„Concret, România pierde în acest moment aproximativ 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3, bani ratați din cauza jaloanelor neîndeplinite. Nu vreau să intru în jocuri politice, să arăt că multe din reformele cu probleme au fost coordonate de miniștri care erau de la anumite partide. Guvernul a avut timp din decembrie 2023 până în noiembrie 2025 să facă modificări și să le negocieze până astăzi cu Comisia Europeană, dar rezultatele nu au venit. Și știu sigur că lucrurile puteau arăta mai bine, pentru că am fost acolo când România a negociat scoaterea pragului impus la pensii. Și atunci erau voci care ne spuneau că nu se poate.

Realitatea este că această pierdere vine după ce deja actualul guvern a renunțat la miliarde de euro disponibili sub forma unor împrumuturi la dobânzi foarte mici. Iar riscul este mult mai mare: dacă întârzierile continuă prin prisma unui management la fel de deficitar, putem ajunge la pierderi de miliarde de euro din întregul mecanism. De aceea, este nevoie de o schimbare de abordare după rezultatele din ultimele luni.

Ce vedem, nu este o surpriză. Am spus încă de la început că modul în care a fost construit PNRR-ul va conduce la aceste tipuri de situații. Din nou, nu voi enumera partidele care au scris PNRR-ul. Le știm.

Un plan scris în grabă, cu reforme insuficient pregătite, fără o legătură reală cu capacitatea administrativă a României și fără o asumare politică serioasă. Atunci, ca și acum, în loc să lucrăm pentru România, dezbaterea a fost politizată și prezentată, eronat, într-o cheie partizană. Noi am încercat să ajutăm, alții au zis că le știu pe toate și nu își mai asumă acum nimic.

Astăzi vedem consecințele. Pe ultima sută de metri, guvernul încearcă să repare întârzierile, accentuate în ultimele 10 luni, prin reforme făcute pe fugă, doar pentru a bifa la capitolul imagine. Este o abordare greșită. Reformele nu se fac sub presiune și nu se improvizează.

Legalitatea este cheia reformelor într-un stat de drept democratic. Dar se pare că pentru unii nu contează. Rezultatul este exact cel pe care îl vedem: bani pierduți, credibilitate afectată și investiții întârziate. Coaliția pro-europeană s-a creat acum 10 luni pentru a salva acești bani europeni, dar rezultatele demonstrează eșecul actualei formule guvernamentale. Cred că partidele pro-europene puteau și pot, încă, face lucrurile mai bine dar cu un manager mai bun și mai implicat.

„România poate salva o parte din banii necheltuiți”

Și, cel mai grav, dreapta europeană încearcă să extindă acest model la toate fondurile europene. În negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene, România trebuie să fie fermă: nu putem accepta condiționarea fondurilor europene de reforme prost gândite și fără flexibilitate. Din păcate, mesajele transmise de Guvernul României pe acest punct au fost slabe.

România poate salva o parte din banii necheltuiți, folosind mecanismul pe care l-am impus Comisiei Europene prin rapoartele și demersurile realizate la nivelul legislativului european. Țara noastră poate muta o parte din sumele necheltuite spre noi instrumente financiare, prin care să finanțăm proiectele deja începute, sau prin includerea unor proiecte cu dublă utilizare, care pot continua după termenul de august 2026.

Reformele sunt necesare. Dar trebuie să fie bine construite, adaptate realităților și implementate responsabil. Altfel, nu aduc dezvoltare. Aduc pierderi”, a scris politicianul, pe Facebook.

„România a devenit prima țară din Uniunea Europeană care a călcat în picioare un model valid încă din secolul XIX. Von Bismarck, în vremea aia, l-a scos. Sistemul de pensii al unei țări se constituie pe baza contribuțiilor angajatorilor, a angajaților și, atunci când este nevoie, și a statului. Pentru că povara rămânea doar pe umerii statului în vremea respectivă sau pe umerii oamenilor. Deci, legea din 2017 a generat la rândul ei nebunii, pentru că este o lege proastă. În continuare îmi aduc aminte și puteți să cereți stenogramele de la Comisia de Muncă de la Camera Deputaților. Am fost prezent acolo și am atras atenția, în ciuda unanimității politice, că acea lege va genera probleme. Au venit toți primarii, indiferent de culoarea lor politică, și au zis bă, dar de ce trebuie să avem noi grilă de ierarhie salarială pentru autoritățile publice locale? Să avem un minim, un maxim și în rest să avem libertatea noi să stabilim. Și eu am fost tâmpitul care și-a asumat acolo, în comisie, de față cu doamna Olguța, cu domnul Solomon și cu ceilalți membri… Am spus: domnilor, veți genera un haos în salarizarea autorităților publice locale, veți genera discriminări, efect de antrenare, scandaluri, procese, nebunii. Dacă acum iei fiecare primărie din București, primăria de sector și vrei să vezi, ia să vedem cu cât plătești tu arhitectul-șef… Tu nu o să găsești pe aceeași funcție, la aceeași răspundere, la același tip de instituție, nu o să găsești salarii corecte și egale. Așa ar fi, zice în Constituție, acolo, la muncă egală, salariile sunt egale. Nu există așa ceva. Fiecare e plătit talandala. De aici s-au generat tot felul de abuzuri. Tot atunci le-am spus și acuma decontăm prostiile din 2017. Dacă tot le dați libertatea autorităților locale să-și stabilească salariile într-un minim și maxim, vă rog să introduceți o matrice instituțională. Luați legile pe baza cărora se creează primăriile, vedeți ce funcțiuni trebuie să îndeplinească și dați-le niște organigrame model. Nu ieși din alea. Poți să ieși din alea, să angajezi suplimentar dacă veniturile tale proprii, ca primărie, au crescut și există justificări pentru asta. Pentru că dacă nu faci această matrice și le dai și libertate la salarii, vor angaja după bunul plac, vor plăti salarii după bunul plac. Și după aia, vor veni ca milogii la Ministerul de Finanțe să transfere de la bugetul de stat, să le închidă lor bugetele locale. Lucruri care se întâmplă astăzi. Ați văzut ce dezbateri uriașe au fost când s-a pus problema acum restructurărilor la administrațiile publice locale. Sunt, din păcate, scăpați de sub control în sens rău al cuvântului. Eu înțeleg autonomia locală, dar trebuie să ții cont de anumite roluri și responsabilități pe care le ai și de niște limite pe care le ai.”, a explicat președintele BNS.