Alexandru Bumbaș, 39 de ani, dramaturg, profesor și regizor de origine română, absolvent al doctoratului din cadrul prestigioasei Universități Sorbona din Paris, s-a remarcat în capitala Franței cu un spectacol tulburător despre o pagină întunecată din istoria recentă a României: „Experimentul Pitești”. Laureat al mai multor premii internaționale, Alexandru Bumbaș a cunoscut, recent, succesul pe scena Teatrului Național din Bogota, Columbia, cu o piesă scrisă și regizată chiar de el. Destinul i-a purtat pașii la mii de kilometri depărtare de locul în care s-a născut, însă spiritul său creator este legat, inevitabil, de România.

Alexandru Bumbaș a crescut în cartierul Crângași din Capitală și și-a descoperit menirea pentru teatru în timpul liceului, la vârsta de 17 ani. Experiența care l-a marcat ireversibil a fost spectacolul „Neînțelegerea”, de Albert Camus, cu actrițele Mariana Mihuț și Irina Movilă, în rolurile principale.

„Este un spectacol pe care l-am văzut de 13 ori. A fost ca o revelație. La momentul respectiv, a fost una dintre cele mai intense experiențe pe care le trăisem în viața mea. Aveam 16 sau 17 ani. Le-am văzut pe aceste două actrițe, Mariana Mihuț și Irina Movilă, în ipostaze de o expresivitate emoțională devastatoare”, își amintește Alexandru Bumbaș.

Alexandru Bumbaș, regizor de teatru, dramaturg, profesor și absolvent al Universității Sorbona din Paris

Alexandru Bumbaș: „Nu este un teatru politic, ceea ce mă interesează este dimensiunea umană”

Aproximativ douăzeci de ani mai târziu, la începutul lui 2020, publicul francez asista la spectacolul „Despre spectre și genocide”, scris și regizat deAlexandru Bumbaș, pe scena Teatrului Espace Beaujon din Paris.

Piesa de teatru prezintă evenimente devastatoare ale istoriei contemporane, iar unul dintre momentele reconstituite a fost și „Experimentul Pitești”.

„Despre „Spectre și genocide” este prima piesă de teatru pe care am pus-o în scenă la Paris. Este un text pe care l-am scris pe durata a aproape 4 ani.

Piesa a izvorât din întâlnirea pe care am avut-o cu mărturiile supraviețuitorilor genocidelor, atât mărturii vizuale, cât și mărturii textuale, caiete, arhive. Când lucrezi cu documente de arhivă trebuie să dai dovadă de multă luciditate.

Thibaut Le Cam – actorul francez care a interpretat rolul unui supravițuitor al „Experimentului Pitești”, în spectacolul de la Teatrul Espace Beaujon din Paris, 2020, în regia lui Alexandru Bumbaș

Este un text de ficțiune, chiar dacă pornește de la niște realități istorice absolut concrete. Nu este un teatru politic, ceea ce mă interesează este dimensiunea umană

Ca artist, ai libertatea totală de a pune pe aceeași scenă Holocoustul, genocidul musulmanilor de la Srebrenița, „Experimentul Pitești”, care nici măcar nu este considerat juridic ca fiind un genocid, el este simbolic denumit „genocidul sufletelor” de către Soljenițîn, genocidul din Guatamela, Holodomor, genocidul prin înfometare care a avut loc în Ucraina”, povestește Alexandru Bumbaș.

Saverio Moreau – actor francez , în spectacolul de la Teatrul Espace Beaujon din Paris, 2020, în regia lui Alexandru Bumbaș

„Cel mai dificil lucru la scrierea acestei piese a fost, fără îndoială Experimentul Pitești”

„Personajele care vorbesc piesa mea sunt spectre care au rămas blocate în timp, blocate în istorie, blocate în spațiu și care împărtășesc cu publicul și cu cititorii experiența morții pe care au traversat-o în timpul genocidelor.

Este multiculturală această piesă pentru că eu sunt o persoană care trăiește între lumi, între continente. Personajele mele dialoghează, din diferite epoci, din diferite culturi din diferite civilizații.

Cel mai dificil lucru la scrierea acestei piese a fost, fără îndoială” „Experimentul Pitești”. Personajul a fost foarte complicat din perspectiva apropierii lingvistice, culturale și ce înseamnă acest moment al istoriei pentru un tânăr intelectual român.

Personajul din text este inspirat din cartea unei românce psihanalist Irene Talaban, care a realizat interviuri cu supraviețuitori ai „Experimentului Pitești”.

Aceste interviuri au inspirat un personaj, care a murit la Pitești și care a rămas suspendat în spațiul realității noastre ca un martor la ceea ce s-a întâmplat”, relatează Alexandru Bumbaș.

„În Bogota, au avut loc noi întâlniri care mi-au schimbat viața”

La scurt timp după pandemie, Alexandru Bumbaș a simțit nevoia unei schimbări radicale, așa că pașii l-au purtat către America Latină, mai exact în Columbia. La acel moment lucra în calitate de consilier cultural la Paris și, astfel, a decis să contacteze universitatea de los Andes din Columbia.

„Simțeam că nu mă mai regăsesc în Paris. La vremea aceea, îmi făceam a doua teză de doctorat și totodată obținusem bursa Fundației Rothschild. Am intrat în contact cu Universitatea de los Andes din Columbia și cu regizorul Pedro Salazar.

Un an mai târziu, m-am angajat la Școala de Artă Dramatică a Teatrului Național din Bogota de unde s-au deschis drumuri neașteptate și unde au avut loc noi întâlniri și care mi-au schimbat viața”, mărturisește Alexandru Bumbaș.

„Una dintre aceste întâlniri a fost cu actrița emerită a Columbiei, cofondatoarea Teatrului Național”

Regizorul român a făcut cunoștință cu una dintre actrițele emblematice ale Columbiei, Rosario Jaramillo, o artistă cu o carieră la nivel internațional și cofondatoare a Teatrului Național din Bogota.

„Una dintre aceste întâlniri a fost cu actrița emerită a Columbiei Rosario Jaramillo, cofondatoarea Teatrului Național și a Școlii de Artă Dramatică din Bogota, bursieră a  Fundației Unesco”, afirmă Alex Bumbaș.

Succesul pe scena Teatrului Național din Columbia: „L-am avut la premieră pe ministrul Culturii din Columbia. A fost o validare”

Colaborarea dintre regizorul Alexandru Bumbaș și Rosario Jaramillo a dus la un nou succes, concretizat chiar pe scena Teatrului Național din Bogota, cu spectacolul „Maica Peg”. Piesa de teatru scrisă Alexandru vorbește despre alienare, singurătate și neputință, într-o societate ce pare că anihilează individul, atât emoțional, cât și fizic.

„I-am trimis textul „Madre Peg” (n.r. „Maica Peg”) și a fost de acord să facem acest spectacol împreună. În luna septembrie a anului trecut  a avut loc premiera mondială a acestui spectacol, la Teatrul Național din Bogota, cu Rosario Jaramillo, în rolul principal.

L-am avut la premieră pe ministrul Culturii din Columbia, dar și reprezentanți ai Ambasadei Franței. A ieșit excepțional și a fost, desigur, o validare a artei pe care o fac”, spune cu emoție Alexandru.

„Am decis, evident, să rămân în Columbia și să mă stabilesc aici”, mai adaugă el.

Un moment marcant. Întâlnirea cu regretatul regizor Liviu Ciulei

Cu un an înainte de a pleca la studii la Sorbona, Alexandru Bumbaș a avut ocazia să-l întâlnească pe nimeni altul decât marele regizor Liviu Ciulei.

La acea vreme, Alexandru Bumbaș lucra la teza de licența, ca absolvent al Facultății de Științe Politice din București, însă dialogul cu Ciulei l-a ajutat să conștientizeze regia de teatru este, într-adevăr, menirea sa.

„Am reușit să leg pasiunea pentru teatru cu științele politice. Astfel că l-a momentul licenței am făcut o lucrare despre Teatrul Bulandra în timpul dictaturii. Unul dintre oamenii pe care i-am întâlnit în timpul cercetării a fost Liviu Ciulei.

M-a întrebat la un moment dat de ce nu lucrez în teatru, pe partea de practică. El văzuse la vremea respectivă în mine ceea ce el numea „centrul de gravitate”.

Ceea ce pentru mine a fost foarte interesant și a constituit un punct de plecare în decizia mea de a mă dedica treatrului” își amintește Alexandru Bumbaș.

„O perioadă importantă au fost și anii petrecuți la Școala de Artă, unde am lucrat cu Petronela Tegu, care a fost, de fapt, prima mea profesoară de teatru”, mai adaugă Alexandru Bumbaș.

„Am trăit bucuria de a vedea publicat volumul meu de teatru și în traducere românescă”

După ce volumele sale de teatru au fost publicate atât în Franța, cât și în Columbia, Alexandru Bumbaș a reușit în 2025, să publice prima carte în limba română, la editura Oscar Print. Volumul include o antologie a pieselor de teatru scrise de-a lungul carierei sale și reprezintă o recunoaștere a talentului său în țara în care s-a născut.

„Am trăit bucuria de a vedea publicat volumul meu de teatru și în traducere românescă. Pe lângă piesele care se regăsesc și în „Antologia absenței”, publicată în Paris, conține și piesa Crisostemis, piesă scrisă în franceză, tradusă în spaniolă și pentru prima dată, publicată, în limba română.

Pentru mine este foarte importantă această publicare în România pentru că este o reîntâlnire cu originile mele lingvistice”, afirmă Alexandru Bumbaș.

În prezent, Alexandru Bumbas este dramaturg, regizor şi profesor de teatru la Școala de Artă Dramatică a Teatrului Național din Bogotá şi la Universitatea Pontificală Javeriana din Bogotá, Columbia.

Deţine un doctorat în Studii teatrale la Universitatea Sorbonne Nouvelle din Paris şi pregătește actualmente un al doilea doctorat în Studii iudaice la INALCO-Paris. Este laureat în palmaresul Premiului naţional de creație dramatică – ARTCENA (Franța) și a beneficiat de o bursă de cercetare acordată de Fundaţia Rothschild în Arte şi Științe Umaniste.

A publicat, la Editura Complicités din Paris, monografia „La Dystopie théâtrale”, „Émergence d’une nouvelle forme dramatique” (2022), precum şi volumul de teatru „Anthologie de l’absence” (2024).