul invocat ca exemplu este, de fapt, mult mai limitat în practică.
Dar poate cea mai puternică direcție a dezbaterii nu este nici geopolitică, nici juridică, ci economică. „România este într-o situație economică dezastruoasă”, scrie cineva. „Să iei mii, zeci de mii de oameni din economie și să îi ții pe banii statului la instructaj e o idee absolut idealistă.” Această observație este reluată în forme diferite: costuri, lipsa infrastructurii, risipa. Iar tonul devine rapid sarcastic: „Ce să facem? Tragem cu pistol Carpați? Să ne coasem găurile din pantaloni?”
„O să o frece de pomană un an”
Neîncrederea în instituții apare constant ca fundal al discuției. „Deja aud titluri: scandal uriaș la Ministerul Apărării. Milioane de euro pentru uniforme au ajuns în imobiliare din Dubai.” Este mai mult decât o glumă – este expresia unei percepții generalizate despre corupție și ineficiență. Un alt utilizator amintește de exerciții reale: „Abia au avut câteva autobuze. Foarte puțini au făcut măcar o tragere.”
Experiențele personale sau poveștile transmise din generație în generație joacă și ele un rol important. Un comentariu sintetizează această memorie colectivă: „O să o frece de pomană un an, o să mănânce mâncare infectă, o să muncească la câmp sau la casa vreunuia.” În același timp, există și o notă paradoxală: „peste ani își vor aduce aminte o versiune romanțată, pentru că în jegul ăla se leagă prietenii.”
„1.000 de tineri care dirijează mii de drone fac mai mult decât 1 milion de soldați”
Un alt fir important al discuției este relevanța militară propriu-zisă. „1.000 de tineri care dirijează mii de drone fac mai mult decât 1 milion de soldați”, spune cineva, sugerând că războiul modern nu mai are nevoie de mase de recruți slab pregătiți. Ideea este susținută indirect și de alții, care critică modelul clasic de armată: „jumătate din ciclu sunt bibani, cealaltă jumătate devin veterani și își bat joc de bibani.”
Germania are nevoie de mai mulți militari. Friedrich Merz: „Nu există nicio cale de a evita recrutarea obligatorie”
Nu lipsesc nici observațiile despre inegalitate și evitarea sistemului. „Se găsesc metode de șpagă + pile ca să eviți lejer serviciul militar.” Sau, într-o notă ironică: „La cât de bine merge evidența populației, le urez noroc să mă găsească.” În percepția publică, orice sistem obligatoriu ar fi aplicat selectiv și inechitabil.
Un alt punct sensibil este impactul asupra vieții personale. „Sunt curios cum funcționează dacă ai un credit… ce faci cu rata?”
Discuția atinge și teme ideologice. Un comentator respinge ideea unei decizii pur naționale: „Suntem în NATO, strategia va veni de la comandamentul NATO, nu de la alde Ciucă.” În același timp, altcineva contrazice: „O să vezi dezertări și refuzuri în masă în România.”
În final, poate cea mai dură concluzie vine din experiență directă: „Am făcut armata și pot să spun că ăla care e de acord cu stagiu militar obligatoriu e minim cretin.” Este o afirmație care rezumă tonul general al dezbaterii: mai degrabă respingere decât entuziasm.
Actualitate
Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
Aproximativ o sută de membri ai Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș protestează miercuri, 22 aprilie, în fața Ministerului Energiei, acuzând lipsa de reacție a autorităților în fața riscului ca singurul producător intern de îngrășăminte să fie închis definitiv.
Combinatul riscă să se închidă. FOTO Azomureș
Protestatarii cer repornirea activității combinatului Azomureș sau, cel puțin, o soluție care să protejeze locurile de muncă și să limiteze impactul social și economic asupra județului Mureș, potrivit Agerpres.
Sindicaliștii solicită un dialog real cu Ministerul Energiei și măsuri de sprijin pentru familiile și comunitățile care depind de platforma industrială.
În ultimul an, compania elvețiană Ameropa, proprietara Azomureș, a avut negocieri cu Romgaz privind o posibilă preluare a combinatului.
Potrivit declarațiilor secretarului de stat Cristian-Silviu Bușoi, discuțiile sunt într-un stadiu avansat, iar Romgaz a transmis deja o ofertă acționarilor.
Amintim că, în urmă cu o lună, Combinatul Azomureș, a notificat oficial sindicatul cu privire la inițierea unui plan de concedieri colective.
Reprezentanții angajaților au atras atenția că situația combinatului a devenit critică din cauza prelungirii negocierilor privind o eventuală preluare de către Romgaz, discuții care durează de peste un an, potrivit Digi24.
„Vom folosi această perioadă pentru a identifica soluții reale. Întârzierea unei decizii poate duce la închiderea completă a platformei, cu efecte majore asupra agriculturii și economiei locale”, a avertizat atunci organizația sindicală.
Sindicatul a cerut încă de atunci Guvernului o decizie urgentă privind viitorul combinatului, astfel încât procesul de achiziție să nu rămână blocat în proceduri și să existe un cadru predictibil pentru repornirea activității.
În februarie, premierul Ilie Bolojan a discutat cu reprezentanții Ameropa – compania care deține Azomureș – și cu conducerea Romgaz despre stadiul negocierilor pentru o posibilă preluare.
Actualitate
Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
Caselor județene de pensii le-au fost repartizate spre valorificare primele bilete de tratament din 2026. Prețul integral al biletelor a crescut comparativ cu anul 2025, condițiile de acordare sunt cele din anii trecuți.
Pensionarii așteaptă de luni bune biletele în stațiunile balneare FOTO credit: Hotel Palace Govora
Prima serie de bilete de tratament, îndelung așteptată de pensionarii și asigurații din toată țara, a fost repartizată în teritoriu. Biletele sunt puține, iar plecarea are loc în doar câteva zile.
Casei Județene de Pensii Olt i-au fost repartizate 33 de bilete de tratament, care au și fost puse în vânzare marți, 21 aprilie 2026.
Cei interesați de aceste prime bilete de tratament repartizate în 2026 trebuie să fie dispuși să plece destul de repede, pentru că data de prezentare în stațiune este în perioada 27-29 aprilie 2026.
„Biletele de tratament repartizate în această serie sunt în bazele de tratament din unitățile hoteliere ale Societății Comerciale de Tratament Balnear și recuperare a capacității de muncă – S.C. TBRCM S.A .”, au precizat reprezentanții CJP Olt, prin intermediul unui comunicat de presă.
Cele 33 de bilete sunt repartizate pe stațiuni astfel: 12 bilete în stațiunea Bala; 8 bilete în stațiunea Olănești; 6 bilete în stațiunea Amara; 4 bilete în stațiunea Buziaș; 3 bilete în stațiunea Pucioasa.
„Aceste bilete se vor distribui prin solicitare directă a persoanelor care au cereri depuse și se prezintă la sediul instituției noastre”, a mai anunțat CJP Olt.
Cine poate solicita bilete de tratament prin Casa de Pensii și cât achită
Durata sejurului în stațiunile balneoclimaterice a rămas și în 2026 de 16 zile, dintre care în 12 se acordă și tratament balnear.
Solicitările au început să sosească la CJP Olt încă din primele zile lucrătoare din ianuarie, fiind destul de neobișnuit ca prima serie de bilete să ajungă la beneficiari atât de târziu (în 2025, biletele din prima serie au fost repartizate în februarie). S-au adunat până în prezent aproximativ 1.550 de cereri venite de la pensionarii și, respectiv, asigurații în sistemul public de pensii.
Cine beneficiază de bilete de tratament
De aceste bilete de tratament pot beneficia:
– pensionarii sistemului public de pensii;
– asigurații sistemului public de pensii;
– beneficiarii prevederilor unor legi speciale care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii;
– soțul/soția asiguratului/pensionarului sistemului public de pensii care nu este asigurat/pensionar al sistemului public de pensii;
– asigurat al sistemului de asigurare la accidente de munca și boli profesionale.
Condiția care se impune tuturor solicitanților din categoriile mai sus amintite este să dovedească existența unei afecțiuni medicale care să necesite tratament balnear.
Cât se plătește pentru biletele de tratament
În cazul pensionarilor, contribuția individuala este de 50% din cuantumul total brut al drepturilor de pensie, dar nu mai mult decât costul integral al biletului (costul integral este între 3.480 lei și 3.688 de lei, cazarea făcându-se în hoteluri de doua și trei stele).
În cazul asiguraților, contribuția este de 50% din valoarea biletului, daca veniturile brute lunare sunt mai mici decât câștigul salarial mediu brut (care în 2026 este 9.192 lei), în caz contrar biletul fiind achitat integral.
În 2025, costul integral al biletului în structurile TMRCB S.A. s-a situat între 3.156 lei și 3.348 lei.
La nivelul întregii țări, pentru 2026 au fost aprobate 114.000 bilete de tratament care vor fi acordate potrivit criteriilor care se aprobă anual. În fiecare an, primele serii au un număr mai mic de bilete repartizate în teritoriu, fiind disponibile sejururi în structurile TMRCB S.A.. Ulterior organizării licitațiilor, în listă apar și structuri de cazare aparținând operatorilor privați. În acest an, cel mai probabil primele bilete de tratament în structurile private vor fi disponibile începând din vară.
Actualitate
Condițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni”
Liderul AUR George Simion a transmis, marţi, condiţiile formaţiunii pentru partidele din coaliţia care s-a rupt: Parlament cu 300 de aleşi, renunţarea la subvenţiile partidelor şi alegerea primarilor şi preşedinţilor de CJ în două tururi.
George Simion, liderul AUR FOTO: Profimedia
”Să nu vă îndoiţi de noi. Trei lucruri. Trei lucruri le vrem de la aceşti domni care au dus România acolo unde este în hău, în prăpastii. Cum au votat românii, 300 de parlamentari. Renunţarea la subvenţiile pentru partidele politice. Alegerea primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene în două tururi. Pentru toate aceste lucruri se poate da vot în biroul permanent al Camerei Deputaţilor. Sunt proiecte de lege şi se pot adopta”, a spus George Simion într-un mesaj video pe Facebook.
Preşedintele AUR a precizat că nu vor purta negocieri pe sub masă.
”Nu vom face decât să ne respectăm alegătorii şi să acţionăm în direcţia punerii pe roate a economiei care a fost distrusă de către ei. Dacă vor accepta, ori unii ori alţii, ca aceste trei legi să fie votate, după aceea putem discuta despre altceva”, a mai spus Simion.
PSD a votat, luni seară, retragerea sprijinului politic premierului Ilie Bolojan. Cei 5.000 de membri PSD au votat online, printr-o aplicaţie. S-au înregistrat 97,7% din voturi în favoarea retragerii sprijinului politic şi 2,3% au votat împotrivă.
Ilie Bolojan a declarat, în urma ședinței extinse a Biroului Politic Național al Partidul Național Liberal, că formațiunea pe care o conduce a mandatat conducerea partidului și pe premier să asigure stabilitatea guvernamentală în contextul crizei politice actuale și să facă demersurile necesare pentru menținerea unei majorități funcționale în Parlament.
Premierul a precizat că în perioada următoare vor fi inițiate discuții cu partidele care susțin actualul Executiv, în vederea clarificării unei eventuale formule de guvernare minoritară.
Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
Aproximativ o sută de membri ai Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș protestează miercuri, 22 aprilie, în fața Ministerului Energiei,...
Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
Caselor județene de pensii le-au fost repartizate spre valorificare primele bilete de tratament din 2026. Prețul integral al biletelor a...
Condițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni”
Liderul AUR George Simion a transmis, marţi, condiţiile formaţiunii pentru partidele din coaliţia care s-a rupt: Parlament cu 300 de...
Cum protejează cutiile termoizolante cu temperatură controlată produsele FMCG și farmaceutice?
Cutiile termoizolante cu temperatură controlată sunt esențiale în lanțurile logistice moderne, mai ales pentru produse FMCG și farmaceutice sensibile la...
Cum îți repari telefonul fără să pleci de acasă: ghidul complet al reparațiilor la distanță
E vineri seara. Un utilizator constată că ecranul telefonului s-a spart după o cădere. Problema nu e reparația în sine...
Dezbatere aprinsă în educație: Lipsa de transparență de la olimpiade ajunge pe masa Ministerului. Ce schimbări cer elevii
Olimpiadele școlare sunt în centrul unei dezbateri care ridică întrebări cu privire la viitorul acestor competiții. Consiliul Național al Elevilor...
Noua termocentrală Mintia, construită în trei ani. Investiția de 1,7 GW aduce aproape 1.000 de locuri de muncă
Aproape 1.000 de oameni lucrează pe șantierul noii termocentrale de la Mintia, construită în județul Hunedoara, după închiderea fostei centrale...
-
Actualitateacum 3 zilePlanul ingenios prin care doi frați au reușit să fugă din Coreea de Nord: O evadare aproape miraculoasă, urmată de tragedie
-
Actualitateacum 2 zileSfârșitul Rusiei poate veni de unde se așteaptă mai puțin. Generalul Ben Hodges dezvăluie ce aliat l-ar trăda pe Putin
-
Breakingacum o ziKelemen Hunor pune punctul pe i, în plină criză guvernamentală: „Problema cea mai mare este cum se vor uita creditorii României la țara noastră”
-
Breakingacum o ziTim Cook a anunțat că se va retrage de la conducerea Apple. Care este ultima zi a acestuia la cârma companiei
-
Actualitateacum 3 zileUn tigru a sărit în mijlocul spectatorilor la un circ din Rusia. „Copiii țipau, adulții fugeau panicați”
-
Actualitateacum 2 zileDe ce durerile de spate nu trec singure – și ce poți face acum
-
Actualitateacum 2 zileUn alt efect al scumpirii carburanților în Europa: Creștere explozivă a vânzărilor de mașini electrice
-
Actualitateacum 2 zileCiolacu neagă că ar locui într-un penthouse de lux din Herăstrău, unde chiria ar ajunge la 15.000 de euro: „Nu voi fi deloc influențat de aceste minciuni”