Reales președinte al PNL, Ilie Bolojan le-a cerut disidenților demisia. „Fractura în interiorul PNL este de fapt o fractură în interiorul societății și în această fractură riscăm să cădem cu toți”, avertizează politologul Cristian Pârvulescu.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Ilie Bolojan, prim-ministrul demis, și-a întărit poziția la conducerea partidului după Congresul PNL de duminică, 21 iunie 2026. Prin modificările aduse statutului partidului, numărul de prim-vicepreședinți s-a redus de la patru la unul și a fost desființat Biroul Executiv, Biroul Permanent Național devenind structura centrală de conducere.

PNL va avea în structura de conducere: președintele, un prim-vicepreședinte și opt vicepreședinți naționali, la care se adaugă opt președinți de organizații județene, care devin vicepreședinți regionali, și trezorierul. Cei opt vicepreședinți regionali vor fi aleși de către Biroul Permanent Național la propunerea președintelui PNL.

Tot în cadrul congresului PNL le-a fost cerută demisia liderilor care s-au situat în tabăra adversă, fiind nominalizați: Adrian Veștea; Lucian Bode, Rareș Bogdan, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Cei cinci au termen, au stabilit în unanimitate participanții la vot, până luni la 12.00 să demisioneze, în caz contrar, Biroul Politic Național va începe procedurile de excludere, invocându-se încălcarea repetată a deciziilor partidului și susținerea unei linii politice diferite de cea stabilită de conducerea PNL.

Liberalii au mai decis, printr-o rezoluție, distanțarea de PSD, excluzând orice coaliție cu social-democrații. Au oferit și o alternativă de compromis, respectiv un pact național de neutralitate parlamentară.

În cazul în care se ajunge la varianta unui guvern minoritar format de PSD, PNL acceptă să nu îl blocheze, dar impune câteva condiții stricte: guvernul minoritar PSD să garanteze implementarea și deblocarea tuturor măsurilor și reformelor restante din PNRR, OCDE și programul SAFE; PSD să se angajeze prin pact că nu va adopta măsuri populiste care să destabilizeze finanțele țării; să păstreze fondurile alocate marilor proiecte de infrastructură și dezvoltare; PSD să își asume guvernarea pe cont propriu sau exclusiv alături de partidele care declară oficial și transparent că vor să facă parte din acel executiv. PNL nu va susține, în schimb, un guvern condus de Adrian Veștea, fost prim-vicepreședinte PNL. Mai mult, orice parlamentar sau membru PNL care va încălca această linie și va vota sau va participa la formarea unui guvern alături de PSD în alte condiții (cum arfi Guvernul Veștea) va fi exclus automat din partid.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Politologul Cristian Pârvulescu, profesor de științe politice, decan al Facultății de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA București), a descifrat, într-o analiză pentru „Adevărul”, semnificația celor întâmplate duminică la Congresul PNL.

Este un congres al slăbiciunii, nu al forței, susține politologul, explicând că Ilie Bolojan în mod evident își întărește poziția, însă excluderea liderilor care au o altă opinie pe termen lung nu va avea efecte pozitive.

Alegerile anticipate de care se tot pomenește în ultimele zile ar fi, pe de altă parte, un dezastru, este de părere politologul.

„Reziliență României a fost pusă foarte mult la încercare”

Cristian Pârvulescu face o paralelă între congresul din 21 iunie 2026 și cel din 2021, organizat de partid tot în condiții de criză internă, atunci când Klaus Iohannis, președinte în funcție, s-a implicat și a impus o direcție, susținându-l pe Florin Cîțu la conducerea partidului, în defavoarea lui Ludovic Orban.

„Astăzi Bolojan și-a luat revanșa totală asupra acelei direcții. Ceea ce a realizat Klaus Iohannis a fost o stabilitate politică de trei ani. Ceea ce se întâmplă în momentul de față este că România este pe marginea prăpastiei și PNL-ul pare să aibă interesul să o ajute să alunece în ea, pe motiv că ulterior o va ajuta să iasă întărită din această experiență traumatizantă. Doar că reziliența României a fost pusă foarte mult la încercare”, arată politologul.

Contextul nu mai este nici pe departe asemănător. Între timp au apărut efectele războiului hibrid, care au transformat confruntarea politică din România într-un adevărat război civil în care inamicii democrației și ai liniei pro-occidentale sunt singurii câștigători, explică Pârvulescu.

„Între timp, cei care ar fi trebuit să asigure pacea socială se confruntă cu duritate și aruncă vini și fiecare dintre părți este pregătită să colaboreze cu extrema dreaptă. Realitatea este tristă iar congresul PNL nu face decât să o adâncească, pentru că fractura în interiorul PNL este de fapt o fractură în interiorul societății și în această fractură riscăm să cădem cu toții”, atrage atenția politologul.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Contrar exemplelor înaintașilor liberali, „astăzi critica internă de partid nu se mai face în niciun fel, pentru că avem toată această viziune tipică războiului hibrid în care simplificăm totul, în care reducem totul la o luptă cu trădătorii. O neînțelegere a modului în care funcționează democrația”, subliniază Cristian Pârvulescu.

Partidul Național Liberal, care era un partid al diferențelor, al orientărilor ideologice sensibil diferite, astăzi nu mai promovează astfel de abordări, susține politologul: 

„Mi-e teamă că fundamentalismul religios a revenit în interiorul PNL cu o forță pe care nu o mai cunoscuse din 2021 încoace, cu riscurile pe care le prezintă. Nu o să fac comentarii suplimentare”.

„Partidul va fi mai slab acum decât era”

Un partid fracturat, cum este în prezent PNL în urma desemnării de către președintele Nicușor Dan a lui Adrian Veștea pentru formarea unui nou cabinet, nu va fi un partid care va putea cere conducerea Guvernului, arată Pârvulescu: „Partidul va fi mai slab acum decât era înainte, în raport cu USR-ul, spre exemplu. (…) Dacă pierd – chiar și cei șapte pe care i-au pus pe listă, dar vor pierde mai mulți -, dacă vor pierde mai mulți parlamentari, riscurile sunt foarte mari. Faptul că o întreagă parte a conducerii care fusese aleasă pe baza principiului autonomiei strategice a nivelurilor locale este îndepărtată din partid nu este o dovadă de coerență, ci din contră, de slăbiciune. Este un congres al slăbiciunii, nu al forței. Sigur, domnul Bolojan își întărește poziția, dar asta (…) nu pare să fie cea mai democratică formă de organizare. Va avea de suferit, evident”.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Pe de altă parte, calculul privind avantajele pe care le-ar putea aduce formațiunii alegerile anticipate, la care face referire gruparea radicală din PNL, ar putea să însemne procente suplimentare, dar o defavoare adusă României.

„Din păcate însă, situația pe care v-am descris-o, alegerile anticipate nu pot decât să împingă România în prăpastie. Nu pot să o ajute să iasă, pentru că nu s-au lămurit o întreagă serie de probleme, iar această criză politică nu a făcut decât să adâncească rănile mai vechi ale politicii românești. Or, faptul că PNL va câștiga, să zicem, 10% în plus, ceea ce este absolut spectaculos, nu va schimba raporturile de forțe, nu va transforma extrema dreaptă într-o formațiune mai slăbită. Și faptul că PNL vrea să reducă lupta politică din România la o luptă între polul de dreapta, la care adaugă USR, și eventual UDMR, și extrema dreapta, nu rezolvă problema. Știți, simplificarea și bi-partizanatul nu rezolvă problema, ci o complică. Ai întotdeauna nevoie de zona mediană”, este de părere politologul.

Adepții radicalismului „pe toată linia” riscă să ne împingă foarte departe, poate chiar dincolo de alegerile parlamentare anticipate, către suspendarea președintelui, mai arată Pârvulescu: „Suntem în plin război hibrid, iar succesul adversarilor României e total. E total pentru că cei care rezistaseră în 2024 au devenit ei înșiși parte a unui mecanism prin care instituțiile fundamentale ale statului sunt puse în discuție”/

Rareș Bogdan atacă dur conducerea PNL în timpul Congresului: „Nu trebuie să devină sluga USR”. Bolojan, un „farseur nepriceput, dar agresiv și încăpățânat”

„Cred că atunci când apar personalități excepționale riscurile sunt imense”

Cu sau fără congres, PNL se scinda, mai spune politologul: „Suntem într-un moment în care situația nu mai ține de Partidul Național Liberal. Este vorba despre România, nu e vorba de Partidul Național Liberal și despre locul pe care îl are Ilie Bolojan în arhitectura politică din România. Personal nu sunt deloc adeptul personalizării politicii. Cred că atunci când apar personalități excepționale riscurile sunt imense. Singurele care pot asigura funcționarea unui stat sunt instituțiile, nu persoanele. În momentul în care persoanele iau locul instituțiilor, riscul este imens. Personalizarea este un simptom al bolii democrației”.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Cabinetului Veștea, pe de altă parte, politologul îi dă și mai puține șanse decât propunerii anterioare – Eugen Tomac premier.

„Rolul acestui congres era tocmai acela de a-i face pe disidenți să se împuțineze, să ducă la scăderea apetitului pentru disidență la mulți reprezentanți ai partidului. Vedeți că războiul acesta se duce și prin sondaje, care încearcă să ne explice că unii câștigă și alții pierd din această confruntare. Sondajele – nu sunt dintre cei care cred că măsoară ceva, ci că fabrică ceva -, ele fabrică opinia publică și au participat masiv la fabricarea acestei confruntări. Întrebarea e: cui îi folosește? Nici președintelui, nici partidelor democratice. Atunci cui?”, întreabă politologul.

Deși întrebarea PNL – Dar de ce PSD a votat moțiunea de cenzură? – este justificată, fiind momentul declanșator al crizei, lucrurile nu mai pot fi schimbate. „Poate pentru că politicile de austeritate au creat atât de multă ostilitate în România profundă încât erau foarte greu de apărat? Poate că existau și alte alternative pentru rezolvarea problemelor bugetare decât tăierile? Nu știu dacă astea sunt simple întrebări retorice, dar oricum, acum suntem într-un alt moment. L-am depășit. PSD a făcut erori fundamentale, evident, o să le plătească la alegeri, dar până atunci România are nevoie de un guvern și acest guvern nu va mai putea fi condus de Ilie Bolojan, o spun și aliații săi din UDMR. Și atunci unde ajungem?”, mai întreabă Pârvulescu, subliniind că un PNL slăbit nu va mai putea propune un prim-ministru.

„Va accepta un guvern tehnocrat, pe care n-a vrut să-l accepte în prima fază a negocierilor? Nu-mi dau seama ce se va întâmpla, nu știu ce se va întâmpla cu Guvernul Veștea, rațiunea ne spune că șansele sale sunt reduse, deși inițial nu păreau așa, mai reduse decât ale lui Eugen Tomac, pentru simplul motiv că toată această punere în scenă, toată această scenografie, urmărește să-i facă pe cei care ar fi susținut un guvern Veștea să n-o mai facă”, a mai spus politologul.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Alegerile anticipate „sunt în mod clar anunțul unui dezastru”, a mai opinat politologul, subliniind că doar „optuzitatea și radicalismul liderilor politici” ne obligă să ajungem acolo.

Pe de altă parte, lupta de pe scena politică de astăzi nu mai este doar o luptă între partide, ci una împotriva instituțiilor, susține Cristian Pârvulescu, numind Instituția Prezidențială drept instituția atacată, și pe președintele Nicușor Dan, iar totul se întâmplă „spre satisfacția adversarilor României”.

Profesorul de științe politice a amintit și acuzațiile care i-au fost aduse președintelui Nicușor Dan că ar fi devenit pro-MAGA, acesta atrăgând atenția că PNL tocmai a confirmat în poziția de secretar general „un domn cunoscut pentru pozițiile sale pro-trumpiste și pro-MAGA”. „Nu știu dacă a devenit sau nu Nicușor Dan pro-MAGA, dar știm absolut sigur că domnul Sighiartău este acolo și a asumat întotdeauna aceste poziții. Revine după 5 ani în poziția în care, în urma negocierilor, oricum într-o atmosferă anti-Iohannis făcută de Ludovic Orban, a reușit să mobilizeze grupările radical-fundamentalist-religioase din fostul PDL în favoarea lui Ludovic Orban. Unde este tradiția liberală? Unde sunt grupările care au făcut posibilă unirea României și apoi România Mare cu idei progresiste venite din vestul Europei? Despre ce vorbim oare când spunem că partidul este sub atac? Nu. Partidul este cel care atacă, nu este sub atac. Atacă și atacă direct, nu? Refuzând categoric să accepte arbitrajul prezidențial, încercând să impună un guvern și, de ce nu, alegeri anticipate pe care văd că le anunță toată lumea cu satisfacție, urmând ca alegerile anticipate să transforme PNL-ul dintr-un partid marginal într-un partid central doar prin simplele operațiuni de manipulare a opiniei”, a mai comentat Pârvulescu.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Austeritatea nu este o ideologie”

Întrebat dacă prin congresul PNL de duminică, 21 iunie, se marchează începutul unei repoziționări strategice a PNL pentru următorii ani sau este, în primul rând, o reacție la actuala criză politică, politologul a arătat nu vorbim despre viziuni ideologice, în afară de așa-numitul pol de dreapta, prin urmare nici de repoziționări. „Austeritatea nu este o ideologie”, a spus politologul. „Polul de dreapta, care merge pe ideea susținerii austerității cu orice preț, mai degrabă din motive religioase, pentru că oamenii trebuie să sufere pentru a putea fi mântuiți de Dumnezeu, decât prin motive economice solide, nu e o ideologie”, a subliniat Pârvulescu.

Crin Antonescu, dezamăgire maximă după Congresul PNL: „Nu am văzut niciodată ceva mai potrivit cu termenul «trădare»”

Vorbind, în altă ordine de idei, despre posibilitatea ca parlamentul să voteze un nou guvern, politologul a indicat că „săptămâna viitoare (n. red. care începe luni, 22 iunie) nu sunt condiții pentru a avea o astfel de situație”. În plus, „calculul echipei Bolojan este că va rămâne la guvernare până în toamna acestui an”, chiar dacă presa vorbește despre un vot de învestitură, luni, în parlament.

„Punctul de vedere se exprimă în interiorul partidului și după aceea te supui majorității”

Analistul politic Cristian Hrițuc a intuit, într-o discuție cu „Adevărul”, purtată anterior congresului PNL, poziționarea formațiunii în ofensivă.

„PNL intră în ofensivă, eu am mai spus și acum, și la guvernul Tomac, în primele zile, se vede că există o coordonare între PNL, USR și UDMR. Ceea ce, ca joc politic, este perfect normal și de înțeles în situația în care au fost ei. Iar acum vedem încă o dată că există o coordonare. Și propunerea cu PNL, USR, UDMR să propună un guvern minoritar sau varianta cealaltă, PSD să-și facă un guvern minoritar, arată că deja cele trei partide sunt în ofensivă și vor pune presiune atât pe președinte, cât și pe Grindeanu, care în ultima vreme a dispărut din spațiul public”, a spus analistul.

Pe de altă parte, analistul politic a arătat că, în opinia sa, încălcarea statutului partidului, cu atât mai mult cu cât există varianta dezbaterii în forurile interne, este firesc să fie sancționată.

Statutul unui partid este asemeni Constituției pentru noi toți, adică „legea fundamentală a partidului, care prevede și organizarea lui internă, și ierarhia, și regulile de funcționare”, a punctat analistul politic, or sancțiunile pentru încălcarea lui, stabilite de către PNL, nu pot fi considerate drastice.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Și eu pot veni să spun așa: dacă tu, partid, nu îți respecți legea ta fundamentală, cum poți să dai încredere cetățenilor că vei respecta celelalte legi? De multe ori s-a uitat de statut, s-au închis ochii și tot așa. Și de aceea nu mi se par deloc drastice. Și aici ar trebui să se ducă un pic în istorie să citească membrii PNL și alții. Era o regulă în PDL impusă de Vasile Blaga, regula celor 3D. Era dezbatere. În cadrul dezbaterii îți poți afirma punctul de vedere. Se supune la vot decizia, decizia se ia în funcție de ce a votat tabăra majoritară, iar după aceea toată lumea trebuie să respecte și să intre în format de disciplină decizia, pentru că vorbim de interesul partidului, nu de interesul lui Veștea, persoană fizică, sau a nu știu cui”, a mai spus Hrițuc.