Cele mai slabe licee din București, după mediile de admitere 2025 și Bacalaureat 2026, sunt predominant tehnologice. Colegiul Tehnic „Carol I” are cel mai mic prag (1,85), urmat de Liceul Tehnologic Theodor Pallady (2,05). 

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

La Bacalaureat, Liceul Tehnologic Special nr.3 înregistrează cea mai mică medie obținută în București, 2,94, iar Colegiul „Dumitru Motoc” a ajuns doar la media de 4,50. 

Analizând ultimele medii de admitere din 2025 și rezultatele de la Bacalaureat din 2026, putem contura o imagine clară a unităților de învățământ care se confruntă cu cele mai mari dificultăți în atragerea candidaților, fie din cauza specificului tehnic, fie din cauza percepției publice asupra calității actului educațional.

Media de admitere pentru licee în anul școlar 2026-2027 se calculează exclusiv din notele de la Evaluarea Națională, fără rotunjire, ceea ce accentuează polarizarea extremă între liceele de top și cele tehnologice, unde orice notă asigură locul. Elevii și părinții trebuie să cântărească aceste corelații înainte de a completa opțiunile. 

Cele mai slabe licee din București după media de admitere

Când vorbim despre admiterea la liceu, cea mai grăitoare măsură este ultima medie cu care s-a intrat într-o unitate școlară în anul anterior.

În 2025, pe lista liceelor cu cele mai mici medii de admitere din București se află, în primul rând, Colegiul Tehnic „Carol I”, unde pragul a coborât până la doar 1,85, o valoare care arată că liceul a admis aproape orice candidat care s-a înscris, indiferent de rezultatul la Evaluarea Națională, potrivit platformei Bac Plus.

Foarte aproape de acest minim se situează Liceul Tehnologic Theodor Pallady, cu o medie de admitere de 2,05, urmat de Liceul Tehnologic „Petru Poni” și Liceul Tehnologic „Viaceslav Harnaj”, ambele cu 2,25. 

În continuarea acestui clasament, găsim Colegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân”, cu media de admitere 2,37, și Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară „Dumitru Motoc”, împreună cu Liceul Tehnologic „Ion I.C. Brătianu”, ambele cu 2,40. O ușoară creștere se observă la Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau”, unde pragul a fost de 2,42, în timp ce Liceul Particular „Onicescu-Mihoc” a înregistrat 3,57, iar Colegiul Tehnic Energetic 3,85.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Surprinzător, chiar și Colegiul German „Goethe”, o instituție cu nume sonor, a avut în 2025 o ultimă medie de admitere de doar 3,96, ceea ce sugerează că și unitățile cu tradiție pot avea fluctuații mari de la un an la altul, în funcție de numărul de locuri și de preferințele elevilor. 

Cele mai slabe licee din București după media de la Bac

Un alt indicator crucial pentru calitatea unui liceu este rezultatul obținut de absolvenți la examenul de Bacalaureat, deoarece reflectă nu doar selecția la intrare, ci și efortul depus pe parcursul celor patru ani de studiu.

România celor două viteze: doar 7 medii de 10 la Evaluarea Națională și un dezastru al notelor în mediul rural. Cum se apără Ministerul

În sesiunea 2026, mediile la Bacalaureat pentru liceele cu performanțe slabe confirmă, în mare măsură, aceleași nume care apar și în topul celor mai mici medii de admitere.

Ultimul loc în acest clasament este ocupat de Liceul Tehnologic Special nr. 3, cu o medie de doar 2,94 la Bacalaureat, o valoare extrem de scăzută, care ridică semne de întrebare serioase cu privire la șansele reale ale elevilor de a promova acest examen.

De asemenea, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară „Dumitru Motoc” înregistrează o medie de 4,50, în timp ce Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau” obține 4,99.

Lista continuă cu Liceul Tehnologic „Ion I.C. Brătianu”, a cărui medie la Bacalaureat este de 5,12 și cu Liceul Tehnologic Theodor Pallady, cu 5,26.

Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” și Colegiul Tehnic „Carol I” împart aceeași medie de 5,33, iar Liceul Tehnologic „Petru Poni” ajunge la 5,46. Un pic mai sus, dar tot în zona problematică, se situează Liceul Tehnologic de Metrologie „Traian Vuia”, cu 5,66, iar Colegiul UCECOM „Spiru Haret” și Liceul Tehnologic „Dragomir Hurmuzescu” au ambele o medie de 5,82.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Cum se calculează media de admitere la liceu

Pentru a înțelege de ce unele licee au praguri atât de scăzute, este esențial să cunoaștem modul în care se stabilește media de admitere. Potrivit Ordinului ministrului Educației nr. 6060/2025, această medie este calculată exclusiv pe baza notelor obținute la Evaluarea Națională, iar începând cu admiterea din 2024, media claselor V-VIII nu mai este luată în calcul. Formula este una simplă: media aritmetică a notelor de la probele examenului, calculată cu două zecimale, fără rotunjire.

De exemplu, un elev care obține 7,50 la Limba și literatura română și 6,20 la Matematică va avea o medie de admitere de (7,50 + 6,20) : 2 = 6,85, iar cu această valoare va participa la repartizarea computerizată. Este important de reținut că nu există rotunjiri, așa că orice zecimală contează în ierarhia finală.

Excepția de la această regulă o reprezintă elevii care au susținut și proba la Limba și literatura maternă. Aceștia pot solicita ca nota obținută la această disciplină să nu fie inclusă în calculul mediei finale, printr-o cerere depusă la școala de proveniență. În caz contrar, media se calculează inclusiv cu acea notă, ceea ce poate influența semnificativ punctajul final.

Odată calculată, media de admitere este cea care stabilește poziția fiecărui candidat în ierarhia județeană sau a municipiului București, iar pe baza acestei ierarhii și a opțiunilor completate de elevi, sistemul computerizat realizează repartizarea. Astfel, pentru liceele cu medii de admitere extrem de mici, precum cele din topul nostru, înseamnă că ultimul elev admis a avut o medie apropiată de 2 sau chiar sub 2, ceea ce indică fie că toate locurile nu s-au ocupat, fie că cererea a fost atât de redusă încât orice notă a fost suficientă pentru a intra.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Membri ai familiei Castro ar fi încercat să atragă interesul președintelui american Donald Trump pentru un proiect turistic pe insula Cayo Santa María, în schimbul relaxării sancțiunilor impuse Cubei. Casa Albă afirmă însă că nu există negocieri directe cu familia Castro, iar informațiile nu au fost confirmate din surse oficiale independente.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Potrivit publicației The Sun, familia Castro ar fi propus transformarea insulei cubaneze Cayo Santa María într-o destinație turistică de lux care ar urma să poarte numele „Trump Island”, în cadrul unui posibil acord menit să atragă investiții străine și să reducă presiunea economică asupra Cubei.

Articolul citează surse anonime care susțin că proiectul ar presupune construirea unui complex hotelier și a unui cazinou, condiționat de ridicarea sancțiunilor americane împotriva Havanei. Publicația afirmă că autoritățile cubaneze încearcă să promoveze hoteluri neocupate și terenuri de pe litoral către investitori internaționali, inclusiv către o companie de familie din Emiratele Arabe Unite interesată de un resort sub brandul Trump.

Administrația Trump a respins însă existența unor negocieri directe cu familia Castro privind un astfel de proiect.

Presiunea sancțiunilor asupra Cubei

Informațiile apar într-un context în care Washingtonul și-a intensificat presiunea asupra regimului cubanez. Recent, autoritățile americane au anunțat acuzații penale împotriva fostului lider cubanez Raúl Castro, în legătură cu doborârea, în 1996, a două aeronave aparținând unei organizații a exilaților cubanezi din Miami.

Totodată, Departamentul Trezoreriei al SUA a impus sancțiuni împotriva conglomeratului GAESA, controlat de armata cubaneză și considerat principalul pilon economic al regimului.

Potrivit The Sun, aceste măsuri ar fi agravat dificultățile economice ale Cubei și ar fi determinat autoritățile de la Havana să caute noi canale de dialog cu Washingtonul.

Relatări despre contacte neoficiale

Publicația susține că ar exista contacte neoficiale între reprezentanți ai administrației americane și membri ai familiei Castro, inclusiv cu Raúl Castro Jr., cunoscut sub porecla „El Cangrejo” („Crabul”).

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Conform acelorași surse, acesta ar fi încercat să transmită propuneri direct președintelui Trump, ocolind Departamentul de Stat. Casa Albă nu a confirmat existența unor astfel de demersuri.

Interes pentru investiții în sectorul turistic

Cayo Santa María este una dintre cele mai importante destinații turistice din Cuba, situată pe coasta nordică a insulei și legată de continent printr-un dig rutier de aproximativ 48 de kilometri.

The Sun afirmă că mai mulți investitori americani și lanțuri hoteliere ar analiza oportunități de preluare a unor proiecte abandonate de investitori europeni și din Orientul Mijlociu după înăsprirea sancțiunilor împotriva Cubei.

Până în prezent, nu există informații oficiale care să confirme existența unui proiect denumit „Trump Island”, iar publicația precizează că această denumire apare doar ca o posibilă opțiune aflată în analiză.

Relațiile dintre Statele Unite și Cuba rămân marcate de sancțiuni economice și tensiuni diplomatice. Economia cubaneză traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii, confruntându-se cu penurii de combustibil, întreruperi frecvente ale alimentării cu energie electrică, inflație și lipsa produselor de bază.

În acest context, orice eventuală apropiere între Washington și Havana ar reprezenta o schimbare majoră de politică externă. Până în prezent, însă, autoritățile americane nu au anunțat existența unor negocieri privind investiții turistice sau relaxarea sancțiunilor în schimbul unor proiecte economice în Cuba.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>