Ministra de Externe Oana Țoiu a anunțat joi seară, pe social-media, că MAE va declasifica, după mai mult de 30 de ani, mii de dosare din arhivele instituției, inclusiv alegerile din 1990 și mineriadele.

”Declasificăm peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani de tranziție din arhivele MAE. Alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai, corespondența cu URSS – toate acestea ies din sertarele in care au stat peste 30 de ani și vor fi publice” a anunțat Oana Țoiu, pe Facebook.

Ce dosare va declasifica ministra Oana Țoiu

Ministrul Oana Țoiu anunță că va publica o serie de dosare, pe teme precum: „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989″, „Reunificarea Germaniei (1990)”, „Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai”, „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”.

”Cîte întrebări au rămas fără răspuns despre mineriade, anii ’90, relația României cu Vestul și cu URSS-ul acelor vremuri?
Cum a arătat tranziția noastră grea de la comunism spre dialogul cu puterile lumii ?

Facem lumină în dreptul nostru. Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României. Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, neclare, iar în aerul închis al lipsei de informații cresc conspirațiile și neîncrederea.

Transparența nu mai este doar despre trecut, ci despre lecții învățate și despre baza de memorie colectivă pe care putem construi viitorul.

Documentele despre cum s-a reașezat politica externă a României după 1989 aparțin istoriei, cercetătorilor, societății. Nu sertarelor din subsol.

Vorbim despre 5.376 de dosare, păstrate în 768 de mape de arhivă, ocupînd aproximativ 100 de metri liniari de raft. Este cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice scoase de sub clasificare după cele de dinainte de 1989 și acoperă o perioadă de inflexiune în istoria noastră recentă.

Cîteva titluri de dosare:

• „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989″
•  „Reunificarea Germaniei (1990)”
• „Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai”
• „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”

Aceste documente nu mai au încadrarea de secret de stat de peste un deceniu. Au fost ținute, totuși, departe de public ca secrete de serviciu. Schimbăm asta an cu an și vom continua procesul, inclusiv cu pași viitori de digitalizare și publicare.

O democrație matură nu se teme de propria istorie. O publică spre consultare cetățenilor și o studiază. Proiectul de Hotărîre de Guvern este de astăzi în transparență decizională pe siteul MAE” mai scrie Țoiu.

Recomandarea autorului:

Sindicatul Metrotrex (USLM) transmite, joi, că tarifele de la metrou urmau să crească pentru că „așa convenise Guvernul Bolojan”, și nu la presiunea sindicaliștilor. Potrivit reprezentanților USLM, prorogarea ordinului de scumpire a cartelelor de metrou ar duce la o pierdere de 20 de milioane de lei pentru Metrorex.

„Nu am fi intervenit la aceste declarații ale domnului ministru, dar se lasă impresia că tarifele la metroul din București cresc la presiunea sindicatului. Nimic mai fals, tarifele cresc pentru că așa convenise Guvernul Bolojan. Cresc tarifele la metrou din cauza faptului că Guvernul României nu este capabil să-și respecte semnătura de pe Contractul de Servicii Publice de Transport, contract pe care îl are cu Metrorex. Astfel, în anul 2026, Guvernul a semnat că va acorda o compensație pentru prestația Metrorex în valoare de 1,2 miliarde de lei”, precizează liderul de sindicat de la metrou.

Potrivitr sursei citate, pierderea Metrotrex după prorogarea ordinului de creștere a tarifelor ar duce la o pierdere de 20 de milioane de lei.

Metrorex ar pierde 20 de milioane de lei

„Pe această cale îl informăm pe domnul Ministrul Interimar că anul acesta, Ministerul de Finanțe a anunțat Metrorex că alocă doar 750 000 000 lei Compensație, un nivel de 65% din necesar. Diferența de finanțare era prevazută a se acorda și din creșterca tarifelor. Prorogarea înseamna o pierdere de 20 000 000 lei pentru Metrorex.

ÎI informăm, de asemenea, pe domnul Ministru Interimar că Metrorex are de primit de la Guvemul României o sumă de 1. 200. 000. 000 lei, reprezentând Compensația neîncasată pe ultimii 7 ani. Poate dacă aceste sume veneau la timp se putea modemiza cel puțin aspectul metroului.

În încheiere, dorim să îl întrebăm pe domnul Ministru lnterimar dacă este adevărat, ceea ce se aude, ca scopul Interimarului Domniei Sale la M.T.I. este acela de a elimina metroului bucureștean dreptul la venituri extrabugetare”, se mai arată în comunicatul USLM.

Radu Miruță a anulat creșterea tarifelor la metrou

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a anunțat miercuri, într-o conferință de presă, că a semnat un ordin de ministru prin care amână majorarea tarifelor la călătoria cu metroul. Prin același ordin se cere ca Metrorex să prezinte, în maximum 60 de zile, un plan de reducere a cheltuielilor, prin care să se ajungă la scăderea cu cel puţin 10% a bazei de cheltuieli.

Premierul Ilie Bolojan a respins acuzațiile lansate de liderul AUR, George Simion, la depunerea moțiunii de cenzură, potrivit cărora Executivul ar pregăti intenționat o „deturnare” a banilor pentru contracte pe programul SAFE, relatează Mediafax.

Bolojan respinge acuzațiile lui Simion privind SAFE

„Este foarte ușor să arunci cu vorbe în spațiul public care n-au nicio acoperire. E cel mai simplu lucru. E mult mai greu să faci ca lucrurile să se întâmple”, a declarat Ilie Bolojan, la TVR 1.

Bolojan a explicat că programul SAFE a fost creat de statele UE, care au constatat necesitatea consolidării flancului estic după invazia Rusiei în Ucraina.

„Toți au constatat că întărirea frontierei de Est este o necesitate, pentru că nu mai există niciun fel de predictibilitate în comportamentul viitor al Rusiei. Țările din Europa trebuie să se gândească la siguranța lor. Și s-a creat acest mecanism.

S-au pus la dispoziție niște credite cu dobânzi mici, rambursabile în 40 de ani, cu 10 ani perioadă de grație, în așa fel încât să poți face aceste investiții și să-ți dezvolți o industrie. Și asta a făcut și România”, a spus Bolojan.

„România a luat niște decizii care țin de respectarea unor reguli, adică achiziții de armament de la industria europeană de apărare, pe de o parte. Și, pe de altă parte, localizarea unei ponderi cât mai mari în România, în așa fel încât fabricile noastre, care practic nu mai au de lucru, care merg în pierdere, din zona militară, să fie retehnologizate”, a mai declarat șeful Guvernului.

Premierul a menționat că prin investițiile acestea ar putea fi salvate unități industriale care se află în dificultate, dar poate fi stimulată și economia locală.

„Să salvăm un șantier sau altul din România, care sunt într-o zonă de colaps, în așa fel încât să ne dezvoltăm și economia”, a spus Bolojan.

Șeful Executivului a comparat sistemul de apărare al unei țări cu infrastructura de termoficare.

„Apărarea este ca un sistem de termoficare îngropat, care atunci când funcționează, nu-l vezi. Totul e în bună regulă. Dar, când ai o avarie pe o magistrală, începi să vezi ce înseamnă un astfel de sistem care nu funcționează. Deci, apărarea este o asigurare pentru situații complicate. (…) Siguranța unei țări este foarte importantă și ea nu are o miză mare cât timp lucrurile sunt sigure. Când lucrurile se complică, atunci îți dai seama cât de important este să ai o apărare corespunzătoare și un sistem de termoficare care funcționează”, a încheiat Ilie Bolojan.

Recomandările autorului: