Breaking
Comisia Europeană aprobă preliminar a patra cerere de plată a României din MRR, în valoare de 2,62 miliarde de euro
Comisia Europeană a dat undă verde evaluării preliminare pentru cea de-a patra cerere de plată a României în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), confirmând îndeplinirea a 38 de jaloane și 24 de ținte. Suma vizată este de 2,62 miliarde de euro, iar decizia finală depinde de avizul Comitetului Economic și Financiar al UE, potrivit oficialilor de la Bruxelles, citați de Mediafax.
România primește evaluare pozitivă de la Bruxelles
Comisia Europeană a emis joi o evaluare preliminară pozitivă privind cererea de plată transmisă de România în cadrul MRR, componenta centrală a programului NextGenerationEU. Potrivit sursei citate, Comisia a constatat că România a atins în mod satisfăcător cele 38 de jaloane și 24 de ținte stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului.
„Acest pas important se referă la furnizarea fondurilor legate de cererea de plată respectivă, sprijinind gestionarea sustenabilă a pădurilor, decarbonizarea sectorului transporturilor și a sectorului energetic, administrația fiscală, pensiile publice, infrastructura de sănătate, precum și infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea, aceste fonduri sunt menite să consolideze procesul decizional la nivel guvernamental, să promoveze digitalizarea, să îmbunătățească eficiența sistemului de justiție, să consolideze lupta împotriva corupției și să sprijine dezvoltarea sistemului de învățământ”, se arată în comunicatul transmis joi.
Jaloane îndeplinite și investiții vizate
Comisia confirmă că România a îndeplinit condițiile necesare pentru această tranșă, iar fondurile vizează reforme și investiții în mai multe domenii-cheie: digitalizare, energie, transporturi, fiscalitate, sănătate și educație.
Printre exemple se numără:
Implementarea cloudului guvernamental: România a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește implementarea infrastructurii sale guvernamentale de cloud, peste 30 de instituții publice fiind deja conectate. Măsura vizează modernizarea administrației publice prin îmbunătățirea schimbului de date, permițând dezvoltarea unor servicii publice mai eficiente și mai ușor de utilizat.
Decarbonizarea sectorului transporturilor și a sectorului energetic: România a adoptat măsuri de accelerare a tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon. Printre acestea se numără introducerea unor impozite mai mari pe proprietate pentru cele mai poluante vehicule și reducerea treptată a dependenței de producția de energie electrică pe bază de cărbune.
Revizuirea cadrului fiscal: România a introdus modificări legislative pentru ca sistemul său fiscal să devină mai echitabil și mai eficient, reducând sarcina administrativă și îmbunătățind respectarea obligațiilor fiscale. Prin simplificarea procedurilor și asigurarea unei distribuții mai echilibrate a sarcinii fiscale, reforma urmărește să consolideze finanțele publice, promovând în același timp un mediu mai favorabil pentru întreprinderi.
Următorii pași
Evaluarea a fost transmisă Comitetului Economic și Financiar (CEF), care are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz. Ulterior, Comisia Europeană va adopta decizia finală privind plata.
Context financiar
România a depus cererea de plată pe 19 decembrie 2025. Planul național de redresare și reziliență (PNRR) al României stabilește investiții și reforme ample al căror scop este ca societatea și economia României să devină mai sustenabile, reziliente și pregătite pentru tranziția verde și cea digitală. Planul este finanțat cu 21,41 de miliarde de euro, din care 13,57 de miliarde euro sub formă de granturi și 7,84 miliarde EUR sub formă de împrumuturi.
Odată cu cea de patra cerere de plată, fondurile plătite României în cadrul MRR vor ajunge la 12,97 miliarde EUR (inclusiv prefinanțarea în valoare de 3,79 miliarde de euro, primită în 2021 și 2022, și o prefinanțare în valoare de 288 milioane euro din cadrul REPowerEU, primită în ianuarie 2024).
Această sumă corespunde unei ponderi de de 60,6 % din totalul fondurilor din planul României, fiind evaluate 62 % din toate jaloanele și țintele din plan.
Având în vedere faptul că Mecanismul de redresare și reziliență se încheie la sfârșitul anului 2026, statele membre trebuie să implementeze toate jaloanele și țintele restante până în august 2026 și să depună ultimele cereri de plată până la sfârșitul lunii septembrie 2026, au conchis oficialii Executivului european.
Recomandarea autorului:
Breaking
Prime intervenții de protezare a genunchiului realizate în județul Buzău. Cătălin Cîrstoiu: „Consorțiul medical gândit dă un prim rezultat”
Primele proteze totale de genunchi au fost realizate în județul Buzău, în cadrul unui proiect medical coordonat de specialiști din domeniu, marcând un pas important pentru dezvoltarea serviciilor ortopedice locale.
Medicul Cătălin Cîrstoiu a publicat, pe pagina sa de Facebook, mai multe imagini cu primele proteze totale de genunchi. Managerul Spitalului Universitar de Urgență București, Cătălin Cîrstoiu, a precizat că doi pacienți au fost tratați la Buzău, fără a mai fi nevoiți să caute soluții în alte centre medicale din țară.
De asemenea, acesta a subliniat importanța transferului de expertiză, a protocoalelor și a ghidurilor medicale către echipele din teritoriu, astfel încât pacienții să poată beneficia de tratamente moderne cât mai aproape de casă. Totodată, medicul a evidențiat necesitatea consolidării încrederii în spitalele locale și modernizarea acestora atât din punct de vedere al mentalității, cât și al infrastructurii.
„Consorțiul medical gândit dă un prim rezultat”
„Astăzi, Consorțiul medical gândit dă un prim rezultat.
Nu pot să fac abstracție că sunt Profesor Universitar. Astăzi îi învățăm pe colegii noștri ortopezi de aici cum să își organizeze activitatea. Și tot astăzi, operăm primele proteze totale de genunchi din județul Buzău. Doi pacienți se tratează aici, în loc să caute soluții în alte părți.
Transferul de tehnici chirurgicale, protocoale, ghiduri, dar și sprijinul meu direct trebuie să devină o regulă în toate specialitățile. Pacienții trebuie să găsească aici, la Buzău, soluții de diagnostic și tratament, trebuie să își recapete încrederea într-un spital, care cu siguranță trebuie “ reinventat” ca mentalitate, dar mai ales ca infrastructură”, a precizat Cătălin Cîrstoiu, managerul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti.
Recomandarea autorului:
Consiliul Legislativ a dat aviz negativ proiectului prin care Guvernul vrea să oblige RAAPPS să publice lista imobilelor pe care le deține și numele beneficiarilor – DOCUMENT
Nicușor Dan vizitează expoziția internațională „Black Sea Defense, Aerospace and Security”. Președintele a venit la eveniment însoțit de fiul său
Sursă imagini: Facebook Cătălin Cîrstoiu
Breaking
Ion Cristoiu: „Nicușor Dan nu rezolvă nicio problemă. Rămâne cu videoteca de gafe”
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre Nicușor și despre felul în care este perceput în spațiul public. Urmărește aici, integral, emisiunea Marius Tucă Show
„Stați calmi” – expresia repetată
Un punct important din dialog este expresia „stați calmi”. Cristoiu o folosește ca exemplu de reacție politică. În scenarii tensionate, răspunsul rămâne același: „stați calmi”. Exemplele date în discuție sunt extreme:
- când apar crize politice
- când sunt probleme mari
- când situațiile par grave
– Domnule președinte, când faceți raportul privind anularea legilor?
– Stați calmi.
– Dar la SRI când îl puneți?
– Stați calmi.
– Domnule președinte, se rupe NATO.
– Stați calmi, că nu se rupe.
– Domnule președinte, arde casa pe noi.
– Stați calmi.
În concluzie, Ion Cristoiu pune accent pe ideea că politica lasă urme. Vorbele și greșelile nu dispar. Ele pot fi adunate, analizate și chiar ironizate în timp.
Breaking
Netanyahu: „Vom menține Ierusalimul sub suveranitate israeliană pentru totdeauna”
Benjamin Netanyahu a declarat că Ierusalimul va rămâne pentru totdeauna sub suveranitatea israeliană.
Premierul israelian, al cărui partid pe care îl conduce (Likud) va avea alegeri în toamnă, i-a atenționat pe susținători că „inamicii” (Iranul și grupările teroriste Hamas și Hezbollah) nu fac distincție între israelieni și arabi, între partidele de stânga și dreapta sau între evreii seculari și evreii ortodocși.
„Inamicii noștri vor să ne distrugă pe toți. Pe toți. Ei nu fac distincție între dreapta și stânga, între seculari și religioși, între evrei și arabi, între rezidenți și cetățeni ai Israelului”.
„Cu ajutorul lui Yahweh, vom menține Ierusalimul sub suveranitate israeliană pentru totdeauna”, a adăugat premierul.
Ierusalim, considerat unul dintre cele mai vechi orașe din istorie și cel mai sfânt loc pentru cele trei religii abrahamice (Iudaismul, Creștinismul, Islamul), este capitala Israelului. Însă, și Palestina îl pretinde.
Istoria orașului Ierusalim
Pe locul unde avea să fie creat „orașul lui David” s-au stabilit așezări umane încă din anii 3000 î.Hr.
În timpul perioadei canaanite din secolul 14 î.Hr., Ierusalim era numit Urusalim în textele de pe tabletele egiptene, adică, „orașul lui Shalem” (Shalem era o zeitate canaanită a amurgului și a zorilor, simbolizat de Venus).
În secolul al 10-lea î. Hr.,regele David a cucerit orașul controlat atunci de iebusiți și l-a proclamat capitala Regatului Unit al Israelului.
Fiul și succesorul său, regele Solomon, a construit Primul Templu. Israeliții, care practicaseră monolatria, au devenit monoteiști și s-au dedicat numai zeului El/Yaweh (Dumnezeul biblic din Vechiul Testament).
Orașul a fost asediat de 23 de ori și distrus de două ori. Prima dată a fost distrus în 586 î.Hr., de către babilonienii conduși de regele Nabucodonosor, iar israeliții au fost înrobiți și deportați.
În 539 î.Hr., Cirus cel Mare al Persiei le-a permis israeliților să se întoarcă în Ierusalim și să construiască cel de-al Doilea Templu.
Ierusalimul a fost ocupat de macedonenii conduși de Alexandru cel Mare în 332 î.Hr. și de către romanii conduși de Pompei cel Mare în 63 î.Hr. Regele clientelar al Romei, Irod cel Mare, a extins cel de-al doilea Templu.
În anul 70 d.Hr., zidurile cetății și al Doilea Templu au fost distruse de către romanii conduși de împăratul roman Vespasian în urma răscoalei evreiești.
În 638 d.Hr., Ierusalimul, atunci devenit un centru al pelerinilor creștini, a fost cucerit de arabii care au construit Domul Stâncii și Moscheea Al-Aqsa.
Orașul a trecut sub multiple ocupații străine: a fost capturat de cruciații francezi în 1099, de egiptenii conduși de Saladin în 1187, în 1517 de către otomani.
După Războiul Arabo-Israelian din 1948, Ierusalim a fost divizat între Israel și Iordania. În urma Războiului de Șase Zile din 1967, Israelul a capturat și Ierusalimul de Est.
În 2018, după ce președintele american Donald Trump a recunoscut Ierusalimul drept capitala oficială a Israelului, SUA au mutat ambasada de la Tel Aviv în Cetatea Sfântă.
Sursa Foto: Hepta/ Wikipedia Commons
Sursa Video: Guvernul Israelului
Autorul recomandă: Coaliția anti-Netanyahu, creată de doi foști premieri israelieni prin fuziunea partidelor:„Statul Israel trebuie să-și schimbe direcția”
-
Politicaacum 24 de oreRomanian Politician Cezara Popescu Voices Support for ELAM Ahead of Cyprus Parliamentary Elections
-
Actualitateacum o ziDaniel Cîrnu, CEO Digital Politic®: „Astăzi, influența politică se construiește digital, în timp real”
-
Breakingacum 2 zileAproape 590.000 de oameni au plătit câte 100 de dolari pentru telefonul lansat de fiii lui Trump. La un an distanță, nu au primit nimic
-
Breakingacum 3 zileMobilizare totală pentru Toma, copilul de 5 ani dispărut din judeţul Sibiu. Nou mesaj RO-Alert
-
Breakingacum 2 zileOana Țoiu, în fața liderilor europeni de la Summitul B9: „România și Norvegia au proiecte comune în apărare, aeriană și maritimă”
-
Actualitateacum 2 zileCum optimizezi profilul Google Business pentru rezultate maxime în 2026?
-
Actualitateacum 3 zileActorul Ioan Isaiu a părăsit pentru totdeauna Teatrul Național din Cluj în ropote de apaluze și lacrimi
-
Actualitateacum 2 zile
Omul care a stârnit fascinația pentru Vestul Sălbatic american. A fost o legendă vie, capabil să ucidă un urs doar cu un cuțit





